Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-15 / nr. 1211

Pagina 2 Tribuna Sibiului Anul V, nr. 1211 Lucrările celei de-a XI-a sesiuni a Consiliului popular judeţean EXPUNERE privind planul economiei locale pe anul 1972 — TEXT PRESCURTAT — în luna decembrie, Plenara Comite­tului Central al partidului şi apoi Marea Adunare Naţională au dezbă­tut şi au dat putere de lege planului de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România pe anul 1972. Ilustrînd preocuparea constantă, stăruitoare a partidului, a conducerii sale, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pentru Înfăp­tuirea amplului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate, planul pe anul 1972, prin in­dicatorii săi principali şi corelaţiile sale fundamentale, reflectă dinamis­mul viguros al dezvoltării economiei naţionale, concentrînd energia şi ca­pacitatea creatoare ale oamenilor muncii spre valorificarea mai intensă a potenţialului productiv, a resurselor materiale şi umane ale ţării, spre creşterea substanţială a eficienţei eco­nomice, a venitului naţional, în scopul accelerării progresului economic şi social al României socialiste. Oamenii muncii din judeţul Sibiu, români, germani, maghiari, sub con­ducerea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, au desfăşu­rat în anul 1971 o muncă asiduă pen­tru a îndeplini cu succes prevederile din primul an al cincinalului, reuşind să raporteze îndeplinirea planului a­­nual la data de 25 decembrie. In economia întregului judeţ s-au obţi­nut rezultate bune, principalii indi­catori de plan fiind realizaţi şi chiar depăşiţi. Producţia globală industrială a fost îndeplinită în proporţie de 101,7 la sută, cu o producţie suplimentară de 279 milioane lei. La producţia marfă vîndută şi în­casată s-a dat în plus un volum­­de peste 415 milioane lei. Productivitatea muncii a sporit faţă de prevederi cu 1,1 la sută, sporul producţiei pe seama creşterii productivităţii muncii fiind de 62,1 la sută, în economia locală a judeţului, cu toate că volumul producţiei industri­ale globale a crescut cu 10,7 la sută, iar al celei marfă cu 10 la sută faţă de realizările anului 1970, sarcinile planificate la aceşti indicatori nu s-au îndeplinit decît în proporţie de 99,1 la sută, cu un minus de 6,5 milioane lei şi respectiv 7,2 milioane lei. Trebuie subliniate aci eforturile de­osebite ale întreprinderilor IMIX Ag­nita, ARCHIMETI şi ale celei de mora­rit şi panificaţie, pentru a-şi realiza şi depăşi prevederile din planul de stat, dar în acelaşi timp şi slaba pre­ocupare pentru realizarea sarcinilor la întreprinderile MACO şi AMET, ale căror minusuri in organizarea şi ur­mărirea activităţii de producţie au tras în urmă rezultatele celorlalte şi nu determinat neindeplinirea sarcini­lor de plan în industria locală. De asemenea, rezultatele au fost dimi­nuate în ultimele luni ale anului tre­cut şi de rarealizările întreprinderii î­LCA din Mediaş ca urmare a lip­sei permanente a materiilor prime ne­cesare secţiei de aparataj electric. Trebuie să mai scoatem în evidenţă faptul că şi în activitatea de realizare a planului de export în anul 1971 s-au manifestat o serie de aspecte necores­punzătoare, ceea ce a condus la situa­ţia neîndeplinirii integrale a sarcini­lor, cu toate că realizările sunt mai mari au peste 40 mo faţă de cele ale anului precedent. Atît direcţia de spe­cialitate, cit şi întreprinderile nu s-au preocupat în suficientă măsură pentru asigurarea într-o pondere mai mare a unui portofoliu de comenzi de lun­gă durată care să permită o pregă­tire corespunzătoare a producţiei. Ele au desfăşurat activitatea de export pe baza unor comenzi întîmplătoare, in­certe, fără garanţii la executare sau la desfacere. In această activitate so­cotim că va trebui în mai mare mă­sură să sprijinim întreprinderile de a participa direct la operaţiile de an­gajare a producţiei la export, de a creşte operativitatea perfectării con­tractelor, de a pregăti producţia în condiţii mai bune, pe baza unui por­tofoliu de comenzi mai stabil. Ritmurile înalte de creştere a sar­cinilor de plan pe anul 1972 şi pe Întreg cincinalul impun ca organele care răspund direct de activitatea in­dustriei locale, Incepînd cu Comitetul executiv al Consiliului popular jude­ţean, aparatul său de specialitate, co­mitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti care au in subordine unele întreprinderi să-şi sporească răspunderea pentru realizarea sarcinilor, să lucreze mai legat de activitatea practică şi să pre­gătească condiţii concrete pentru re­alizarea integrală a tuturor sarcinilor industriei locale. In sectorul de gospodărie comunală activitatea a fost orientată spre ridi­carea nivelului edilitar şi gospodăresc al localităţilor şi îmbunătăţirea ser­viciilor către populaţie. Toate unităţile economice de gospodărie comunală şi-au realizat planul de producţie­­prestaţii, Imregistrîndu-se pe ansamblu (Urmare din pag. I) de investiţii, subliniind în mod de­osebit necesitatea acordării unei atenţii sporite factorului calitativ In toate domeniile de activitate. In continuare s-a trecut la apro­barea pe articole a fiecărui pro­iect de hotărîre. Acestea au fost votate în unanimitate. Au fost aleşi, cu unanimitate de voturi, ca judecători pentru jude­cătoriile judeţului Sibiu, tovarăşii Laurenţiu Bulea şi Petre Cristoiu, iar ca judecător la Tribunalul ju­deţean Sibiu, Kovács Géza. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvintul tovarăşul Richard Winter, prim-secretar al Comite­tului judeţean Sibiu al P.C.R., pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Vor­bitorul a apreciat ca pozitive re­zultatele economice obţinute pe an­samblul economiei judeţului nos­tru, faptul că, urmînd linia indi­cată de conducerea de partid, in­dustria sibiană se dezvoltă con­tinuu, contribuind în tot mai mare o depăşire de 3,4 la sută. Depăşirea indicatorilor de plan şi gospodărirea mai judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti au determinat obţinerea u­­nor beneficii suplimentare de peste 1,3 milioane lei. Activităţii de gospodărire şi înfru­museţare a localităţilor i s-a acordat o atenţie deosebită de către comite­tele executive ale consiliilor populare, de către deputaţi. In toate loca­itâ­­ţile noastre s-au desfăşurat acţiuni de largă mobilizare a cetăţenilor la treburile gospodăreşti, reuşindu-se ca la sfîrşitul anului să se execute prin muncă patriotică lucrări în valoare de 120 milioane lei, faţă de 70 mili­oane lei angajament luat la nivelul judeţului. în întrecerea finală la ni­velul judeţului au concurat 11 co­mune cu rezultate deosebite, pînă la urmă detaşîndu-se pe primele 3 locuri comunele Orlat, Bîrghiş şi Roşia cu peste 300 lei economii pe fiecare lo­cuitor, în lucrările efectuate. Este, de asemenea, un rezultat deo­sebit făptui că în întrecerea pe ţară au intrat în etapa ultimă cele două municipii şi două din oraşele judeţu­lui nostru, că, după definitivarea a­­precierilor, oraşul Ocna Sibiului a obţinut locul II la categoria respec­tivă de oraşe, iar oraşul Agnita a fost apreciat nominal printre cele cu re­zultate foarte bune. Tot ceea ce s-a obţinut In acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a lo­calităţilor trebuie să constituie un imbold pentru toate consiliile popu­lare de a-şi intensifica eforturile In viitor spre noi realizări şi mai valo­roase. Cu toate rezultatele arătate, In ac­tivitatea de gospodărie comunală mai dăinuie serioase neajunsuri. Conside­răm că este inadmisibil ca şi la ora actuală transporturile în comun să ge­nereze zilnic nemulţumiri în rîndul populaţiei, mai ales în municipiul Si­biu, avînd în vedere dotările substan­ţiale cu mijloacele de transport din ultimii ani. Aceasta reflectă un mod de organizare defectuos, un control inconsistent al acestei activităţi, atît din partea întreprinderii cit şi din partea Comitetului executiv al Consi­liului popular al municipiului Sibiu. Situaţii grave persistă şi în apro­vizionarea cu apă a oraşelor noastre — în special a municipiului Sibiu. Faţă de aceste situaţii, atît întreprin­derile specializate, Direcţia de gospo­dărie comunală şi locativă, cit şi co­mitetele executive ale consiliilor populare au întreprins măsuri destul de necorespunzătoare. Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular judeţean va trebui ca în viitor să coordoneze mai concret această activitate şi să tragă la răspundere cu fermitate fac­torii responsabili pentru rezolvarea problemelor ce se ridică şi a sarcini­lor ce se stabilesc în acest domeniu. In anul care a trecut, ajutată de Comitetul executiv, întreprinderea ju­deţeană de construcţii-montaj a reuşit să-şi îmbunătăţească baza tehnico­­materială de producţie, prin constru­irea unui poligon de panouri mari la Mediaş şi dotarea cu utilaje in va­loare de 18,6 milioane lei, ceea ce a permis să crească gradul de mecani­zare a lucrărilor şi a creat condiţii de folosire pe scară mai largă a me­todelor industriale de executare a con­strucţiilor. Organizînd mai bine mun­ca pe şantier, extinzând sistemul de lucru în acord global, întreprinderea a reuşit să-şi realizeze planul pro­ducţiei de construcţii-montaj în pro­porţie de 104,6 la sută, executând un volum suplimentar de lucrări în va­loare de 8,3 milioane lei. Deşi volumul producţiei totale a fost depăşit, au existat unele obiective la care nu s-au realizat valorile planifi­cate, cu toate că ele aveau termenul de punere in­­funcţiune în anul 1971. De asemenea, în ceea ce priveşte ca­litatea lucrărilor s-au semnalat unele deficienţe destul de grave, ca cele de la blocul A1, din cartierul Ştrand şi Fabrica de băuturi răcoritoare Sibiu. De aceea va trebui ca in viitor co­lectivul de muncă din această Între­prindere să acorde o atenţie deose­bită modului cum îşi organizează ac­tivitatea pentru încadrarea în terme­nele de punere în funcţiune şi asigu­rarea unei calităţi superioare lucră­rilor executate. Activitatea colectivului Direcţiei ju­deţene de drumuri şi poduri a fost pozitivă, el realizind 36 km îmbră­­căminţi asfaltice uşoare, faţă de 20 km cit era planificat, cilindrări pe 16 km şi lucrări de întreţinere pe o lungime de 650 km drumuri asfaltate şi îm­­pietruite. Şi în această activitate s-a­u constatat însă o serie de deficienţe la calitatea lucrărilor efectuate( mai ales pe drumurile unde s-au aplicat îm­­brăcăminţi asfaltice uşoare, faţă­­ de care va trebui ca în viitor să existe mai multă exigenţă din partea fac­torilor răspunzători. Ca urmare a preocupării perma­nente a Comitetului executiv al Con­măsură la îmbogăţirea tezaurului naţional de valori materiale şi spirituale ale întregului nostru po­por. Au fost trecute apoi în re­vistă rezultatele bune obţinute în anul 1971 de oamenii muncii din agricultura judeţului Sibiu, fa­ptul că recoltele sporite obţinute la majoritatea culturilor a asigurat valorificarea la fondul cenralizat al statului a unor însemnate canti­tăţi de produse agricole. Referindu-se la sarcinile mobili­zatoare care stau în faţa organelor locale de partid şi de stat în acest an, la necesitatea îmbunătăţirii ca­lităţii muncii tuturor factorilor ca­re contribuie la îndeplinirea pro­gramului celui de-al X-lea Congres al P.C.R., vorbitorul a recomandat mobilizarea tuturor forţelor şi a numeroaselor rezerve de care dis­pun imităţile economice, celelalte instituţii şi organisme din judeţ pentru a putea fi dobîndite în anul 1972 rezultate şi mai bune, pe mă­sura hărniciei şi priceperii oame­nilor muncii români, germani, ma­ghiari din judeţul nostru. sttlului popular al judeţului pentru realizarea planului de investiţii pe anul 1971, fondurile alocate au fost realizate şi depăşite în proporţie de 116,3 la sută la total investiţii şi 115,5 la sută la construcţii-montaj. Aceste fonduri au fost utilizate pentru reali­zarea unor lucrări importante de ca­nalizare in municipiul Sibiu (staţia de epurare) şi în oraşul Cisnădie, pre­cum şi pentru cele de alimentare cu apă în municipiul Mediaş, au fost construite şi date in funcţiune 1612 apartamente din fondurile centralizate ale statului, cu 412 apartamente peste plan, fără ca prin aceasta să se re­cupereze în totalitate cele 550 aparta­mente nerealizate in 1970. Trebuie însă precizat că nerecuperările din urmă se localizează în municipiul Si­biu, ceea ce creează în permanenţă animarea primirii de către cetăţeni a unor apartamente repartizate. Din fondurile de investiţii pentru obiective social-culturale s-au con­struit şi dat în funcţiune 32 săli de clasă, din care o şcoală generală cu 24 săli de clasă in municipiul Sibiu, o creşă cu 120 locuri în municipiul Sibiu, un sediu pentru Consiliul popu­lar comunal Loamneş şi s-au conti­nuat lucrările la policlinica din Me­diaş, care se va termina în anul acesta. Folosind fondurile populaţiei au fost construite şi date în funcţiune 952 apartamente, mai puţin cu 178 faţă de numărul prevăzut în plan pe 1971. Deşi în anul 1971 au fost obţinute rezultate bune in ceea ce priveşte in­vestiţiile din fondurile centralizate ale statului, totuşi, nu trebuie să trecem cu vederea unele defecţiuni care au existat în pregătirea şi urmărirea lu­crărilor de către beneficiari, precum şi in ceea ce priveşte calitatea lucră­rilor realizate de constructori, in mod deosebit a deficienţelor calitative in execuţia locuinţelor din fondurile populaţiei, care au creat multe nemul­ţumiri. De asemenea, trebuie să relevăm faptul că datorită cauzelor arătate mai sUS, precum şi insuficientei colaborări şi coordonări a factorilor responsa­bili, o serie de obiective nu a­u fost­­puse în funcţiune în anul 1971. (Sta­ţia de epurare, Fabrica de băuturi răcoritoare, staţia de hidrofor, staţia de redresori şi baza întreprinderii de transport­a­toare din Sibiu). In agricultura judeţului, în anul 1971 condiţiile mai prielnice şi mun­ca mai bine organizată au influenţat obţinerea de rezultate pozitive de că­tre întreprinderile agricole de stat şi­­ cooperativele agricole de producţie, depăşindu-se producţiile planificate în special în sectorul vegetal. Noua for­mă de muncă şi retribuţie prin acord global a stimulat ţărănimea coopera­toare, astfel că lucrările s-au făcut la timp şi de bună calitate, fapt ce s-a răsfrînt în cele mai mari producţii medii obţinute de judeţul nostru in sectorul cooperatist şi anume: la grîu 2 010 kg/ha, la porumb 2 275 kg/ha, la cartofi 15 991 kg/ha, la sfeclă de za­hăr 25 082 kg/ha. Aceasta a creat po­sibilitatea de a se achita obligaţiile la fondul de stat şi să se dea In plus: la grîu peste 2 000 t., la porumb peste 2 000 t., iar la cartofi peste 3 500 t. Trebuie încă remarcat faptul că in ultimii ani au fost rezultate foarte slabe în agricultura cooperatistă, iar cheltuielile efectuate au grevat în mod serios și an­ul 1971. In același timp, venituri importante ale cooperativelor se irosesc datorită slabei preocupări pentru sectorul zootehnic. De aceea, considerăm că trebuie criticaţi cu toa­tă asprimea specialiştii Direcţiei ge­nerale pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape, cei din unităţile cooperatiste şi de la circum­scripţiile veterinare, pentru lipsa de eficienţă a măsurilor întreprinse în direcţia dezvoltării sectorului zooteh­nic, pentru mentalitatea învechită , care contribuie la menţinerea acestui important sector intr-o stare necores­punzătoare. Va trebui, deci, să se schimbe op­tica specialiştilor, a unor cadre de răspundere, chiar din faza de plani­ficare a producţiilor agricole, în sen­sul de a creşte producţiile planifi­cate, partea ce se valorifică la fondul de stat, pentru aceasta ei trebuie să găsească, împreună cu consiliile de conducere, modalităţile şi căile ne­cesare. In mare parte aceste recomandări se referă şi la întreprinderile agricole de stat, ale căror venituri obţinute din producţii mai mari sunt anulate în mare parte de cheltuielile exage­rate efectuate în activitatea economi­că. Şi aci, în mare parte, deficienţele se localizează în sectoarele zootehni­ce, care, nefiind cu chibzuinţă gos­podărite, înregistrează pierderi însem­nate. Atît întreprinderile agricole de stat în noua formă de organizare, cit şi cooperativele agricole de producţie, care au la îndemână formele noi de stimulare a activităţii, vor trebui să-şi îmbunătăţească substanţial producţiile vegetale şi animaliere, pentru a se înscrie foarte curind cel puţin în ci­frele prevăzute în actualul cincinal. In ansamblul economiei judeţului nostru, activitatea comercială ocupă un loc deosebit de important în reali­zarea politicii partidului şi statului privind ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Sub îndrumarea perma­nentă a Comitetului judeţean de partid, Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean s-a preocupat mai competent de îndrumarea orga­nelor şi organizaţiilor comerciale pen­tru îmbunătăţirea aprovizionării popu­laţiei, a dezvoltării şi modernizării reţelei comerciale, a lărgirii sortimen­telor de mărfuri şi a deservirii in tot mai bune condiţiuni. Ca urmare a acestui fapt, activitatea comercială din judeţul nostru prezintă la sfîrşitul anului 1971 un bilanţ pozitiv. Toate întreprinderile comerciale şi-au reali­zat sarcinile de desfacere, vînzindu-se mărfuri de 2 565 milioane lei, cu 195 milioane lei mai mult decît în 1970. Unităţile comerciale locale şi-au reali­zat planul în proporţie de 102,9 la sută, vînzind suplimentar mărfuri de peste 33 milioane lei. S-au desfăcut în pl­us faţă de 1970 — 1 530 t. piine, 1 441 t. făină albă, 1 096 t. zahăr, 12 200 t. cartofi şi alte produse agroalimen­­tare şi nealimentare. Cu toate acestea, în reţeaua comer­cială s-au semnalat lipsuri de pro­duse chiar la articolele curente, ca urmare a insuficientei preocupări a conducerilor întreprinderilor şi Direc­ţiei comerciale pentru­­ găsirea de noi surse de aprovizionare, pentru urmă­rirea operativă a primirii mărfurilor contractate şi pentru distribuirea a­­cestora la magazinele de desfacere cu amănuntul, încheind aceste consideraţii asupra modului cum s-au îndeplinit sarcinile economice pe anul 1971, trebuie să informăm că unele măsuri stabilite de Consiliul popular judeţean pentru descentralizarea unor activităţi econo­mice, prin subordonarea lor munici­piilor, oraşelor şi comunelor. In anul 1971 au dat rezultate bune, care în­dreptăţesc să afirmăm că nu s-a greşit. Trebuie subliniat însă că pre­ocuparea consiliilor populare comu­nale pentru dezvoltarea unor activi­tăţi locale industriale, pe baza surse­lor proprii de materii prime, a fost nesatisfăcătoare şi atenţia a fost în­dreptată numai spre sectoarele coope­ratiste unde s-au realizat lucruri bune. Stimaţi tovarăşi, Problemele dezvoltării judeţului nostru constituie preocuparea princi­pală şi permanentă a Comitetului ju­deţean de partid, a comitetelor mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale de partid, a organelor locale ale puterii şi administraţiei locale de stat, ur­­mărindu-se înfăptuirea sarcinilor ca decurg din Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. şi Plenara Comite­tului Central din decembrie 1971. In economia judeţului Sibiu planul de stat pe anul 1972 menţine un ritm de înaltă creştere, care va asigura realizarea şi depăşirea sarcinilor. Producţia industrială în profil teri­torial va atinge 12,2 miliarde lei, iar volumul producţiei destinată ex­portului va creşte substanţial. Inves­tiţiile prevăzute a se realiza în a­­cest an, în valoare de 1,4 miliarde lei, asigură crearea de noi capacităţi de producţie şi obiective social-cul­turale, care vor duce la sporirea pro­ducţiei bunurilor materiale şi la creş­terea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Importante sarcini de plan revin în anul 1972 şi economiei locale a judeţului nostru. Astfel, industria lo­cală va tr­ebui să asigure realizarea unui volum de producţie de 826 mi­lioane lei, cu un spor de 61 milioa­ne lei faţă de realizările efective ale anului 1971. De asemenea, produc­ţia destinată exportului va fi cu 5,0 milioane lei valută peste realizările anului trecut. Livrările către fondul pieţii vor în­registra un spor de 26,6 mii. lei faţă de cele din anul 1971, prevăzîndu-se dezvoltarea şi diversificarea în con­tinuare a producţiei bunurilor de larg consum, precum şi producţia de materiale de construcţii, din care o mare parte să asigure nevoile popu­laţiei din judeţ. Pentru realizarea sarcinilor sporite a fost alocat industriei locale un volum de investiţii în valoare de 40 mii. lei, în scopul creării de noi capacităţi de producţie. Este necesar, însă, ca, pe lîngă capacităţile noi ce vor fi date în funcţiune, activitatea acestui sector economic să fie orien­tată spre o folosire mai intensivă a spaţiilor de producţie şi utilajelor existente, spre întărirea disciplinei în producţie, a responsabilităţii fiecă­rui salariat faţă de îndeplinirea sar­cinilor ce-i revin. Vor trebui să-şi găsească în mai mare măsură locul noile procedee tehnologice avansate, modernizarea proceselor de produc­ţie, acordîndu-se o atenţie plină de răspundere reducerii consumurilor specifice de materii prime şi mate­riale, întăririi exigenţei şi controlu­lui în compartimentul financiar-con­­tabil, pentru înlăturarea cheltuielilor neeconomicoase şi reducerea imobili­zărilor. In activitatea de gospodărie comu­nală planul pe anul 1972 prevede la prestaţii de servicii un volum de 322,8 milioane lei, cu o creştere de 7,6 milioane lei faţă de realizările anului 1971. Pentru activitatea de investiţii s-au alocat 198,6 milioane lei, cu 25,0 mi­lioane lei mai mult decît în anul 1971. Se prevede ca în anul 1972 să se construiască şi să se dea în func­ţiune un număr de 2150 apartamen­te, din care 1 000 apartamente din fondurile centralizate ale statului. A­­nul 1972 va fi anul lucrărilor de îm­bunătăţire a alimentării cu apă po­tabilă a municipiului Sibiu, în care scop se vor executa lucrări de îm­bunătăţire şi mărirea substanţială a capacităţii surselor existente şi re­ţele importante. In anul 1972 se vor termina şi pune în funcţiune staţia de epurare, colectorul principal Si­biu şi colectorul canalizare Cisnădie. Se vor executa reţelele tehnico-edi­­litare şi stradale în cvartalele de lo-.­cuinţe, precum şi lucrări de îmbună­tăţire a alimentării cu a­pă a oraşu­lui Agnita. De asemenea, vor fi date în folosinţă importante obiective so­­cial-culturale: policlinica de la Me­diaş, 400 săli clasă, 3 grădiniţe cu 480 locuri, o creşă cu 100 locuri şi 5 a­­teliere şcolare. Se vor termina lu­crările de asfaltare a drumului la sta­ţiunea Păltiniş. Se va construi noul sediu al Institutului de proiectare judeţean. In industria locală se va termina şi pune în funcţiune Fabrica de bău­turi răcoritoare din Sibiu, se va con­strui o staţie de auto­service la Me­diaş, o staţie de extras şi sortat ba­last la Sebeş-Olt şi o fabrică de bis­cuiţi şi paste făinoase la Sibiu. întreprinderea de construcţii mon­taj a judeţului Sibiu va fi dotată cu utilaje noi, de mare capacitate, care împreună cu noul poligon de panouri mari, terminat la finele anului 1971, vor conduce la sporirea capacităţii de producţie în construcţii-montaj. De asemenea, prin construirea unui că­min de 316 locuri din fonduri cen­tralizate şi prin folosirea fondurilor de organizare de şantier se vor crea condiţii mai bune pentru stabilizarea cadrelor şi eliminarea fluctuaţiei for­ţei de muncă. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, direcţiile de specialitate, constructorii şi proiectanţii au sar­cina şi răspunderea pentru îndeplini­rea planului de măsuri al comitetu­lui executiv al C.P.J., traducînd ast­­fe în viaţă programul de măsuri a­­probat de Secretariatul C.C. al P.C.R. din 11 octombrie 1971, privind acti­vitatea de construcţii-montaj şi con­strucţia de locuinţe. Prevederile planului pe anul 1972 în domeniul comerţului cu amănun­tul se ridică, pentru sistema locală, la 1540 milioane lei, cu 57,4 milioane lei mai mult decît realizările din 1971. Pozitiv este faptul că fondul de mărfuri prevede creșteri la produsele de bază. Se vor desface 53 mii tone pîine, 7 470 tone făină albă, 5 240 to­ne carne, 2 800 tone ulei, precum și alte produse alimentare şi nealimen­tare. Comitetele executive ale consiliilor populare şi Direcţia comercială vor trebui să se preocupe mai mult de aprovizionarea populaţiei, folosind experienţa bună cîştigată în ultimii ani, să controleze cu toată exigenţa activitatea lucrătorilor din comerţ pentru respectarea întocmai a pre­vederilor Decretului 377/1971 privind desfăşurarea activităţii comerciale. Este necesar să se continue acţiu­nea de extindere şi modernizare a reţelei comerciale in toate localită­ţile judeţului, pentru a îmbunătăţi condiţiile de desfacere a mărfurilor. Considerăm de asemenea necesar ca Direcţia comercială să acorde mai multă atenţie coordonării, îndrumării şi controlării modului cum îşi des­făşoară activitatea toate sectoarele comerciale din judeţul nostru în spe­cial comerţul cu legume-fructe şi cooperaţia de consum. In domeniul agriculturii planul pe 1972 prevede sporuri însemnate de producţie la toate culturile vegetale, la efectivele de animale şi la produ­sele destinate fondului de stat. A­­ceastă sarcină reflectă posibilităţile reale existente în unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Planul acestui an în agricultură se va realiza în condiţiile aplicării în măsură mai mare a chimizării, meca­nizării, extinderii lucrărilor de iri­gaţii şi lucrări de îmbunătăţiri fun­­­­ciare. Se va extinde organizarea şi profilarea producţiei in unităţi, iar gradul de mecanizare a lucrărilor va spori prin dotarea unităţilor S.M.A. cu maşini. Cantitatea sporită de în­grăşăminte chimice ce se vor aplica în acest an la unitatea de suprafaţă, la toate culturile, va ajuta unităţile să poată depăşi producţiile obţinute în 1971. La conferinţa pe ţară a secretari­lor comitetelor de partid şi a pre­şedinţilor consiliilor populare comu­nale s-a subliniat necesitatea lărgi­rii atribuţiilor consiliilor populare în realizarea sarcinilor economice, edi­­litar-gospodăreşti şi social-culturale. In lumina acestor indicaţii, începînd cu anul acesta, s-au transmis comu­nelor toate sarcinile din sectoarele agricol, sanitar, învăţămînt, cultură, administraţie, in vederea coordonării şi urmăririi acestora, ceea ce va con­duce în final la realizarea sarcinilor reieşite din rezoluţia conferinţei şi, implicit, la dezvoltarea multilaterală a activităţilor din comunele judeţu­lui nostru. In acest scop, comitete­lor executive ale consiliilor populare comunale le revine sarcina de a con­tribui în mai mare măsură la rezol­varea concretă a problemelor econo­mice din cooperativele agricole de producţie, din întreprinderile agricole de stat, din staţiunile de maşini şi tractoare şi din celelalte unităţi eco­nomice de pe teritoriul comunei, să­­ intensifice şi să-şi îmbunătăţească ac­tivitatea de educare politică-patriotică şi morală a populaţiei. De asemenea, se va acorda o aten­ţie mai mare dezvoltării unor acti­vităţi productive sau de prestaţii, prin folosirea resurselor materiale şi u­­mane locale, ceea ce va conduce la realizarea de venituri suplimentare la bugetele comunelor. Stimaţi tovarăşi, înfăptuirea sarcinilor planului e­­conomic local trebuie să canalizeze toate forţele, întregul potenţial ma­terial şi uman de care dispunem. Fo­losind mai mult experienţa anului trecut, este necesar ca la rezolvarea problemelor economiei locale să fie atrase tot mai mult masele de cetă­ţeni, oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii, prin intermediul deputa­­ţilor, care prin contribuţia lor să ajute la terminarea şi­­punerea în funcţiune a unor obiective. Un aport mai substanţial în îndepli­nirea şi depăşirea planului economiei locale trebuie să-şi aducă şi comi­siile permanente ale consiliilor popu­lare, prin cercetarea şi găsirea de noi căi de valorificare a resurselor interne. Potrivit noii legi, Consiliului popu­lar judeţean îi revin sarcini sporite de a îndruma şi sprijini activitatea tuturor unităţilor de pe teritoriul ju­deţului, atît in realizarea obiective­lor, dar şi în realizarea sarcinilor de import-export şi a indicatorilor de eficienţă. Aceasta va da posibilitatea unui control mai eficient asupra în­deplinirii planului, va crea condiţii pentru punerea în valoare în mai mare măsură a rezervelor existente şi adoptarea unor decizii operative, fundamentate pe cunoaşterea posibi­lităţilor de pe teritoriu. Avem convingerea că prin efortu­rile comune ale tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru, sub con­ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sarcinile anului 1972 vor pu­tea fi pe deplin realizate, contribuind la dezvoltarea economică şi social­­culturală, dînd viaţă programului sta­bilit de Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român în vederea făuririi societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. 1) . 4 I EXPUNERE privind bugetul local pe anul 1972 -TEXT PRESCURTAT — In anul trecut — primul an al cin­cinalului — oamenii muncii din ju­deţul nostru, sub conducerea organe­lor şi organizaţiilor de partid, în­sufleţiţi de sarcinile trasate de Con­gresul al X-lea al partidului, au ob­ţinut succese importante în toate do­meniile, lucru ce se reflectă în mod pozitiv şi în executarea bugetului lo­cal. Potrivit datelor preliminare, veni­turile bugetului judeţului Sibiu pe anul 1971 se cifrează la suma de 680 160 mii lei, iar cheltuielile la 656 550 mii lei, rezultînd un sold de 23 610 mii lei. Prevederile iniţiale pe anul 1971 la venituri s-au realizat în proporţie de 11%, cu un plus de peste 63 mi­lioane lei, ca urmare a unei activi­tăţi economico-financiare pozitive des­făşurată de majoritatea unităţilor subordonate consiliilor populare, ceea ce a dat posibilitatea întocmirii unor planuri suplimentare de venituri şi cheltuieli în sumă de peste 56 mi­lioane lei, în conformitate cu drep­turile conferite comitetelor executive prin Legea nr. 57/1968. Aceste planuri au contribuit la finanţarea unor ac­ţiuni neprevăzute sau la suplimenta­rea unor prevederi iniţiale. In urma acestor suplimentări, ve­niturile definitive ale bugetului lo­cal pe anul 1971 s-au realizat în pro­porţie de 101 %, cu un plus de 6,3 milioane lei. Majoritatea veniturilor înscrise în proiectul de buget provin de la uni­tăţile de stat şi cooperatiste, ele în­­sumînd 489­­ȘI 000 lei, adică 75%/o din totalul veniturilor bugetare. Acumulările băneşti ale economiei locale, principala sursă de formare a bugetului, vor creşte în acest an cu 10 milioane Iei, faţă de realizările preliminare ale anului 1971. Beneficiile totale ale unităţilor e­­conomice locale pe anul 1972 însu­mează 174,9 milioane lei, depăşind pe cele preliminate pentru anul trecut cu 19,4 milioane lei. Această creştere în centrul activităţii economice tre­buie să stea sarcina îndeplinirii pla­nului de producţie marfă vîndută şi încasată, indicator de bază care asi­gură realizarea în mod ritmic a acu­mulărilor bugetare din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi din cote părţi din beneficii. Contractele economice trebuie să devină un instrument prin­cipal in concretizarea relaţiilor din­tre întreprinderi, o pîrghie impor­tantă pentru asigurarea satisfacerii cît mai depline a cerinţelor beneficia­rilor, să contribuie în mai mare mă­sură la realizarea sarcinilor de plan şi la întărirea disciplinei financiare. Din fondurile prevăzute pentru în­treţinerea drumurilor se vor execu­ta lucrări de îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 40 km, întreţineri de po­duri, cilindrări uşoare şi lucrări pen­tru îmbunătăţirea circulaţiei rutiere. In cadrul acţiunilor de gospodărie comunală, majoritatea creditelor vor fi utilizate pentru întreţinerea stră­zilor, cheltuieli de gospodărie comu­nală în mediul rural, salubrizarea o­­raşelor, întreţinerea parcurilor şi zo­nelor verzi. Ponderea cea mai mare a cheltu­ielilor înscrise în bugetul local o formează alocaţiile pentru finanţarea acţiunilor social-culturale, ele repre­­zentînd 58% din total şi cresc faţă de realizările preliminate pe anul 1971 cu 16 500 000 lei. Pentru învăţămînt s-a alocat suma de 157 090 000 lei, în creştere faţă de anul 1971 cu peste 3 milioane lei, ca urmare a sporirii numărului de copii şi de clase, prin trecerea la învăţămîntul obligatoriu de 10 ani. S-a mai prevăzut din fondurile de investiţii centralizate suma de 11 460 000 lei pentru construirea unei şcoli cu 24 clase în municipiul Me­diaş, şcoli cu cite 4 săli de­ clasă în Axente Sever şi satul Chesler, extin­derea Şcolii generale nr. 5 Sibiu, 3 grădiniţe în Sibiu şi Cisnădie şi a­­teliere necesare activităţii tehnice productive a elevilor. Peste 151240 mii lei s-au prevăzut pentru ocrotirea sănătăţii, cu aproape 10 milioane lei mai mult decît exe­cuţia preliminată pe anul 1971, asi­­gurindu-se fondurile necesare pen­tru acordarea unei asistenţe medicale corespunzătoare cerinţelor actuale, iar din fondurile de investiţii centrali­zate s-au prevăzut 9 514 mii lei pen­tru terminarea construcţiei policlini­cii din Mediaş şi o creşă in Hi­­podrom-Sibiu. Cheltuielile prevăzute pentru cul­tură şi artă se ridică la suma de 23 921 000 lei, din care pentru subven­Proiectul de buget pe anul 1972 reflectă posibilităţile de care dispu­ne economia locală a judeţului nostru şi prevede mijloacele necesare finan­ţării sarcinilor sporite. întocmirea proiectului de buget pe anul 1972 a constituit o preocupare de seamă a Comitetului executiv, ca­re, sub îndrumarea Biroului Comi­tetului judeţean de partid, a urmărit ca cifrele prevăzute să asigure re­zolvarea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor de plan ce stau în faţa Consiliului popular al judeţului şi a consiliilor populare municipale, oră­şeneşti şi comunale în anul 1972, întocmit în strînsă corelare cu in­dicatorii de plan economici şi social­­culturali, proiectul de buget este re­zultatul unei munci colective la care şi-au adus aportul comitetele execu­tive ale municipiilor, oraşelor şi co­munelor, Administraţia financiară, Direcţia planificare şi salarizare, di­recţiile economice şi organele locale de specialitate din cadrul Consiliului popular al judeţului, întocmit pe aceste baze, bugetul Consiliului popular al judeţului Si­biu pe anul 1972 se caracterizează prin aceea că este un buget exce­dentar, însumînd la venituri 648 451 000 lei, iar la cheltuieli 590 110 000 lei, cu un excedent de 58 341 000 lei. Partea de venituri a bugetului se compune din următoarele surse prin­cipale: oglindeşte dezvoltarea susţinută a întreprinderilor şi organizaţiilor eco­nomice locale şi creşterea an de an a eficienţei acestora. Din beneficiile planificate pe anul 1972, o sumă de 50 milioane lei va rămîne la dispoziţia întreprinderilor în vederea autofinanţării unor in­vestiţii, rambursării creditelor pen­tru mica mecanizare, formării fon­durilor de premiere şi pentru alte destinaţii prevăzute în lege. Cheltuielile prevăzute în buget pe anul 1972 se repartizează pe acţiuni după cum urmează: de Consiliul popular al judeţului Si­biu pe anul 1972. Sumele prevăzute pentru acţiunile economice se repartizează astfel: ţionarea unităţilor de artă suma de 7 500 000 lei, iar pentru restaurări de monumente istorice 675 000 lei. Cheltuielile pentru organele admi­­ministraţiei de stat însumează 28 648 000 lei, reprezentînd 4,8 % din totalul cheltuielilor bugetare. In baza indicaţiilor date de condu­cerea superioară de partid şi de stat pe linia descentralizării — indicaţii subliniate şi în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta consfă­tuire pe ţară a secretarilor comitete­lor de partid şi a preşedinţilor con­siliilor populare comunale , chel­tuielile pentru , agricultură şi sănă­tate s-au trecut in­­acest an în buge­tele comunelor, în vederea unei mai bune coordonări a acestor activităţi. Ca urmare a votării legii privind contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor, consiliile populare vor dispune în acest an de importante fonduri băneşti şi de muncă pentru executarea unor lucrări gospodăreşti şi social-culturale necesare pe raza comunelor şi oraşelor din judeţul nostru. Dezbaterea proiectului de buget pe anul 1972 trebuie să constituie un prilej de analiză temeinică a între­gii activităţi pe care o desfăşurăm în vederea lichidării lipsurilor ce mai persistă în activitatea economică şi în execuţia bugetară. O importanţă deosebită va avea executarea în bune condiţiuni a bu­getului nostru în mod ritmic şi în toate verigile lui, ceea ce va contri­bui la înfăptuirea sarcinilor ce revin consiliilor populare din planul de dezvoltare a economiei naţionale. Fondurile ce stau la dispoziţia con­siliilor populare comunale din im­pozitul pe clădiri, contribuţia băneas­că a cetăţenilor şi din alte surse vor trebui folosite pentru executarea u­­nor lucrări de mai mare importanţă în vederea ridicării gradului de ur­banizare a comunelor, cum ar fi: alimentarea cu apă, lucrări de cana­lizare şi îndiguiri, construcţii de şcoli, grădiniţe, dispensare, moderni­zări de străzi şi altele. Comitetele executive ale Consiliului popular judeţean, municipale, orăşe­neşti şi comunale, comisiile perma­nente, toţi deputaţii judeţeni, muni­cipali, orăşeneşti şi comunali au da­toria să ia toate măsurile pentru gos­podărirea cu simţ de răspundere a valorilor materiale şi băneşti puse la dispoziţie, pentru înlăturarea lip­surilor ce mai influenţează negativ obţinerea unor rezultate şi mai bune în activitatea economică şi social­­culturală a judeţului nostru. — cote părţi din beneficiile întreprinderilor locale .... 118 988 000 lei — impozit pe circulaţia mărfurilor de la unitățile economice şi coop. locale ............................................................................... 304 950 000 lei — alte venituri din sectorul de stat şi cooperatist................. 65113 000 lei — impozit pe salarii de la întreprinderile economice, unități bu­getare şi coop. locale .............................................. 87 000 000 lei — alte impozite şi taxe de la populaţie ......................... 52 400 000 lei — sold din executarea bugetului pe 1971 ................................. 20 000 000 lei Total: 648 451 000 lei — acțiuni­­ economice...................................................... . 212 711 000 lei — acțiuni social-culturale .......................................... 341 051 000 lei — pentru org. locale ale administraţiei de stat ... 28 848 000 lei — rezerva bugetară ........................................................... 7 500 000 lei Aceste cheltuieli asigură finanţa­rea în bune condiţiuni a întregii ac­tivităţi prevăzute a fi desfăşurată — alocaţii de la buget pentru acoperirea planului de investiţii centralizate . ........................................................................... 101 310 000 — creşterea de mijloace circulante şi dotaţii de stat de la în­treprinderile locale ................................................................... 2 500 000 — întrețineri drumuri și poduri..................... 30 600 000 — acțiuni agro-zooveterinare 43 113 000 — acțiuni de gospodărie comunală .............................................. 33 100 000 lei lei lei lei lei

Next