Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-15 / nr. 1211
Anul Vt nr. 1211 Aplicarea acordului global a dat roadele scontate ! Cooperatorii din Cirţa au obţinut şi în anul trecut rezultate valoroase în activitatea de producţie în toate sectoarele. Datorită aplicării măsurilor preconizate în privinţa îmbunătăţirii organizării, planificării şi conducerii agriculturii, indicatorii planului anual de producţie au fost substanţial depăşiţi de realizări în toate sectoarele. Avînd în vedere necesitatea stimulării hărniciei şi priceperii oamenilor, pentru a spori responsabilitatea acestora faţă de producţie, adunarea generală a hotărit aplicarea acordului global ca formă nouă de retribuire a muncii cooperatorilor ce lucrează în sectorul creşterii vacilor pentru lapte. Prin planul anual de producţie, s-au stabilit ca sarcini realizarea unei producţii totale de 1500 hl lapte — din care producţie marfă 850 hl , şi obţinerea a 124 viţei de la efectivul matcă de 202 vaci şi juninci. Conform normativului aprobat de adunarea generală, realizarea acestor sarcini reclamă un consum total de 9 198 norme convenţionale, cu o valoare planificată de 20,70 lei pentru fiecare normă. Adunarea generală a hotărit ca retribuirea muncii să cuprindă, din valoarea totală, 78 la sută pentru realizarea producţiei de lapte prevăzute şi 22 la sută pentru obţinerea viţeilor, considerând că Întreţinerea şeptelului are ca efect realizarea producţiei planificate. De asemenea, acelaşi for a hotărit ca 50 la sută din realizările peste indicatorii planificaţi să constituie retribuire suplimentară ce se va acorda un numerar îngrijitorilor mulgători. Pentru un hectolitru de lapte produs, îngrijitorii mulgători primesc 4,8 norme convenţionale, adică 11,52 kg grîu, 9,6 kg porumb, 29,76 kg .cartofi şi alte produse, precum şi 28,80 lei în numerar, ceea ce înseamnă o valoare totală planificată de 100 lei. Acelaşi tarif a fost stabilit şi pentru obţinerea unui viţel. Interesantă ni se pare concepţia care a guvernat organizarea muncii în sector în vederea creării celor mai bune condiții aplicării corecte a acestei forme deosebit de stimulatoare de retribuire a cooperatorilor. Avîndu-se în vedere că fiecare ingrijitormulgător ar fi dorit ca lotul său de vaci să fie cel mai bun, consiliul de conducere a repartizat în acelaşi lot, alături, de vacile în lactaţie, şi junincile gestante. Astfel, fiecare îngrijitor-mulgător a fost direct interesat să acorde cea mai mare atenţie îngrijirii, furajării, adăpării, atît a vacilor aflate în producţie cît şi a juniorilor gestante. Deci, îngrijitorii s-au străduit să asigure cele mai bune condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea junincilor gestante, ştiind că ele vor rămîne mai departe în lotul lor, iar producţia acestora va fi determinată de îngrijirile acordate şi în această perioadă. De asemenea, această măsură a contribuit la obţinerea unor viţei viguroşi, sănătoşi. Astfel, prăsila proprie a constituit — şi aşa trebuie să fie în toate unităţile — principalul mijloc de reîmprospătare a şeptelului, bază a unei selecţii riguroase a efectivelor. A fost împlinit, în acest mod, celălalt deziderat major al eficienţei creşterii animalelor — egalizarea dintre efectivul de vaci aflat în furajare şi cel aflat în producţie. Conform organizării muncii, fiecare îngrijitor a avut în primire cite un lot format din 11 vaci şi 3 juninci gestante. Astfel, efectivul matcă, de 202 vaci şi juninci, din care 128 vaci, a beneficiat de o îngrijire bună. Toţi îngrijitorii-mulgători, cooperatori cu vechime în sector, cu dragoste pentru meseria de crescător de animale, s-au străduit să-şi îndeplinească în mod exemplar sarcinile de serviciu, respectînd cu stricteţe indicaţiile medicului veterinar Dieter Konnerth, ale inginerului şef Gheorghe Secreanu, ale consiliului de conducere. Au fost asigurate nutreţuri de bună In sectorul zootehnic al C. km P. Bîrţa calitate, conform balanţei furajere Întocmite, s-au luat toate măsurile sanitaro-veterinare pentru prevenirea apariţiei unor epizootii din şeptel. Munca harnicilor cooperatori — bine organizată şi bine coordonată — s-a concretizat la sfirşitul anului, în rezultate demne de laudă. Astfel, producţia medie realizată a fost de 1 567 litri lapte de la fiecare din cele 128 vaci furajate, faţă de indicatorul planificat, de 1 250 litri. Producţia totală anuală planificată a fost depăşită cu 537 hl lapte. Demnă de subliniat ni se pare depăşirea cu 661 hl a producţiei marfă planificate. Dacă în indicatorul planificat producţia marfă constituia doar 56.6 la sută, datorită raţionalizărilor consumurilor interne, în realizările anuale producţia marfă ocupă 74.1 la sută din cea totală. Considerăm acest salt calitativ ca fiind deosebit de relevant in ce priveşte strădania colectivului de cooperatori care lucrează în sectorul zootehnic la Cirţa în direcţia sporirii eficienţei activităţii desfăşurate. Trebuie să menţionăm însă că unitatea nu a realizat indicatorul planificat la viţei, unde s-a înregistrat un minus de 18. Fără îndoială, şi acest fenomen a contribuit la sporirea ponderei producţiei marfă în cadrul producţiei totale anuale realizate. Datorită asigurării unei uniformizări în organizarea loturilor date în primire celor 16 îngrijitori, fiecăruia dintre aceştia i s-au repartizat drept sarcini realizarea unei producţii totale de 120,7 hl lapte şi obţinerea a 9 viţei. Menţionăm că adunarea generală a hotărit ca retribuirea muncii îngrijitorilor mulgători să se facă după producţia realizată, în natură şi în bani, respectindu-se întocmai prevederile planului anual privind repartizarea producţiei şi veniturilor realizate. In urma înregistrării rezultatelor de producţie, îngrijitorii mulgători au realizat venituri mult mai mari decit s-a planificat, fiindcă şi valoarea unei norme convenţionale a ajuns la 22,05 lei. Astfel, Vasile Oniţiu, realizind 183 hl lapte, cu 62,4 hl mai mult decit s-a prevăzut, obţinînd, de la lotul îngrijit 10 viţei, faţă de 9 planificaţi, a fost remunerat cu produse şi bani în valoare totală de 20 497 lei, faţă de 11 800 lei, cit a fost planificat. Ghidion Malanga a obţinut 169,6 hl lapte şi zece viţei, depăşindu-şi sarcinile planificate. In aceeaşi proporţie au fost depăşite şi veniturile realizate: 19140 lei, faţă de 11 800 lei, cît s-a prevăzut. Maria Mihai a obţinut 155,2 hl lapte şi 8 viţei de la lotul de vaci îngrijite. Pentru munca desffaşurată, conform depăşirii indicatorilor planificaţi, cooperatoarea a realizat 17 707 lei venituri anuale, cu aproape 6 000 lei mai mult decit s-a prevăzut. îngrijitorul Martin Guist a realizat un venit anual de 17 290 lei, cu 5 300 lei mai mult decit s-a planificat. Venituri mai mari decit cele preconizate au obţinut şi Nicodim Isaicu, Lazăr Bordean, Gheorghe Schuller, Lazăr Oană şi alţii, ale căror eforturi s-au concretizat în producţii bune. Se cuvine a fi subliniat încă un aspect. In unele cooperative agricole şi-a făcut vad concepţia conform căreia munca in zootehnie este degradantă. Ca atare, aici consiliile de conducere recurg la paleative în organizarea muncii îngrijitorilor: aceştia sunt ori oameni străini de satul şi localitatea respectivă, ori nişte indisciplinaţi, nepricepuţi crescători de animale. In aceste condiţii, aplicarea acordului global, al cărui principiu fundamental este retribuirea muncii direct proporţional cu cantitatea de produs realizată, nu este îmbrăţişată de cei care n-au interes să obţină producţii cît mai ridicate. De aceea, considerăm că în toate cooperativele agricole este necesar să se întreprindă acţiuni de masă pentru atragerea celor mai buni gospodari ai satelor în sectorul zootehnic, pentru ca munca in acest sector să devină o onoare şi o cinste. Realizarea acestui deziderat conduce la crearea celor mai bune condiţii aplicării acordului global ca formă de retribuire a muncii îngrijitorilor, conform producţiei obţinute. Numai plata pentru efortul depus în directă proporţionalitate cu producţia realizată conduce la Întărirea spiritului de responsabilitate şi disciplină, la valorificarea superioară a Iniţiativelor şi, în ultimă instanţă, la creşterea continuă a producţiei animaliere. Considerăm că această formă de retribuire a muncii trebuie studiată cu atenţie in toate unităţile, să se ia măsuri concrete pentru extinderea aplicării acordului global în sectoarele zootehnice, pentru ca efectul măsurilor preconizate în privinţa îmbunătăţirii organizării, planificării şi conducerii agriculturii să dea rezultate cît maai bune. GH. GRADINARU In dezbatere Educaţia elevilor prin muncă şi pentru muncă Joi seara, la Mediaş, s-au desfă- Şurat lucrările plenarei consiliului pentru munca în rîndul elevilor. „Educaţia pentru muncă şi prin muncă" a fost firul călăuzitor al plenarei, la care au participat peste 250 elevi şi cadre didactice din şcolile medieşene, în şcolile din Mediaş s-au obţinut în această direcţie unele succese remarcabile. Cele 129 de cercuri, dintre care peste 50 tehnico-aplicative, desfăşoară o activitate susţinută, canalizînd impulsul creator al elevilor, dînd coordonate noi pasiunilor, cristalizînd dragostea pentru muncă. Pot fi enumerate cu activitate deosebită cercurile tehnico-aplicative de la liceele „Axente Sever" şi „Stephan Ludwig Roth", cercul de radiotehnică de la Grupul şcolar petrol, cercurile de electrotehnică şi sticlărie de la Şcoala profesională M.I.U. şi cercul de navomodele al Şcolii generale nr. 1. De asemenea, mai poate fi amintită şi societatea de chimie a elevilor — preşedinte elevul Radu Barna — coordonată de prof. Petre Joja, care este frecventată de 30 elevi. Dar între rezultatele bune obţinute în activitatea de legare a învăţămîntului de cerinţele producţiei şi felul cum această problemă a fost analizată" în cadrul plenarei este o deosebire contrastantă. Nici materialul prezentat de Susanna Eischer — secretară a Comitetului municipal Mediaş al U.T.C. — şi nici discuţiile (au luat cuvîntul doar 5 participanţi ! ! ?), n-au reuşit să facă prea multă lumină în activitatea viitoare a cercurilor elevilor. Tratarea problemelor la modul general nu va duce niciodată la înviorarea climatului educativ al acestor cercuri. Doar eleva Olivia Comşa a adus în cadrul discuţiilor probleme interesante ce frămîntă colectivul de elevi din organizaţia a cărei secretară este. Ea a criticat felul cum elevii sunt primiţi la practică în întreprinderi. Dintr-o analiză temeinică a modului cum întreprinderile din municipiu ajută apropierea învăţămîntului de producţie ne dăm seama că sunt încă serioase lipsuri ce se cer grabnic înlăturate. Considerăm că şi comitetele U.T.C. de la „Tîrnava", „Automecanica", „Emailul roşu", „8 Mai" au sprijinit în mică măsură organizarea corespunzătoare a practicii în producţie a elevilor. Plenara n-a reuşit să pătrundă in esenţa problemelor, să ancoreze şi mai mult preocupările elevilor, ţinind cont de condiţiile optime ce le oferă municipiul. De asemenea, la plenară nu au fost invitaţi şi secretarii comitetelor U.T.C. din întreprinderi, pentru a se căuta în comun căile vitalizării aptitudinilor tehnico-aplicative. Activităţile propuse pentru etapa următoare sunt interesante, cu conţinut educativ bogat şi ele vor reliefa capacitatea elevilor medieşeni de a răspunde mai bine la sarcinile ce le stau în faţă, vor prefigura şi mai pregnant prin muncă, marele eveniment — aniversarea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist. JEAN IONESCU 6 Pe urmele unei iniţiative valoroase (Urmare din pag. 1) stalaţiilor, de ridicarea gradului de calitate a produselor uzinei noastre. Deocamdată toate temele propuse se află în stadiu de concepţie, urmînd ca apoi să fie finalizate. Aş mai adăuga faptul că, pe parcurs, au apărut şi alte idei interesante şi, în acelaşi timp, de o eficienţă substanţială. La secţia email, de pildă, ing. Vicenţiu Olteanu are în studiu, cu finalizare destul de apropiată, recuperarea pierderilor de email. Prin re-condiţionarea emailului ce se pierde pe parcursul procesului tehnologic s-ar putea lucra o zi pe lună, metodă ce ar aduce o economie anuală de circa 1 milion lei. Tot la această secţie a pornit o acţiune de masă privind reducerea ponderii vaselor declasate rezultate la manipulare şi transport, ceea ce va permite îmbunătăţirea indicelui de calitate, în acţiunea de rezolvare a problemelor tehnice sunt angrenaţi şi specialiştii laboratorului nostru uzinal. Aici au şi fost înregistrate unele succese. Este vorba de obţinerea unui nou tip de email alb, cu calităţi superioare şi cu un consum specific cu circa 20 la sută mai mic faţă de celelalte tipuri. Utilizarea acestui email se va extinde, în acest an, iar economiile rezultate vor fi de circa 500 mii lei. — Consideraţi că ceea ce aţi întreprins este de ajuns? — Deocamdată începutul este bun. Specialiştii noştri sînt hotărîţi de a se achita de angajamentul luat. Cred totuşi că este necesar mai mult sprijin din partea conducerii uzinei şi în special din partea forului tutelar, pentru rezolvarea unor probleme ce depăşesc posibilităţile noastre de executare. Suntem convinşi că şi din acest punct de vedere treburile se vor rezolva favorabil. Aş mai adăuga că, in curînd, vom organiza o asemenea acţiune şi cu tehnicienii şi maiştrii uzinei, oameni care s-au dovedit capabili să rezolve multe probleme pe care necesităţile producţiei Ie ridică. 15 IANUARIE • Se împlinesc 122 de ani de la naşterea poetului Mihail Eminescu (m. 1889). • 1834 — A luat fiinţă la Bucureşti, Asociaţia culturală şi artistică „Filarmonica*. • 35 de ani de la moartea lui Anton Holban, scriitor realist (n. 1902). • 50 de ani de la moartea lui Nicolae Filip, medic veterinar, neobosit luptător pentru propagarea cunoştinţelor ştiinţifice în rîndul ţărănimii (n. 1864). • Se Împlinesc 93 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu, militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră (m. 1914). r . a a a TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vremea continuă să rămină friguroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla in general slab, din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse intre minus 14 si minus 16 grade, iar maximele vor oscila între minus 4 si minus 7 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Marele premiu: seriile I si II (orele 9,00; 12,30; 16,30; 20,00); ARTA: Poveste sîngeroasă (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Balul de sîmbătă seara (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENTA: Trandafiri roşii pentru Angelica (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . Tribuna Sibiului ■■ £38 Corul de copii al Liceului de muzică și arte plastice Sibiu, condus de prof. Jenő Ersze, în timpul unui program Foto: HORST BUCHFELNER Să completăm rîndurile formaţiilor artistice de amatori sibiene! Mişcarea artistică de amatori, această inepuizabilă sursă de satisfacţii pe care ţi le dă frumosul, farmecul scenei, îşi trage seva, işi are începutul şi cred că niciodată sfîrşitul în dorinţa firească de afirmare a nenumăratelor talente entuziaste, pe care meleagurile noastre le înfăţişează mereu lumii cu legitimă mîndrie. Că este aşa stau mărturie sutele de formaţii artistice de certă valoare, care ne cîntă bucuria, ne exprimă pe noi şi preaplinul nostru sufletesc şi care s-au impus în confruntările de calitate cu ele însele şi cu altele asemenea lor. Dintre formaţiile artistice ale Casei municipale de cultură, care au făcut să se vorbească despre Sibiu, legat şi de numele şi renumele lor, remarcăm în rîndurile de faţă corul „Gh. Dima" — formaţie aproape centenară, corul de cameră „Caedonia" — laureată a mai multor confruntări artistice naţionale — şi formaţia de teatru, menţionată elogios la ultimul concurs naţional al artiştilor amatori. Le-am amintit pe acestea tren, deoarece meritoria lor confruntare cu publicul sibian şi din alte localităţi ne face să ne gîndim că o eventuală pierdere ar fi greu recuperabilă, iar pentru a o evita există o singură soluţie, soluţia găsirii de alţi şi alţi potenţiali artişti amatori cărora deocamdată le lipseşte doar îndrăzneala. Pe aceştia îi chemăm să completeze rîndurile rărite ale formaţiilor amintite , ne adresăm tinerilor din întreprinderi şi instituţii, studenţilor, elevilor, absolvenţilor Şcolii populare de artă etc., acordîndu-le în schimb certitudinea neîntîrziatelor satisfacţii pe care le vor primi din partea unor instructori competenţi, în confruntarea cu un repertoriuvaloros şi cu publicul exigent, dar totdeauna pasionat pentru artă. Siguranţei că acestei chemări i se va răspunde îi adăugăm precizarea că doritorii se pot adresa conducerii Casei de cultură, sau direct instructorilor formaţiilor respective, pentru a primi cuvenitele precizări şi pentru a putea intra în repetiţii. Prof. NICOLAE GASTONE directorul Casei de cultură a municipiului Sibiu Cronica cenaclului studenţesc „Junimea sibiană“ Ultima şedinţă a cenaclului literar „Junimea sibiană", de pe lingă Facultatea de filologie şi Istorie din Sibiu, a fost şi cea mai reuşită dintre toate şedinţele ţinute de la înfiinţarea lui. Reţinem din programul secii: recitalul de arii din opere susţinut de studentul Răvan Stoica, comentariul prof. dr. Emilia St. Milicescu asupra Metodologiei stilului, versurile originale cititede Doina Mutu, elevă la Liceul „Octavian Goga" şi povestirea Poarta argentineană a studentului Sorin Theodoru. Poeziile Doinei Mutu (Nedespărţire, Drum de seară, Cîntec, x x x, încercare de colind, Inscripţie, Destin) dovedesc sensibilitate şi calităţi lirice evidente. Ea cultivă o poezie de meditaţie metaforică, nostalgică şi dramatică, in care se întrezăresc modele bune de urmat (Blaga), dar şi note personale. Deşi luările de cuvînt au dovedit poziţii contradictorii (poeziile au fost discutate de W. Fromm, prof. dr. Emilia Milicescu, Ilie Guţan, Dorin Schiau, Virgil Pană, Răvan Stoica, G. Nistor), toţi comentatorii au recunoscut că, făcînd abstracţie de unele scăderi, ne aflăm în faţa unei promisiuni evidente, în faţa unei reale posibilităţi. Povestirea Poarta argentineană a fost a doua surpriză plăcută a serii Sorin Theodoru a demonstrat că ştie închega o naraţiune plină de tensiune crescindă, în jurul unui leit-motiv. Povestirea, făcînd parte dintr-un ciclu, rămîne ca autorul să facă lectura întregului ciclu pentru o judecată completă. G. N. 0000000000000000000000000000000000000000* mm Spectacol de estradă Ansamblul de estradă al Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş, prezintă duminică, 16 I 1972, orele 17 si 20, pe scena clubului „Independenta" din Sibiu, spectacolul de estradă intitulat „Revelion la revistă". Cadru din filmul Căpitanul Florian MEDIAŞ: PROGRESUL: Ritmuri spaniole (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Haiducii lui Şaptecai (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: în arşiţa nopţii (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Hello, Dolly, seriile I şi II(orele 11,00; 17,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Tatăl meu, comandantul (orele 10,00; 16,00 şi 13,00) . DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Căpitanul Florian (orele 18,00 şi 20,00) . OCNA SIBIULUI: Facerea lumii (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Asediul (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE (■E3Ma»MBB—M—B 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Riul, ramul... emisiune de versuri. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămina internaţională. 20.10 Tele-enciclopedia. 20.50 Film serial: Invadatorii (IX). 21.40 Medalion Mihaela Mihai. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba individuală feminină. Transmisiune de la Göteborg. 23.20 Seară de romanțe cu Ioana Radu. Padina 3 I.C.S. Metalochimice Sibiu cu sediul în Piaţa Unirii nr. 4 angajează de urgenţă: — 1 ŞEF SERVICIU REVIZOR DE GESTIUNI — 2 GESTIONARI ŞEFI DE UNITĂŢI. Angajarea se face în baza H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot primi la biroul personal al întreprinderii, camera 68, telefon 11746. Consiliul popular al municipiului Sibiu ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: O STENODACTILOGRAFĂ. Angajarea se face în condiţiile H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare la biroul personal al Consiliului popular municipal, telefon 222 90. .'.V.V.V.’.'.W.V.SW.VAV.V.'.W.V întreprinderea de indu*strializare a cărnii Sibiu str. Fabricii nr. 4, ANGAJEAZĂ: — 2 CONTABILI PRINCIPALI, cu o vechime de 5 ani I — 1 CONTABIL ȘEF, la „Frigoriferul“ Sibiu — cu * studii superioare și o vechime de 9 ani — 1 ARHIVAR. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații la serviciul personal, telefon 2 16 64. 2 16 64. 'W ."W5WM'WWASW.VWW^AWAV.'.W.W.V.' W.WAVMWW^I Regionala de căi ferate Braşov ANUNŢĂ ŢINEREA UNUI CONCURS DE ADMITERE LA ŞCOALA DE IMPIEGAŢI DE MIŞCARE în ziua de 18 ianuarie 1972, LA GRUPUL ŞCOLAR DE CALIFICARE C.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32. Se admit candidaţi absolvenţi de liceu sau şcoli echivalente, cu sau fără bacalaureat, vîrsta între 20—43 ani, cu stagiul militar satisfăcut şi cu domiciliul în judeţele Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita, Mureş. Durata şcolii este de 12 luni. Drepturile elevilor pe timpul şcolarizării sînt cele prevăzute în H.C.M. 2105/1969. înscrierile se fac la secretariatul Grupului şcolar C.F.R. pînă la data de 17. 1972, pe baza următoarelor acte: — cerere — certificat de naştere — copie legalizată — diploma de studii în original — certificat medical eliberat de circumscripţia medicală, din care să rezulte că cel în cauză nu suferă de boli cronice. Examenul de admitere constă din probe scrise şi orale, la limba română şi matematică, precum şi din o examinare medicală şi psihologică. Informaţii suplimentare se primesc de la secretariatul Grupului şcolar, telefon 230 30, interior 5 60. I. C. S. Textile — încălţăminte Sibiu ANGAJEAZĂ: — 3 şefi de secţie — 3 şefi de magazin — 5 remizieri stradali pe bază de procente. Cei interesaţi pot fi pensionari, casnice şi chiar salariaţi în timpul liber. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la biroul personal, camera 63, telefon 1 18 31, din Piața Unirii nr. 4. II I I I natani Circumscripţia financiară Sibiu VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICA, la data de 24 ianuarie 1972, ora 10, în Sibiu, B-dul Victoriei nr. 1, UN AUTOTURISM MARCA PONTIAC. Preţul de strigare este de 80 000 lei, iar solicitanţii vor depune la C.E.C. 10 la sută din acesta. Mica publicitate DE VÎNZARE foarte avantaje* apartamente situate în Mediaş, Piaţa Republicii. Informaţii Bîrzăveni, Republicii 8. VÎND convenabil sufragerie sculptată neagră, stejar. Odobescu 6, apartament 1. VÎND cărucior de curte. Telefon 723 55, între orele 17—21. VIND discuri noi. Telefon 125 16. VÎND cameră, bucătărie, pivniţă, str. Tribunei 30, telefon 114 79. Soţia îndurerată anunţă decesul scumpului ei soţ, medicul dr. Stroescu Vasile, Inmormîntat la data de 11 ianuarie 1972.