Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-15 / nr. 1211

Anul Vt nr. 1211 Aplicarea acordului global a dat roadele scontate ! Cooperatorii din Cir­ţa au obţinut şi în anul trecut rezultate valoroase în activitatea de producţie în toate sectoarele. Datorită aplicării măsuri­lor preconizate în privinţa îmbună­tăţirii organizării, planificării şi con­ducerii agriculturii, indicatorii planu­lui anual de producţie au fost sub­stanţial depăşiţi de realizări în toate sectoarele. Avînd în vedere necesitatea stimu­lării hărniciei şi priceperii oamenilor, pentru a spori responsabilitatea aces­tora faţă de producţie, adunarea ge­nerală a hotărit aplicarea acordului global ca formă nouă de retribuire a muncii cooperatorilor ce lucrează în sectorul creşterii vacilor pentru lapte. Prin planul anual de producţie, s-au stabilit ca sarcini realizarea unei pro­ducţii totale de 1500 hl lapte — din care producţie marfă 850 hl , şi ob­ţinerea a 124 viţei de la efectivul matcă de 202 vaci şi juninci. Conform normativului aprobat de adunarea ge­nerală, realizarea acestor sarcini re­clamă un consum total de 9 198 norme convenţionale, cu o valoare planifi­cată de 20,70 lei pentru fiecare normă. Adunarea generală a hotărit ca re­tribuirea muncii să cuprindă, din va­loarea totală, 78 la sută pentru reali­zarea producţiei de lapte prevăzute şi 22 la sută pentru obţinerea viţeilor, considerând că Întreţinerea şeptelului are ca efect realizarea producţiei pla­nificate. De asemenea, acelaşi for a hotărit ca 50 la sută din realizările peste indicatorii planificaţi să consti­tuie retribuire suplimentară ce se va acorda un numerar îngrijitorilor mul­gători. Pentru un hectolitru de lapte pro­dus, îngrijitorii­ mulgători primesc 4,8 norme convenţionale, adică 11,52 kg grîu, 9,6 kg porumb, 29,76 kg .cartofi şi alte produse, precum şi 28,80 lei în numerar, ceea ce înseamnă o va­loare totală planificată de 100 lei. Acelaşi tarif a fost stabilit şi pentru obţinerea unui viţel. Interesantă ni se pare concepţia care a guvernat organizarea muncii în sector în vederea creării celor mai bune condiții aplicării corecte a a­­cestei forme deosebit de stimulatoare de retribuire a cooperatorilor. Avîn­­du-se în vedere că fiecare ingrijitor­­mulgător ar fi dorit ca lotul său de vaci să fie cel mai bun, consiliul de conducere a repartizat în acelaşi lot, alături, de vacile în lactaţie, şi junin­­cile gestante. Astfel, fiecare îngriji­­tor-mulgător a fost direct interesat să acorde cea mai mare atenţie îngri­jirii, furajării, adăpării, atît a vacilor aflate în producţie cît şi a juniorilor gestante. Deci, îngrijitorii s-au stră­duit să asigure cele mai bune con­diţii pentru creşterea şi dezvoltarea ju­­nincilor gestante, ştiind că ele vor rămîne mai departe în lotul lor, iar producţia acestora va fi determinată de îngrijirile acordate şi în această perioadă. De asemenea, această mă­sură a contribuit la obţinerea unor viţei viguroşi, sănătoşi. Astfel, pră­­sila proprie a constituit — şi aşa tre­buie să fie în toate unităţile — prin­cipalul mijloc de reîmprospătare a şep­telului, bază a unei selecţii riguroase a efectivelor. A fost împlinit, în acest mod, celălalt deziderat major al efi­cienţei creşterii animalelor — egali­zarea dintre efectivul de vaci aflat în furajare şi cel aflat în producţie. Conform organizării muncii, fiecare îngrijitor a avut în primire cite un lot format din 11­­ vaci şi 3 juninci gestante. Astfel, efectivul matcă, de 202 vaci şi juninci, din care 128 vaci, a beneficiat de o îngrijire bună. Toţi îngrijitorii-mulgători, cooperatori cu vechime în sector, cu dragoste pentru meseria de crescător de animale, s-au străduit să-şi îndeplinească în mod exemplar sarcinile de serviciu, res­­pectînd cu stricteţe indicaţiile medi­cului veterinar Dieter Konnerth, ale inginerului şef Gheorghe Secreanu, ale consiliului de conducere. Au fost asigurate nutreţuri de bună In sectorul zootehnic al C. km P. Bîrţa calitate, conform balanţei furajere În­tocmite, s-au luat toate măsurile sa­­nitaro-veterinare pentru prevenirea apariţiei unor epizootii d­in şeptel. Munca harnicilor cooperatori — bine organizată şi bine coordonată — s-a concretizat la sfirşitul anului, în re­zultate demne de laudă. Astfel, pro­ducţia medie realizată a fost de 1 567 litri lapte de la fiecare din cele 128 vaci furajate, faţă de indicatorul pla­nificat, de 1 250 litri. Producţia to­tală anuală planificată a fost depă­şită cu 537 hl lapte. Demnă de sub­liniat ni se pare depăşirea cu 661 hl a producţiei marfă planificate. Dacă în indicatorul­­ planificat producţia marfă constituia doar 56.6 la sută, da­torită raţionalizărilor consumurilor interne, în realizările anuale produc­ţia marfă ocupă 74.1 la sută din cea totală. Considerăm acest salt calitativ ca fiind deosebit de relevant in ce priveşte strădania colectivului de co­operatori care lucrează în sectorul zootehnic la Cirţa în direcţia sporirii eficienţei activităţii desfăşurate. Trebuie să menţionăm însă că uni­tatea nu a realizat indicatorul plani­ficat la viţei, unde s-a înregistrat un minus de 18. Fără îndoială, şi acest fenomen a contribuit la sporirea pon­­derei producţiei marfă în cadrul pro­ducţiei totale anuale realizate. Datorită asigurării unei uniformi­zări în organizarea loturilor date în primire celor 16 îngrijitori, fiecăruia dintre aceştia i s-au repartizat drept sarcini realizarea unei producţii to­tale de 120,7 hl lapte şi obţinerea a 9 viţei. Menţionăm că adunarea generală a hotărit ca retribuirea muncii îngriji­­torilor­ mulgători să se facă după pro­ducţia realizată, în natură şi în bani, respectindu-se întocmai prevederile planului anual privind repartizarea producţiei şi veniturilor realizate. In urma înregistrării rezultatelor de producţie, îngrijitorii­ mulgători au realizat venituri mult mai mari decit s-a planificat, fiindcă şi valoarea u­­nei norme convenţionale a ajuns la 22,05 lei. Astfel, Vasile Oniţiu, reali­­zind 183 hl lapte, cu 62,4 hl mai mult decit s-a prevăzut, obţinînd, de la lotul îngrijit 10 viţei, faţă de 9 pla­nificaţi, a fost remunerat cu produse şi bani în valoare totală de 20 497 lei, faţă de 11 800 lei, cit a fost planificat. Ghidion Malanga a obţinut 169,6 hl lapte şi zece viţei, depăşindu-şi sar­cinile planificate. In aceeaşi propor­ţie au fost depăşite şi veniturile reali­zate: 19140 lei, faţă de 11 800 lei, cît s-a prevăzut. Maria Mihai a obţinut 155,2 hl lapte şi 8 viţei de la lotul de vaci îngrijite. Pentru munca desf­faşurată, conform depăşirii indicatori­lor planificaţi, cooperatoarea a reali­zat 17 707 lei venituri anuale, cu a­­proape 6 000 lei mai mult decit s-a prevăzut. îngrijitorul Martin Guist a realizat un venit anual de 17 290 lei, cu 5 300 lei mai mult decit s-a pla­nificat. Venituri mai mari decit cele preconizate au obţinut şi Nicodim Isaicu, Lazăr Bordean, Gheorghe Schuller, Lazăr Oană şi alţii, ale că­ror eforturi s-au concretizat în pro­ducţii bune. Se cuvine a fi subliniat încă un aspect. In unele cooperative agricole şi-a făcut vad concepţia conform că­reia munca in zootehnie este degra­dantă. Ca atare, aici consiliile de conducere recurg la paleative în or­ganizarea muncii îngrijitorilor: aceş­tia sunt ori oameni străini de satul şi localitatea respectivă, ori nişte indis­­ciplinaţi, nepricepuţi crescători de animale. In aceste condiţii, aplicarea acordului global, al cărui principiu fundamental este retribuirea muncii direct proporţional cu cantitatea de produs realizată, nu este îmbrăţişată de cei care n-au interes să obţină producţii cît mai ridicate. De aceea, considerăm că în toate cooperativele agricole este necesar să se întreprindă acţiuni de masă pentru atragerea ce­lor mai buni gospodari ai satelor în sectorul zootehnic, pentru ca munca in acest sector să devină o onoare şi o cinste. Realizarea acestui deziderat conduce la crearea celor mai bune condiţii aplicării acordului global ca formă de retribuire a muncii îngri­jitorilor, conform producţiei obţinute. Numai plata pentru efortul depus în directă proporţionalitate cu producţia realizată conduce la Întărirea spiri­tului de responsabilitate şi disciplină, la valorificarea superioară a Iniţiati­velor şi, în ultimă instanţă, la creşte­rea continuă a producţiei animaliere. Considerăm că această formă de retribuire a muncii trebuie studiată cu atenţie in toate unităţile, să se ia măsuri concrete pentru extinderea a­­plicării acordului global în sectoarele zootehnice, pentru ca efectul măsuri­lor preconizate în privinţa îmbunătă­ţirii organizării, planificării şi condu­cerii agriculturii să dea rezultate cît maai bune. GH. GRADINARU In dezbatere Educaţia elevilor prin muncă şi pentru muncă Joi seara, la Mediaş, s-au desfă- Şurat lucrările plenarei consiliului pentru munca în rîndul elevilor. „Educaţia pentru muncă şi prin muncă" a fost firul călăuzitor al plenarei, la care au participat peste 250 elevi şi cadre didactice din şco­lile medieşene, în şcolile din Mediaş s-au obţinut în această direcţie unele succese re­marcabile. Cele 129 de cercuri, din­tre care peste 50 tehnico-aplicative, desfăşoară o activitate susţinută, canalizînd impulsul creator al ele­vilor, dînd coordonate noi pasiuni­lor, cristalizînd dragostea pentru muncă. Pot fi enumerate cu activi­tate deosebită cercurile tehnico-apli­cative de la liceele „Axente Sever" şi „Stephan Ludwig Roth", cercul de radiotehnică de la Grupul şcolar petrol, cercurile de electrotehnică şi sticlărie de la Şcoala profesională M.I.U. şi cercul de navomodele al Şcolii generale nr. 1. De asemenea, mai poate fi amintită şi societatea de chimie a elevilor — preşedinte elevul Radu Barna — coordonată de prof. Petre Joja, care este frecven­tată de 30 elevi. Dar între rezultatele bune obţinu­te în activitatea de legare a învă­­ţămîntului de cerinţele producţiei şi felul cum această problemă a fost analizată" în cadrul plenarei este o deosebire contrastantă. Nici materia­lul prezentat de Susanna Eischer — secretară a Comitetului municipal Mediaş al U.T.C. — şi nici discuţiile (au luat cuvîntul doar 5 partici­panţi ! ! ?), n-au reuşit să facă prea multă lumină în activitatea viitoare a cercurilor elevilor. Tratarea pro­blemelor la modul gen­eral nu va duce niciodată la înviorarea clima­tului educativ al acestor cercuri. Doar eleva Olivia Comşa a adus în cadrul discuţiilor probleme intere­sante ce frămîntă colectivul de e­­levi din organizaţia a cărei secre­tară este. Ea a criticat felul cum elevii sunt primiţi la practică în în­treprinderi. Dintr-o analiză temeinică a modu­lui cum întreprinderile din munici­piu ajută apropierea învăţămîntului de producţie ne dăm seama că sunt încă serioase lipsuri ce se cer grab­nic înlăturate. Considerăm că şi co­mitetele U.T.C. de la „Tîrnava", „Automecanica", „Emailul roşu", „8 Mai" au sprijinit în mică măsură organizarea corespunzătoare a prac­ticii în producţie a elevilor. Plenara n-a reuşit să pătrundă in esenţa problemelor, să ancoreze şi mai mult preocupările elevilor, ţi­­nind cont de condiţiile optime ce le oferă municipiul. De asemenea, la plenară nu au fost invitaţi şi se­­cret­ar­ii comitetelor U.T.C. din în­treprinderi, pentru a se căuta în co­mun căile vitalizării aptitudinilor tehnico-aplicative. Activităţile propuse pentru etapa următoare sunt interesante, cu con­ţinut educativ bogat şi ele vor re­liefa capacitatea elevilor med­ieşeni de a răspunde mai bine la sarcinile ce le stau în faţă, vor prefigura şi mai pregnant prin muncă, marele eveniment — aniversarea semicen­tenarului Uniunii Tineretului Comu­nist. JEAN IONESCU 6 Pe urmele unei iniţiative valoroase (Urmare din pag. 1) stalaţiilor, de ridicarea gradului de calitate a produselor uzinei noastre. Deocamdată toate temele propuse se află în stadiu de concepţie, urmînd ca apoi să fie finalizate. Aş mai a­­dăuga faptul că, pe parcurs, au a­­părut şi alte idei interesante şi, în acelaşi timp, de o eficienţă sub­stanţială. La secţia email, de pildă, ing. Vicenţiu Olteanu are în studiu, cu finalizare destul de apropiată, re­cuperarea pierderilor de email. Prin re-­condiţionarea emailului ce se pier­de pe parcursul procesului tehnolo­gic s-ar putea lucra o zi pe lună, metodă ce ar aduce o economie a­­nuală de circa 1 milion lei. Tot la această secţie a pornit o acţiune de masă privind reducerea ponderii vaselor declasate rezultate la manipulare şi transport, ceea ce va permite îmbunătăţirea indicelui de calitate, în acţiunea de rezolvare a proble­melor tehnice sunt angrenaţi şi spe­cialiştii laboratorului nostru uzinal. Aici au şi fost înregistrate unele succese. Este vorba de obţinerea u­­nui nou tip de email alb, cu cali­tăţi superioare şi cu un consum spe­cific cu circa 20 la sută mai mic faţă de celelalte tipuri. Utilizarea acestui email se va extinde, în a­­cest an, iar economiile rezultate vor fi de circa 500 mii lei. — Consideraţi că ceea ce aţi întreprins este de ajuns? — Deocamdată începutul este bun. Specialiştii noştri sînt hotărîţi de a se achita de angajamentul luat. Cred totuşi că este necesar mai mult sprijin din partea conducerii uzinei şi în special din partea forului tu­telar, pentru rezolvarea unor pro­bleme ce depăşesc posibilităţile noastre de executare. Suntem­ con­vinşi că şi din acest punct de ve­dere treburile se vor rezolva favo­rabil. Aş mai adăuga că, in curînd, vom organiza o asemenea acţiune şi cu tehnicienii şi maiştrii uzinei, oa­meni care s-au dovedit capabili să rezolve multe probleme pe care ne­cesităţile producţiei Ie ridică. 15 IANUARIE • Se împlinesc 122 de ani de la naşterea poetului Mihail Emi­­nescu (m. 1889). • 1834 — A luat fiinţă la Bucureşti, Asociaţia culturală şi artistică „Filarmonica*. • 35 de ani de la moartea lui Anton Holban, scriitor realist (n. 1902). • 50 de ani de la moartea lui Nicolae Filip, medic veterinar, neobosit luptător pentru propa­garea cunoştinţelor ştiinţifice în rîndul ţărănimii (n. 1864). • Se Împlinesc 93 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu, militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră (m. 1914). r . a a a TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vremea continuă să rămină friguroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla in general slab, din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse intre minus 14 si minus 16 grade, iar maximele vor oscila în­tre minus 4 si minus 7 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Marele premiu: seriile I si II (orele 9,00; 12,30; 16,30; 20,00); ARTA: Poveste sîngeroasă (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; TINERETULUI: Balul de sîm­bătă seara (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDEN­TA: Trandafiri roşii pentru Angelica (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . Tribuna Sibiului ■■ £38 Corul de copii al Liceului de muzică și arte plastice Sibiu, condus de prof. Jenő Ersze, în timpul unui program Foto: HORST BUCHFELNER Să completăm rîndurile formaţii­lor artistice de amatori sibiene! Mişcarea artistică de amatori, a­­ceastă inepuizabilă sursă de satis­facţii pe care ţi le dă frumosul, far­mecul scenei, îşi trage seva, işi are începutul şi cred că niciodată sfîrşi­­tul în dorinţa firească de afirmare a nenumăratelor talente entuziaste, pe care meleagurile noastre le înfă­ţişează mereu lumii cu legitimă mîn­­drie. Că este aşa stau mărturie sutele de formaţii artistice de certă valoa­re, care ne cîntă bucuria, ne expri­mă pe noi şi preaplinul nostru su­fletesc şi care s-au impus în con­fruntările de calitate cu ele însele şi cu altele asemenea lor. Dintre formaţiile artistice ale Ca­sei municipale de cultură, care au­ făcut să se vorbească despre Sibiu, legat şi de numele şi renumele lor, remarcăm în rîndurile de faţă co­rul „Gh. Dima" — formaţie aproa­pe centenară, corul de cameră „Caedonia" — laureată a mai multor confruntări artistice naţionale — şi formaţia de teatru, menţionată elo­gios la ultimul concurs naţional al artiştilor amatori. Le-am amintit pe acestea tren, de­oarece meritoria lor confruntare cu publicul sibian şi din alte localităţi ne face să ne gîndim că o eventua­lă pierdere ar fi greu recuperabilă, iar pentru a o evita există o sin­gură soluţie, soluţia găsirii de alţi şi alţi potenţiali artişti amatori că­rora deocamdată le lipseşte doar în­drăzneala. Pe aceştia îi chemăm să comple­teze rîndurile rărite ale formaţiilor amintite , ne adresăm tinerilor din întreprinderi şi instituţii, studenţi­lor, elevilor, absolvenţilor Şcolii populare de artă etc., acordîndu-le în schimb certitudinea neîntîrziate­­lor satisfacţii pe care le vor primi din partea unor instructori compe­tenţi, în confruntarea cu un reper­toriu­­valoros şi cu publicul exigent, dar totdeauna pasionat pentru artă. Siguranţei că acestei chemări i se va răspunde îi adăugăm preciza­rea că doritorii se pot adresa con­ducerii Casei de cultură, sau direct instructorilor formaţiilor respective, pentru a primi cuvenitele precizări şi pentru a putea intra în repetiţii. Prof. NICOLAE GASTONE directorul Casei de cultură a municipiului Sibiu Cronica cenaclului studen­ţesc „Junimea sibiană“ Ultima şedinţă a cenaclului lite­rar „Junimea sibiană", de pe lingă Facultatea de filologie şi Istorie din Sibiu, a fost şi cea mai reuşită din­tre toate şedinţele ţinute de la în­fiinţarea lui. Reţinem din programul secii: reci­talul de arii din opere susţinut de studentul Răvan Stoica, comentariul prof. dr. Emilia St. Milicescu asu­pra Metodologiei stilului, versurile originale citite­­de Doina Mutu, e­­levă la Liceul „Octavian Goga" şi povestirea Poarta argentineană a studentului Sorin Theodoru. Poeziile Doinei Mutu (Nedespărţi­­re, Drum de seară, Cîntec, x x x, încercare de colind, Inscripţie, Destin) dovedesc sensibilitate şi calităţi lirice evidente. Ea culti­vă o poezie de meditaţie meta­forică, nostalgică şi dramatică, in care se întrezăresc modele bune de urmat (Blaga), dar şi note personale. Deşi luările de cuvînt au dovedit poziţii contradictorii (poeziile au fost discutate de W. Fromm, prof. dr. Emilia Milicescu, Ilie Guţan, Do­rin Schiau, Virgil Pană, Răvan Stoi­ca, G. Nistor), toţi comentatorii au recunoscut că, făcînd abstracţie de unele scăderi, ne aflăm în faţa u­­nei promisiuni evidente, în faţa u­­nei reale posibilităţi. Povestirea Poarta argentineană a fost a doua surpriză plăcută a se­rii Sorin Theodoru a demonstrat că ştie închega o naraţiune plină de tensiune crescindă, în jurul unui leit-motiv. Povestirea, făcînd parte dintr-un ciclu, rămîne ca autorul să facă lectura întregului ciclu pentru o judecată completă. G. N. 0000000000000000000000000000000000000000* m­m Spectacol de estradă Ansamblul de estradă al Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş, prezintă duminică, 16 I 1972, orele 17 si 20, pe scena clubului „Inde­pendenta" din Sibiu, spectacolul de estradă intitulat „Revelion la re­vistă". Cadru din filmul Căpitanul Florian MEDIAŞ: PROGRESUL: Ritmuri spaniole (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Haiducii lui Şaptecai (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: în arşiţa nopţii (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Hello, Dolly, seriile I şi II­­(orele 11,00; 17,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Tatăl meu, co­mandantul (orele 10,00; 16,00 şi 13,00) . DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Căpitanul Florian (orele 18,00 şi 20,00) . OCNA SIBIULUI: Facerea lumii (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Asediul (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE (■E3Ma»MBB—M—B 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Riul, ramul... emisiune de versuri. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămina internaţională. 20.10 Tele-enciclopedia. 20.50 Film serial: Invadatorii (IX). 21.40 Medalion Mihaela Mihai. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Campionatele europene de pa­­tinaj artistic. Proba indivi­duală feminină. Transmisiune de la Göteborg. 23.20 Seară de romanțe cu Ioana Radu. Padina 3 I.C.S. Metalo­­chimice Sibiu cu sediul în Piaţa Unirii nr. 4 angajează de urgenţă: — 1 ŞEF SERVICIU REVIZOR DE GESTIUNI — 2 GESTIONARI ŞEFI DE UNITĂŢI. Angajarea se face în baza H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot primi la biroul perso­nal al întreprinderii, camera 68, telefon 1­17­46. Consiliul popular al municipiului Sibiu ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: O STENODACTILOGRAFĂ. Angajarea se face în condiţiile H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare la biroul personal al Consiliu­lui popular municipal, telefon 2­22 90. .'.V.V.V.’.'.W.V.SW.VAV.V.'.W.V întreprinderea de indu*­strializare a cărnii Sibiu str. Fabricii nr. 4, ANGAJEAZĂ: — 2 CONTABILI PRINCIPALI, cu o vechime de 5 ani I — 1 CONTABIL ȘEF, la „Frigoriferul“ Sibiu — cu * studii superioare și o vechime de 9 ani — 1 ARHIVAR. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. Informații la serviciul personal, telefon 2 16 64.­­ 2 16 64. 'W ."W5WM'WWASW.VWW^AWAV.'.W.W.V.' W.WAVMWW^I Regionala de căi ferate Braşov ANUNŢĂ ŢINEREA UNUI CONCURS DE ADMITERE LA ŞCOALA DE IMPIEGAŢI DE MIŞCARE în ziua de 18 ianuarie 1972, LA GRUPUL ŞCOLAR DE CALIFICARE C.F.R. Braşov, str. Karl Marx nr. 32. Se admit candidaţi absolvenţi de liceu sau şcoli echivalente, cu sau fără bacalaureat, vîrsta între 20—43 ani, cu stagiul militar satisfăcut şi cu domiciliul în judeţele Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita, Mureş. Durata şcolii este de 12 luni. Drepturile elevilor pe timpul şcolarizării sînt cele prevăzute în H.C.M. 2105/1969. înscrierile se fac la secretariatul Grupului şcolar C.F.R. pînă la data de 17. 1972, pe baza următoarelor acte: — cerere — certificat de naştere — copie legalizată — diploma de studii în original — certificat medical eliberat de circumscripţia medicală, din care să rezulte că cel în cauză nu suferă de boli cronice. Examenul de admitere constă din probe scrise şi orale, la limba română şi matematică, precum şi din o exa­minare medicală şi psihologică. Informaţii suplimentare se primesc de la secretariatul Grupului şcolar, telefon 2­30 30, interior 5 60. I. C. S. Textile — încălţăminte Sibiu ANGAJEAZĂ: — 3 şefi de secţie — 3 şefi de magazin — 5 remizieri stradali pe bază de procente. Cei interesaţi pot fi pensionari, casnice şi chiar salariaţi în timpul liber. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la biroul personal, camera 63, telefon 1 18 31, din Piața Unirii nr. 4. II I I I n­atani Circumscripţia financiară Sibiu VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICA, la data de 24 ianuarie 1972, ora 10, în Sibiu, B-dul Victoriei nr. 1, UN AUTOTURISM MARCA PONTIAC. Preţul de strigare este de 80 000 lei, iar solicitanţii vor depune la C.E.C. 10 la sută din acesta. Mica publicitate DE VÎNZARE foarte avantaje* apartamente situate în Mediaş, Piaţa Republicii. Informaţii Bîrză­veni, Republicii 8. VÎND convenabil sufragerie sculptată neagră, stejar. Odobescu 6, apartament 1. VÎND cărucior de curte. Telefon 7­23 55, între orele 17—21. VIND discuri noi. Telefon 1­25 16. VÎND cameră, bucătărie, pivni­ţă, str. Tribunei 30, telefon 114 79. Soţia îndurerată anunţă decesul scumpului ei soţ, medicul dr. Stroescu Vasile, Inmormîntat la data de 11 ianuarie 1972.

Next