Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-14 / nr. 1313
Anul V, nr. 1313 Mic ghid turistic (IV) Veştem Arpaş "Acest traseu oferă turiştilor interesante obiective turistice grupate în aşezările dezvoltate pe vechiul drum comercial folosit cu secole în urmă de negustorii din Transilvania şi Ţara Românească. Străbătînd culmea împădurită a Bradului, trecem pe lîngă „Fîntîniţa Haiducului“, loc de parcare, cu bufet şi căsuţe cochete, apoi coborîm în depresiunea largă şi întinsă a Făgăraşului. Prima aşezare pe care o întîlnim este localitatea Bradu care mai păstrează urme daco-romane. Aici se află din Evul Mediu o biserică-cetate şi un ceas cu piese de lemn. In sec. XIX la Bradu a existat o staţie a poştalionului şi o ospătărie pentru călători. Un drum drept, străjuit de sălcii plîngătoare, ne deschide perspectiva spre comuna Avrig, renumită prin frumosul port popular al locuitorilor şi lucrările de artizanat produse de vestita creatoare populară Maria Spiridon şi elevele sale. Aci s-a născut marele cărturar Gh. Lazăr (1779—1823), fondatorul învăţămîntului superior în limba română, autor al multor cărţi româneşti. De cum intri în sat, pe partea dreaptă este casa natală a lui Gh. Lazăr, azi casă memorială, iar peste drum — mormîntul său frumos îngrădit şi acoperit cu o placă de marmură. In piaţa comunei, într-un mic parc, se află bustul lui Gh. Lazăr sculptat de Corneliu Medrea. De aici, un drum duce spre cabanele Poiana Neamţului, Bărcaciu şi, mai departe, spre creasta Făgăraşului. In apropiere de Liceul „Gheorghe Lazăr“ se află castelul lui Brukenthal, construit la 1762, avind ca model pe cel de la Schönbrunn (Viena), în stil baroc, cu parcul realizat în stil francez şi englez. La ieşirea din Avrig, pe dreapta se văd crestele Munţilor Făgăraşului în toată splendoarea lor, presărate cu căciuli de zăpadă ce strălucesc în bătaia soarelui, iar în stînga — Oltul şi dealurile podişului Transilvaniei, cu aşezarea Săcădate, unde se crede că a existat o cetate romană care apăra drumul dintre Turnu Roşu şi pasul Oituz. Porumbacu de Jos, o fostă aşezare de grăniceri şi staţie de poştalion, se mîndreşte azi cu gospodării frumoase, rezultat al muncii rodnice a ţăranilor cooperatori. Muzeul şcolii reflectă, prin colecţia de obiecte, hărnicia şi priceperea înaintaşilor, în apropiere de Porumbacu de Jos, sub munte, în localitatea Porumbacu de Sus a existat în 1722 o sticlărie ale cărei produse erau răspîndite în Ţara Românească şi Transilvania. In continuare, drumul trece prin frumoasa comună Scorei, în care remarcăm şcoala nouă şi modernă, unde s-a amenajat un muzeu şcolar cu o mulţime de obiecte ce atestă existenţa şi activitatea oamenilor pe aceste locuri, din epoca pietrei pînă în zilele noastre. Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească. Cîrţişoara, locul natal al lui Badea Cîrţan (1849—1911), despre care ştim că a vizitat ţări ca: Italia, Franţa, Austria etc., purtînd relaţii cu oameni de seamă ai vremii. In această comună a existat o glăjărie la 1888, iar în secolul trecut s-a dezvoltat arta picturii pe sticlă, manifestare întîlnită în părţile Clujului, Gherlei şi Mărginimii Sibiului. Tot în acest sat turistul poate vizita ruinele rămase de la mănăstirea ridicată în secolul al XIII-lea de călugării din ordinul cistercieni (Originari din Franţa). Mănăstirea este lucrată în stil gotic. Aproape de ieşirea din judeţ întîlnim aşezările Arpaşu de Jos şi Arpaşu de Sus, vestite prin frumuseţea costumelor populare româneşti. In aceste locuri s-au găsit urme dacoromane. In secolele din urmă locuitorii se ocupau cu glăjăria şi arta iconarilor, răspîndite în jurul Făgăraşului. Ambele localităţi sunt şi locuri de plecare spre cabanele Arpaş şi Podragu. NICOLAE DENEŞ ______ x-'t-rc’UVmte cu■ AIC he h. VrucilSClt Mi~ fe • DEFINIȚII ORIZONTAL: 1. împărăția cifrelor. 2. In zoologie... și în numerar — Scorul de 0:0 (în litere) — In cifre ba... în litere da! 3. Te cuprinde de gît (pi.) — De format X (în aritmetică). 4. 1972 (in litere) — Grup de litere din revista „Rebus* (cu o soluţie în 2 cuvinte). 5. Conţin numere (la Loto şi Pronoexpres) — 17 ani! 6. Ultimele la aritmetică şi gramatică! — Este par... şi nu e număr. 7. Cu ani puţini la număr — A fost o femeie fără seamăn. 8. Indicate de calendar (în cifre şi litere) — Vezi fără extreme! 9. între o citire cursivă și o citire pe litere (pl.). 10. Duce în spate — 2+1. VERTICAL: A. De la A la Z. B. A aduna (dar nu in cifre) — Te lasă cu mîinile goale. C. VII... din an (prese.) — Domol ca un peşte — Nota 6. D. Tratat de litere. E. Litere ca A, B, C, D etc... și cifre ca 1, 2, 3, 4 etc. (sing.). F. Pătrunde tainele cifrelor şi literelor (fem.) — A ieşi la vedere. G. Beţe răsturnate! — Numără ani... cu miile — E răsărit. H. Indică cifra orei exacte (pl.) — Doi şi patru (în cifre). I. I se citeşte numărul anilor... de pe frunte — Rezultă din adunare şi poate fi exprimată în cifre. J. Un careu 10/10 (pl.) — Cu ele nu te-ntîlnesti... in fiecare zi. NIC. SZABÓ • 123 4 5 6 7 8 9 10 ŞTIINŢA LA ZI Aparat pentru măsurarea rapidă a anomaliilor de vedere In Franţa s-a pus la punct un nou aparat denumit „retino-focometru“, destinat măsurării anomaliilor de vedere. Acest aparat utilizează principiul de optică constînd in determinarea distanţei în care ochiul trebuie plasat faţă de un obiect-test pentru ca imaginea sa retiniană să apară cît mai netă observatorului însărcinat cu determinarea. Aparatul permite subiectului să privească testul înainte de efectuarea măsurătorii, ceea ce are ca efect stabilirea acomodării ochilor şi suprimarea aproape totală a „divagaţiilor oculare de acomodare“, frecvente la tineri. Efectuarea măsurătorii asupra unui ochi normal se face fără ca cel examinat să simtă vreo jenă. Automobilul „Hadi-9" 39 de recorduri unionale, din care 9 superioare celor mondiale, au fost stabilite de maşinile de curse realizate la Institutul de automobile şi drumuri din Harkov (Ucraina). Se apropie de faza finală proiectarea maşinii „Hadi-9“, avind forma de ţigară de foi, lungimea de 10 m şi o greutate de 3 000 kg. Maşina va fi dotată cu un motor cu turbină de gaz de 5 000 CP şi va putea atinge o viteză orară de 1 000 km. Bacterii depoluante Se pare că anumite bacterii vor juca un mare rol în împiedicarea poluării atmosferei. Unii cercetători au observat că o serie de bacterii se hrănesc cu anumite substanţe nocive răspîndite în natură. Cercetări suplimentare au dus la constatarea surprinzătoare că unele din aceste microorganisme au predilecţie pentru... vaporii de benzină! Acest fenomen ar putea ducela găsirea unei soluţii practice pentru eliminarea gazelor de eşapament. Este uşor de prevăzut avantajele pe care le prezintă pentru depoluare această particularitate suigeneris a unora dintre bacterii. Noi ambalaje, noi posibilități de poluare... Se vor încumeta britanicii să cumpere berea în „pungi“ din material plastic? Potrivit firmei I.C.I. care fabrică aceste pungi, noul ambalaj prezintă avantajul de a ocupa un spaţiu foarte mic pînă în momentul în care poate fi aruncat la coşul de gunoi. Rămîne de văzut dacă vor face aşa, sau dacă vor înlocui o poluare cu alta, procedind tocmai ca şi cu cutiile de bere, pe care le aruncă la întîmplare. Miniaturizare Laboratoarele corporaţiei R.C.A., din Princeton, statul New Jersey, au pus la punct o cameră de televiziune miniaturizată care cîntăreşte numai 400 g. Aparatul a fost realizat pe bază de tranzistori şi nu de tuburi electronice obişnuite la sistemele T.V. cunoscute. Circuitul integrat care primește imaginea este de mărimea unui timbru poștal. Muzeul de etnografie şi folclor Galeş-Sălişte. Inferior de casă ţărănească Transpaleta hidraulică La secţia de producţie industrială a Uzinei de reparaţii auto din Cluj a intrat în fabricaţie de serie un nou utilaj — transpaleta hidraulică — destinat transporturilor uzinale, în gări şi în porturi maritime. Conceput în două variante, noul utilaj a fost prezentat la tîrgurile internaţionale de la Salonic, Belgrad, Milano şi Barcelona, bucurîndu-se pretutindeni de o unanimă apreciere. Primul lot de transparete a fost exportat în Grecia. De asemenea, numeroase exemplare au fost livrate căilor brute din ţara noastră. ■] Al doilea carbonier La Galaţi a început construcţia celui de-al doilea carbonier de 15 000 tdw din seria unor asemenea cargouri asimilate de industria noastră navală. Nava are o lungime de 144 metri şi o lăţime de 21 metri, este dotată cu un motor principal de 7 000 C.P. şi dezvoltă o viteză de Înaintare de aproape 15 noduri. Tribuna Sibiului WHWIffWIC Pi'W-HU1mWWi»IWIIMW»M Este interesant şi instructiv să facem cunoştinţă cu citeva idei fundamentale ce au fost descoperite în epoca de tranziţie despre care am vorbit în rubrica precedentă. Am văzut că la tema indiană rolul esenţial al combinaţiei îl joacă punctul de intersecţie al liniilor de acţiune al figurilor albe (cîmpul critic alb), care apare după mutarea critică a figurii albe. Aceasta reprezintă ortoformacombinaţiei. La două luni după apariţia problemei indiene în revista „Paraméde“ (In anul 1845), în aceeaşi revistă a fost publicată o problemă a lui Theodor Herlin: Rd6, Nd4, Cc8, Pa3, c4 — Ra6, Pa4 (5+2) 4x. Soluția acestei probleme este foarte interesantă, realizînd o idee care ne aminteşte pe cea din problema indiană: 1. Rc7 Ra5 2. Nf6 Ra6 3. Nd8 Ra5 4. Rb7xl Se observă că aici nebunul alb efectuează o manevră originală, ajungind în spatele cîmpului critic c7 (și formînd o baterie a regelui), fără a traversa cîmpul critic, ci printr-o „manevră de ocolire“ a acestuia pe o linie paralelă (d4—f6) cu linia critică (a5—c8). In acest caz avem o periformă a temei principale („peri“ = lingă, 1. greacă), numită „tema Herlin“. O altă combinaţie logică, descoperită prin 1856 de Henry Turton, este „manevra de degajare a liniei în vederea dublării figurilor albe“. Dezlegind pro- blema de mai jos, cititorii îşi vor da seama cu uşurinţă de esenţa aesteme. 321. O. Würzburg 3X (3+5) Cu prima sa mutare, N degajează diagonala c8—h3 pentru manevra următoare a damei. Dama, ocupînd această diagonală va ameninţa cu mat, mişcîndu-se în direcţia opusă pe aceeaşi diagonală şi fiind susţinută de N care i-a eliberat-o. (va urma) Dezlegarea problemei 318: 1. Dhl! (am. 2. Da8X) Da5! (1... Da2 2. Db7) 2. Dal! D : al (2... N : al 3. Cg5! şi 4. Cf7x, 2... d : e6 3. d : e7 etc.) 3. Cd8! şi 4. Cf7x. Restul reprezintă joc secundar, fără importanță. a FI „British Chess Magazine", 1896 SIBIUL - acum două secole O schiţă monografică a Sibiului, apărută într-un calendar din 1790, ne dă posibilitatea de a descifra cum arăta oraşul nostru cu aproape două secole în ur- mă, înconjurat de două rînduri de ziduri şi de turnurile sale, Sibiul avea în acel an 1145 de case in cuprinsul cetăţii şi 492 în afara zidurilor, numărul locuitorilor ridicîndu-se la aproape 14 000. Intrarea şi ieşirea din oraş se făcea prin cele cinci porţi, care vara se închideau la ora 97, seara şi iarna la ora 5 — după aceste ore cetăţenii fiind obligaţi a plăti o taxă da intrare sau de ieşire. Diligentele legau Sibiul de oraşele transilvănene şi de teritoriile învecinate, plecînd o dată sau de două ori pe săptămînă. De la Viena, de pildă, diligenţa venea o dată pe lună şi, după o „odihnă" la Sibiu de două pînă la opt zile, se întorcea în capitala imperială. Capitală a Principatului Transilvaniei, Sibiul avea o bogată viaţă comercială, meşteşugărească şi culturală. Aici, pe lîngă nenumăratele ateliere meşteşugăreşti care făceau faima oraşului, funcţiona şi o primă fabrică, o filatură de mătase înfiinţată de italianul Giovanni Galaratti. Sibiul avea, pe lingă hotelul ,împăratul Romanilor“, situat în acelaşi loc ca şi astăzi, pe strada ce se numea atunci a Cisnadiei, numeroase hanuri — pentru oamenii cu punga mai puţin doldora —, întrecare „La mielul alb“ şi „La calul alb“ erau cele mai de seamă. Şase cafenele stăteau la dispoziţia cetăţenilor, şi a călătorilor, oferindule posibilitatea de a bea o ceaşcă de ciocolată, de cafea sau de ceai, de a juca o partidă de cărţi sau de biliard şi de a citi gazetele (la Sibiu apăreau atunci trei publicaţii periodice). Dar ceea ce e mai cu seamă de subliniat e faptul că Sibiul avea un teatru, în care trupe ambulante dădeau spectacole de patru ori pe săptămină, marţi, joi, sîmbătă şi duminică. E drept că preţurile erau cam pipărate: o lojă de rangul întîi costa 3 ducaţi! O şcoală normală, un gimnaziu, mai multe şcoli primare, erau instituţiile care asigurau nivelul de cultură al cetăţenilor. O societate de lectură — înfiinţată cu un an înainte —, două librării şi patru tipografii cu cite două pînă la şapte piese, iată alte instituţii răspinditoare de cultură. Nu exista nici o bibliotecă publică, dar era o bibliotecă a gimnaziului, care cuprindea aproape 5 000 de volume (dintre care peste 300 tipărite înainte de anul 1 500), iar biblioteca lui Samuel Brukenthal avea deja aproximativ 13 000 de volume. Existau doar ciţiva medici — deşi exista un spital —, trei moaşe şi cinci spiţerii. E drept, nu era nici o baie publică, iar de salubritatea oraşului se îngrijeau pîraiele care străbateau toate străzile. Autorul schiţei monografice se plinge că nu exista nici un felinar şi că iluminatul public îl asigura doar luna în nopţile senine, că nu existau nici birje ca în alte oraşe civilizate ale vremii. Dar cu toate acestea — situîndu-l în epocă —, Sibiul era totuşi un oraş înfloritor şi acum două secole în urmă. M. A. Socoteala de-acasă.„ Un cetăţean din Bielefeld (R.F.G.), al cărui nume agenţia Reuter, care transmite ştirea, nu-l dezvăluie, s-a aflat in situaţia neplăcută de a nu-şi putea achita nota de plată intr-uct local de noapte. Omul băuse 12 halbe şi două şnapsuri. Patronul i-a îngăduit să plece şi să aducă banii de acasă. Neprezentîndu-se pînă la ora închiderii, cetăţeanul a fost reclamat a doua zi autorităţilor. Cazul a ajuns în faţa justiţiei. Datornicul s-a pomenit zilele trecute cu socoteala acasă: în total 1529 mărci pentru 12 halbe şi 2 şnapsuri! Nota de plată arăta: 9,35 mărci pentru bere şi şnapsuri, 34,10 mărci onorarul grefierului, 900 mărci amendă pentru refuzul de a achita consumaţia, restul de peste 580 mărci... cheltuieli de judecată! Tatăl fi fiu! Tribunalul din Salisbury, capitala Rhodesien a avut de judecat un caz destul de delicat, cel al tînărului A. Douglas Smith, pentru trafic de stupefiante. Pronunţarea pedepsei a stîrnit senzaţie, fiind socotită prea blîndă, numai 200 dolari amendă şi 6 luni închisoare, cu suspendarea pedepsei. Pînă la urmă toată lumea s-a dumirit. A. Douglas Smith este una şi aceeaşi persoană cu fiul premierului rasist al Rhodesiei, Ian Smith! Războiul gangsterilor De cîtva timp, două mari „familii“de mafioţi din cartierul newyorkez Brooklyn se află în plin război. Prima victimă — Joseph Colombo, şeful uneia din „familii“, care se află între viaţă şi moarte într-un spital. După aprecierile poliţiei, în rândurile acestor două sindicate ale crimei s-ar afla cam 200 de gangsteri. Conflictul are la bază lupta pentru adjudecarea unei noi „sfere de influenţă“ ... Schimbul de focuri dintre cele două tabere este deosebit de puternic, pînă acum fiind găsite de poliţie cadavrele a 7 mafioţi, printre care şi cel al lui Gallo, şeful „familiei“ rivale. Celelalte organizaţii mafiote stau deocamdată de o parte, aşteptînd să vadă care dintre cele două protagoniste va ieşi învingătoare. Intre timp, poliţia adună cadavrele. Lupta dintre cele două bande continuă ... Poliţiştii pe cîntar Şeful poliţiei newyorkeze a dat recent un ordin care a produs nedumerire In rîndurile celor 30 000 de subordonaţi ai săi. Este vorba de introducerea obligativităţii pentru fiecare poliţist de a se urca periodic pe cintar, pentru controlul greutăţii. Nu este admis decit un surplus de 10 la sută peste baremul fixat de şeful poliţiei. Poliţiştii prea graşi sunt obligaţi să urmeze un regim alimentar foarte strict, conform prevederilor serviciului sanitar al poliţiei. Această măsură, se spune în ordinul sus-amintit, urmăreşte un singur ţel: „poliţişti mai sănătoşi, mai capabili şi mai... veseli! LUNI, 15 mai 16,30—17,00 Curs de limba rusă, lecţia a 14-a (reluare). 17,35 Deschiderea emisiunii. 17,40 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18,00 Căminul. 18,45 Scena. Emisiune de actualitate şi critică teatrală. 19,10 Noutăţi cultural-artistice. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Reflector. 20,25 „Salut Germain“. Un nou serial produs de studiourile de televiziune din R.D.G. 21,15 Drumuri in istorie. Turnu Severin — 1850. 21,30 Steaua fără nume. Emisiune concurs pentru tinerii Interpret de muzică ușoară. 22,30 24 de ore. 22,45 Contraste în lumea capitalului. MARŢI, 16 mai 0,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Teleşcoala. 10,00 Curs de limba rusă. 10,30 Căminul (reluare). 11,15 Publicitate. 11,25 Ansambluri folclorice. 12,00 Telejurnal. 16,30—17,00 Curs de limba franceză. Lecla a 15-a (reluare). 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 Interpreţi şi rolurile lor: baritonul David Ohanesian. 18,15 De la alta la omega. Enciclopedie pentru elevi. 18,45 întrebări şi răspunsuri. 19,15 Publicitate. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Teatru Tv. prezintă: „Piticul din grădina de vară". Scenariu original scris special pentru televiziune de Dumitru Radu Popescu. 22,10 Vedete ale muzicii uşoare. Sacha Distel la Studio Uno. 22,30 24 de ore. MIERCURI, 17 mai 9,00 Deschiderea Emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Reportajul săptămânal: „Unul dintre miile de constructori ..(reluare). 9,25 Vedete ale muzicii uşoare (reluare). 9,45 Desene animate. 10,00 Curs de limba franceză. Lecţia a 16-a. 10,30 Telecinemateca pentru copil şi tineret. .. sută de băieţi şi o fată" (reluare). 12,00 întrebări şi răspunsuri (reluare). 12,30 Telejurnal. 15,30 Teleşcoală. 16,30— 17,00 Curs de limba engleză. Lecea a 15-a (reluare). 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 O viaţă pentru o idee — Otto Julievici Schmid (I). 18,00 Timp şi anotimp în agricultură. 18,30 Expoziţia „Secolul de aur al picturii napolitane". 18,45 Conferinţa Naţională a Scriitorilor. Anchetă Tv. 19,15 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Telecinemateca: „Domnişoarele din Rochefort". 22,10 Lumea de inline. 22,40 24 de ore. JOI, 18 mai 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Prietenii lui Aşchiuţă — emisiune pentru preşcolari. 9,30 România In lume (reluare). 10,00 Curs de limba engleză. Lecţia a 16-a. 10,30 Telecinemateca: „Domnişoarele din Rochefort“ (reluare). 12,30 Telejurnal. 16,30— 17,00 Curs de limba germană. Lecţia a 15-a (reluare). 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune in limba maghiară. 18,30 In intîmpinarea Conferinţei Nationale a P.C.R. Sensul acţiunii: Perfecţionarea şi îmbunătăţirea sistemului informational în economie. 19,00 Melodii in premieră. 19,15 Publicitate. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Reflector. 20,20 Concert extraordinar al orchestrei simfonice și al corului radioteleviziunii. Dirijor Igor Markevitch. Festival Beethoven. 21,45 Pagini de umor. Retrospectivă Buster Keaton (II). 22.30 24 de ore. VINERI. 19 mai 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Bucureştiul necunoscut. Grădinile oraşului (reluare). 9.30Vetre folclorice (reluare). 10.00 Curs de limba germană. Lecţia a 16-a. 10.30 Film serial pentru copii: „AU şi Cămila" (reluare). Episodul „Furtuna de nisip". 10,45 Pagini de umor (reluare). Retrospectiva Buster Keaton (II). 11,30 Cărţi şi idei. Documente ale Partidului Comunist Român (reluare). 12,00 Telejurnal. 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 Arta plastică. Expoziţia republicană de pictură şi sculptură — 1972 (I). 17,55 Stop, cadru. 18,20 Momente din Istoria muzicii uşoare româneşti. Cupletul şi începuturile teatrului de revistă. 18,35 Satul contemporan. Şcoala în peisajul satului de azi. 19,00 Cunoaşteţi legile? 19,15 Publicitate. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Campionatele europene de haltere — categoria «emigrea. Transmisiune directă din sala sporturilor de la Constanta. 20,30 Film artistic: „Canarul şi viscolul". 22,05 Revista literară Tv. 22,45 24 de ore. SIMBATA, 20 mai 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Biblioteca pentru toţi. Mihai Eminescu (III). 9,35 De vorbă cu gospodinele. 9,50 Teleenciclopedia (reluare). 10,35 Revista literară Tv. (reluare). 11,10 Selecţiuni din spectacolul de varietăţi „Bucuroşi de oaspeţi" (reluare). 11,50 Cunoaşteţi legile. 12,05 Telejurnal. 16,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune în limba germană. 18,15 Ritm, tinereţe dans. 19,00 Blul, ramul. Emisiune de versuri patriotice. 19,30 Telejurnal. 20,00 Campionatele europene de haltere — categoria grea. Transmisiune directă din sala sporturilor de la Constanta. 20,30 Teleenciclopedia. 21,15 Teledivertisment. Ruşinea familiei de J. H. Harwod. 22,45 Microrecital Aurelian Andreescu. 23,00 Telejurnal. 23,10 Steluţa... romanţa Interpretata de Arta Florescu, « Programul săptămina! Pagina 3 Dicţionar anecdotic PROPRIETAR DE CREIER Beethoven (1770-1827) primi într-o zi de la fratele său, care avea o moşie, o felicitare scrisă. Pe cartea de vizită a acestuia se puteau citi cuvintele: „Felicitări de la Johann van Beethoven, proprietar de moşie“. Genialul compozitor înapoie felicitarea iscălind: „Ludwig van Beethoven, proprietar de creier“. REPREZENTANTUL Francois Bassompierre, diplomat ? al regelui Ludovic al XIII-lea al ^ Franţei, îi povestea într-o zi suveranului său cum îşi făcuse in- £ trarea la ambasada din Madrid pe o măgăruşă de toată frumuse- ^ țea pe care i-o dăruise monarhul ^ spaniol. £ — Ce priveliște — hohoti regele £ — să vezi un măgar purtat de o ^ măgăriță! ay — Vă reprezentam pe dumnea- ^ voastră sire — încheie Bassom- 1 pierre cu sînge rece. £ Actorul lancu Brezeanu, după un chef zdravăn de revelion, nesimțindu-se în apele lui, se hotărî, după multe ezitări, să se ducă la un doctor. Acesta, consultîndu-1, îl întrebă: — Bei, nu-i așa? — Dacă faci cinste, da, doctore — răspunse actorul. Nu te refuz. (Din culeȚU TI ..Oameni celebri îi 1001 de anecdote", alcătuită de Gh TUlzăroiu) VREAU HOMARUL TOR INVINGĂ Balzac (1799-1850) comandă la restaurant un homar, i se servește unul cu un picior lipsă. Rormancierul se adresă chelnerului: I — Văd că homarului ăstuia ii ^ lipsește un picior. S — Da, domnule — răspunse ^ chelnerul. Sunt sigur că un cunos^ cător ca dumneavoastră știe că ^ homarul este un animal combativ ^ și uneori, in bătăliile pe care le ^ dă, se întîmplă să-și mai piardă I cite un picior. § — Evident că știu — ripostă (5 flegmatic Balzac. Atunci fii bun, I la-1 pe ăsta înapoi și adu-mi-1 pe învingător. Z £ POLITEȚE I Un nou gigant al oceanelor La începutul lunii aprilie a fost pus în construcţie, pe şantierele navale Kure din Japonia, cel mai mare petrolier din lume, care va avea 477 000 de tone! El va purta numele de „Globtk Tokyo“ şi va întrece cu 104 000 tone pe „Niseki Maru“, cel mai mare din lume la ora actuală. Comandat de o firmă engleză, noul gigant al oceanelor va fi lansat in luna octombrie și va intra în exploatare in februarie 1973. Dublu ghinion Antonio Anderson din Denver (S.U.A.) se consideră un mare ghinionist. Intr-una din serile trecute, pe cind voia să se urce in mașina sa, parcată pe o stradă centrală, a fost somat discret de un răufăcător să-i dea portmoneul. Anderson a luat-o la fugă, încercînd să scape, dar banditul l-a ajuns şi sub ameninţarea pistolului l-a prădat de 2 800 dolari. Mulţumit că a scăpat numai cu atît, omul s-a dus să-şi ia maşina, dar n-a mai găsit-o! Un alt hoț se făcuse nevăzut cu ea. Bietul Anderson s-a Înapoiat pe jos acasă, neavînd în buzunar nicidenții necesari metroului... „Generozitate“ Miliardarul Paul Getty, considerat cel mai bogat om din lume, a fost solicitat de o societate de binefacere să-și dea obolul pentru fondul ajutorării aborigenilor australieni. Getty a semnat imediat un cec și l-a înminat delegatului. Mare a fost însă mirarea acestuia cînd a citit valoarea donaţiei: 10 dolari! Aproape că s-a jenat să prezinte hîrtia superiorilor săi. Se spune însă că aceştia s-au declarat foarte mulţumiţi, declarînd că vor pune cecul la păstrare într-un seif! Ei socotesc că un asemenea semn de „generozitate miliardară“ va deveni o mare curiozitate şi valoarea cecului va creşte vertiginos. Intr-adevăr, peste cîteva zile, un amator de curiozităţi a şi oferit 100 dolari pentru cecul cu pricina!