Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-14 / nr. 1313

Anul V, nr. 1313 Mic ghid turistic (IV) Veştem Arpaş "Acest traseu oferă turiştilor intere­sante obiective turistice grupate în a­­şezările dezvoltate pe vechiul drum comercial folosit cu secole în urmă de negustorii din Transilvania şi Ţa­ra Românească. Străbătînd culmea împădurită a Bra­dului, trecem pe lîngă „Fîntîniţa Hai­ducului“, loc de parcare, cu bufet şi căsuţe cochete, apoi coborîm în depre­siunea largă şi întinsă a Făgăraşului. Prima aşezare pe care o întîlnim este localitatea Bradu care mai păstrează urme daco-romane. Aici se află din Evul Mediu o biserică-cetate şi un ceas cu piese de lemn. In sec. XIX la Bradu a existat o staţie a poştalionului şi o ospătărie pentru călători. Un drum drept, străjuit de sălcii plîngătoare, ne deschide perspectiva spre comuna Avrig, renumită prin fru­mosul port popular al locuitorilor şi lucrările de artizanat produse de ves­tita creatoare populară Maria Spiridon şi elevele sale. Aci s-a născut marele cărturar Gh. Lazăr (1779—1823), fon­datorul învăţămîntului superior în lim­ba română, autor al multor cărţi ro­mâneşti. De cum intri în sat, pe partea dreaptă este casa natală a lui Gh. Lazăr, azi casă memorială, iar peste drum — mormîntul său frumos în­grădit şi acoperit cu o placă de mar­mură. In piaţa comunei, într-un mic parc, se află bustul lui Gh. Lazăr sculptat de Corneliu Medrea. De aici, un drum duce spre cabanele Poiana Neamţului, Bărcaciu şi, mai depar­te, spre creasta Făgăraşului. In a­­propiere de Liceul „Gheorghe Lazăr“ se află castelul lui Brukenthal, con­struit la 1762, avind ca model pe cel de la Schönbrunn (Viena), în stil ba­roc, cu parcul realizat în stil fran­cez şi englez. La ieşirea din Avrig, pe dreapta se văd crestele Munţilor Făgăraşului în toată splendoarea lor, presărate cu căciuli de zăpadă ce strălucesc în bă­taia soarelui, iar în stînga — Oltul şi dealurile podişului Transilvaniei, cu aşezarea Săcădate, unde se crede că a existat o cetate romană care a­păra drumul dintre Turnu Roşu şi pa­sul Oituz. Porumbacu de Jos, o fostă aşezare de grăniceri şi staţie de poştalion, se mîndreşte azi cu gospodării frumoase, rezultat al muncii rodnice a ţăranilor cooperatori. Muzeul şcolii reflectă, prin colecţia de obiecte, hărnicia şi priceperea înaintaşilor, în apropiere de Porumbacu de Jos, sub munte, în localitatea Porumbacu de Sus a exis­tat în 1722 o sticlărie ale cărei pro­duse erau răspîndite în Ţara Româ­nească şi Transilvania. In continuare, drumul trece prin frumoasa comună Scorei, în care re­marcăm şcoala nouă şi modernă, un­de s-a amenajat un muzeu şcolar cu o mulţime de obiecte ce atestă exis­tenţa şi activitatea oamenilor pe a­­ceste locuri, din epoca pietrei pînă în zilele noastre. Aşezarea este a­­testată de documente de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grăni­cerească. Cîrţişoara, locul natal al lui Badea Cîrţan (1849—1911), despre care ştim că a vizitat ţări ca: Italia, Franţa, Austria etc., purtînd relaţii cu oa­meni de seamă ai vremii. In această comună a existat o glăjărie la 1888, iar în secolul trecut s-a dezvoltat arta picturii pe sticlă, manifestare întîlnită în părţile Clujului, Gherlei şi Mărginimii Sibiului. Tot în acest sat turistul poate vizita ruinele ră­mase de la mănăstirea ridicată în secolul al XIII-lea de călugării din ordinul cistercieni (Originari din Fran­ţa). Mănăstirea este lucrată în stil gotic. Aproape de ieşirea din judeţ întîl­nim aşezările Arpaşu de Jos şi Arpa­şu de Sus, vestite prin frumuseţea costumelor populare româneşti. In a­­ceste locuri s-au găsit urme daco­­romane. In secolele din urmă locui­torii se ocupau cu glăjăria şi arta iconarilor, răspîndite în jurul Făgă­raşului. Ambele localităţi sunt şi locuri de plecare spre cabanele Ar­paş şi Podragu. NICOLAE DENEŞ ______ x-'t-r­c’UVmte c­u■ AIC he h. VrucilSClt Mi~ fe • DEFINIȚII ORIZONTAL: 1. împărăția cifrelor. 2. In zoologie... și în numerar — Scorul de 0:0 (în litere) — In cifre ba... în litere da! 3. Te cuprinde de gît (pi.) — De format X (în aritme­tică). 4. 1972 (in litere) — Grup de litere din revista „Rebus* (cu o solu­ţie în 2 cuvinte). 5. Conţin numere (la Loto şi Pronoexpres) — 17­ ani! 6. Ultimele la aritmetică şi grama­tică! — Este par... şi nu e număr. 7. Cu ani puţini la număr — A fost o femeie fără seamăn. 8. Indicate de calendar (în cifre şi litere) — Vezi fără extreme! 9. între o citire cursivă și o citire pe litere (pl.). 10. Duce în spate — 2+1. VERTICAL: A. De la A la Z. B. A aduna (dar nu in cifre) — Te lasă cu mîinile goale. C. VII... din an (prese.) — Domol ca un peşte — No­ta 6. D. Tratat de litere. E. Litere ca A, B, C, D etc... și cifre ca 1, 2, 3, 4 etc. (sing.). F. Pătrunde tainele cifrelor şi literelor (fem.) — A ieşi la vedere. G. Beţe răsturnate! — Nu­mără ani... cu miile — E răsărit. H. Indică cifra orei exacte (pl.) — Doi şi patru (în cifre). I. I se citeşte numărul anilor... de pe frunte — Rezultă din adunare şi poate fi ex­primată în cifre. J. Un careu 10/10 (pl.) — Cu ele nu te-ntîlnesti... in fiecare zi. NIC. SZABÓ • 123 4 5 6 7 8 9 10 ŞTIINŢA LA ZI Aparat pentru măsurarea rapidă a anomaliilor de vedere In Franţa s-a pus la punct un nou aparat denumit „retino-focometru“, destinat măsurării anomaliilor de ve­dere. Acest aparat utilizează princi­piul de optică constînd in determina­rea distanţei în care ochiul trebuie plasat faţă de un obiect-test pentru ca imaginea sa retiniană să apară cît mai netă observatorului însărcinat cu determinarea. Aparatul permite su­biectului să privească testul înainte de efectuarea măsurătorii, ceea ce are ca efect stabilirea acomodării ochilor şi suprimarea aproape totală a „diva­gaţiilor oculare de acomodare“, frec­vente la tineri. Efectuarea măsurătorii asupra unui ochi normal se face fără ca cel examinat să simtă vreo jenă. Automobilul „Hadi-9" 39 de recorduri unionale, din care 9 superioare celor mondiale, au fost stabilite de maşinile de curse reali­zate la Institutul de automobile şi drumuri din Harkov (Ucraina). Se apropie de faza finală proiectarea ma­şinii „Hadi-9“, avind forma de ţigară de foi, lungimea de 10 m şi o greutate de 3 000 kg.­ Maşina va fi dotată cu un motor cu turbină de gaz de 5 000 C­P şi va putea atinge o viteză orară de 1 000 km. Bacterii depoluante Se pare că anumite bacterii vor juca un mare rol în împiedicarea poluării atmosferei. Unii cercetători au obser­vat că o serie de bacterii se hrănesc cu anumite substanţe nocive răspîn­dite în natură. Cercetări suplimen­tare au dus la constatarea surprin­zătoare că unele din aceste microor­ganisme au predilecţie pentru... va­porii de benzină! Acest fenomen ar putea duce­­la găsirea unei soluţii practice pentru eliminarea gazelor de eşapament. Este uşor de prevăzut a­­vantajele pe care le prezintă pentru depoluare această particularitate sui­­generis a unora dintre bacterii. Noi ambalaje, noi posi­bilități de poluare... Se vor încumeta britanicii să cum­pere berea în „pungi“ din material plastic? Potrivit firmei I.C.I. care fa­brică aceste pungi, noul ambalaj pre­zintă avantajul de a ocupa un spaţiu foarte mic pînă în momentul în care poate fi aruncat la coşul de gunoi. Rămîne de văzut dacă vor face aşa, sau dacă vor înlocui o poluare cu alta, procedind tocmai ca şi cu cutiile de bere, pe care le aruncă la întîm­­plare. Miniaturizare Laboratoarele corporaţiei R.C.A., din Princeton, statul New Jersey, au pus la punct o cameră de televiziune mi­niaturizată care cîntăreşte numai 400 g. Aparatul a fost realizat pe bază de tranzistori şi nu de tuburi electronice obişnuite la sistemele T.V. cunoscute. Circuitul integrat care primește ima­ginea este de mărimea unui timbru poștal. Muzeul de etnografie şi folclor Galeş-Sălişte. Inferior de casă ţărănească Transpaleta hidraulică La secţia de producţie industria­lă a Uzinei de reparaţii auto din Cluj a intrat în fabricaţie de serie un nou utilaj — transpaleta hi­draulică — destinat transporturilor uzinale, în gări şi în porturi ma­ritime. Conceput în două variante, noul utilaj a fost prezentat la tîrgurile internaţionale de la Salonic, Bel­grad, Milano şi Barcelona, bucu­­rîndu-se pretutindeni de o unani­mă apreciere. Primul lot de trans­­parete a fost exportat în Grecia. De asemenea, numeroase exem­plare au fost livrate căilor b­rute din ţara noastră. ■] Al doilea carbonier La Galaţi a început construc­ţia celui de-al doilea carbonier de 15 000 tdw din seria unor a­­semenea cargouri asimilate de industria noastră navală. Nava are o lungime de 144 metri şi o lăţime de 21 metri, este dotată cu un motor principal de 7 000 C.P. şi dezvoltă o viteză de Înain­tare de aproape 15 noduri. Tribuna Sibiului WHWIffWIC Pi'W-HU1mWWi»IWIIMW»M Este interesant şi instructiv să fa­cem cunoştinţă cu citeva idei funda­mentale ce au fost descoperite în e­­poca de­ tranziţie despre care am vor­bit în rubrica precedentă. Am văzut că la tema indiană rolul esenţial al combinaţiei îl joacă punctul de in­tersecţie al liniilor de acţiune al fi­gurilor albe (cîmpul critic alb), care apare după mutarea critică a figurii albe. Aceasta reprezintă ortoforma­­combinaţiei. La două luni după apariţia proble­mei indiene în revista „Paraméde“ (In anul 1845), în aceeaşi revistă a fost publicată o problemă a lui Theodor Herlin: Rd6, Nd4, Cc8, Pa3, c4 — Ra6, Pa4 (5+2) 4x. Soluția acestei proble­me este foarte interesantă, realizînd o idee care ne aminteşte pe cea din problema indiană: 1. Rc7 Ra5 2. Nf6­ Ra6 3. Nd8 Ra5 4. Rb7xl Se observă că aici nebunul alb efectuează o ma­nevră originală, ajungind în spatele cîmpului critic c7 (și formînd o ba­terie a regelui), fără a traversa cîmpul critic, ci printr-o „manevră de ocolire“ a acestuia pe o linie pa­ralelă (d4—f6) cu linia critică (a5—c8). In acest caz avem o periformă a te­mei principale („peri“ = lingă, 1. grea­că), numită „tema Herlin“. O altă combinaţie logică, descoperită prin 1856 de Henry Turton, este „ma­nevra de degajare a liniei în vederea dublării figurilor albe“. Dezlegind pro-­ blema de mai jos, cititorii îşi vor da seama cu uşurinţă de esenţa a­es­­­teme. 321. O. Würzburg 3X (3+5) Cu prima sa mutare, N degajează diagonala c8—h3 pentru manevra ur­mătoare a damei. Dama, ocupînd a­­ceastă diagonală va ameninţa cu mat, mişcîndu-se în direcţia opusă pe a­­ceeaşi diagonală şi fiind susţinută de N care i-a eliberat-o. (va urma) Dezlegarea problemei 318: 1. Dhl! (am. 2. Da8X) Da5! (1... Da2 2. Db7) 2. Dal! D : al (2... N : al 3. Cg5! şi 4. Cf7x, 2... d : e6 3. d : e7 etc.) 3. Cd8! şi 4. Cf7x. Restul reprezintă joc secundar, fără importanță. a FI „British Chess Magazine", 1896 SIBIUL - acum două secole O schiţă monografică a Sibiului, apărută într-un ca­lendar din 1790, ne dă posi­bilitatea de a descifra cum arăta oraşul nostru cu a­­proape două secole în ur-­­ mă, înconjurat de două rînduri de ziduri şi de turnurile sa­le, Sibiul avea în acel an 1145 de case in cuprinsul ce­tăţii şi 492 în afara zidu­rilor, numărul locuitorilor ridicîndu-se la aproape 14 000. Intrarea şi ieşirea din o­­raş se făcea prin cele cinci porţi, care vara se închi­deau la ora 97, seara şi iar­na la ora 5 — după aceste ore cetăţenii fiind obligaţi a plăti o taxă da intrare sau de ieşire. Diligentele le­gau Sibiul de oraşele tran­silvănene şi de teritoriile învecinate, plecînd o dată sau de două ori pe săptă­­mînă. De la Viena, de pil­dă, diligenţa venea o dată pe lună şi, după o „odihnă" la Sibiu de două pînă la opt zile, se întorcea în capita­la imperială. Capitală a Principatului Transilvaniei, Sibiul avea o bogată viaţă comercială, meşteşugărească şi culturală. Aici, pe lîngă nenumăratele ateliere meşteşugăreşti care făceau faima oraşului, func­ţiona şi o primă fabrică, o filatură de mătase înfiinţată de italianul Giovanni Gala­­ratti. Sibiul avea, pe lingă ho­telul ,împăratul Romanilor“, situat în acelaşi loc ca şi astăzi, pe strada ce se nu­mea atunci a Cisnadiei, nu­meroase hanuri — pentru oamenii cu punga mai pu­ţin doldora —, între­­care „La mielul alb“ şi „La ca­lul alb“ erau cele mai de seamă. Şase cafenele stă­teau la dispoziţia cetăţeni­lor, şi a călătorilor, oferindu­­le posibilitatea de a bea o ceaşcă de ciocolată, de ca­fea sau de ceai, de a juca o partidă de cărţi sau de biliard şi de a citi gazetele (la Sibiu apăreau atunci trei publicaţii periodice). Dar ceea ce e mai cu sea­mă de subliniat e faptul că Sibiul avea un teatru, în care trupe ambulante dă­deau spectacole de patru ori pe săptămină, marţi, joi, sîmbătă şi duminică. E drept că preţurile erau cam pi­părate: o lojă de rangul în­­tîi costa 3 ducaţi! O şcoală normală, un gim­naziu, mai multe şcoli pri­mare, erau instituţiile care asigurau nivelul de cultură al cetăţenilor. O societate de lectură — înfiinţată cu un an înainte —, două librării şi patru tipografii cu cite două pînă la şapte piese, ia­tă alte instituţii răspindi­­toare de cultură. Nu exista nici o bibliotecă publică, d­ar era o bibliotecă a gim­naziului, care cuprindea a­­proape 5 000 de volume (din­tre care peste 300 tipărite înainte de anul 1 500), iar biblioteca lui Samuel Bru­kenthal avea deja aproxima­tiv 13 000 de volume. Existau doar ciţiva me­dici — deşi exista un spital —, trei moaşe şi cinci spi­ţerii. E drept, nu era nici o baie publică, iar de salu­britatea oraşului se îngri­jeau pîraiele care străbateau toate străzile. Autorul schi­ţei monografice se plinge că nu exista nici un felinar şi că iluminatul public îl asigura doar luna în nop­ţile senine, că nu existau nici birje ca în alte oraşe civilizate ale vremii. Dar cu toate acestea — situîndu-l în epocă —, Sibiul era to­tuşi un oraş înfloritor şi a­­cum două secole în urmă. M. A. Socoteala de-acasă.„ Un cetăţean din Bielefeld (R.F.G.), al cărui nume agenţia Reuter, care transmite ştirea, nu-l dezvăluie, s-a aflat in situaţia neplăcută de a nu-şi putea achita nota de plată intr-uct lo­cal de noapte. Omul băuse 12 halbe şi două şnapsuri. Patronul i-a îngă­duit să plece şi să aducă banii de acasă. Neprezentîndu-se pînă la ora închiderii, cetăţeanul a fost reclamat a doua zi autorităţilor. Cazul a ajuns în faţa justiţiei. Datornicul s-a pome­nit zilele trecute cu socoteala acasă: în total 1529 mărci pentru 12 halbe şi 2 şnapsuri! Nota de plată arăta: 9,35 mărci pentru bere şi şnapsuri, 34,10 mărci onorarul grefierului, 900 mărci amendă pentru refuzul de a achita consumaţia, restul de peste 580 mărci... cheltuieli de judecată!­­ Tatăl fi fiu! Tribunalul din Salisbury, capitala Rhodesien­ a avut de judecat un caz destul de delicat, cel al tînărului A. Douglas Smith, pentru trafic de stu­pefiante. Pronunţarea pedepsei a stîr­­nit senzaţie, fiind socotită prea blîndă, numai 200 dolari amendă şi 6 luni închisoare, cu suspendarea pedepsei. Pînă la urmă toată lumea s-a dumirit. A. Douglas Smith este una şi aceeaşi persoană cu fiul premierului rasist al Rhodesiei, Ian Smith! Războiul gangsterilor De cîtva timp, două mari „familii“­­de mafioţi din cartierul newyorkez Brooklyn se află în plin război. Prima victimă — Joseph Colombo, şeful u­­neia din „familii“, care se află între viaţă şi moarte într-un spital. După aprecierile poliţiei, în rândurile aces­tor două sindicate ale crimei s-ar afla cam 200 de gangsteri. Conflictul are la bază lupta pentru adjudecarea unei­ noi „sfere de influenţă“ ... Schimbul de focuri dintre cele două tabere este deosebit de puternic, pînă acum fiind găsite de poliţie cadavrele a 7 mafioţi, printre care şi cel al lui Gallo, şeful „familiei“ rivale. Celelalte organizaţii mafiote stau deocamdată de o parte, aşteptînd să vadă care dintre cele două protago­niste va ieşi învingătoare. Intre timp, poliţia adună cadavrele. Lupta dintre cele­­ două bande continuă ... Poliţiştii pe cîntar Şeful poliţiei newyorkeze a dat re­cent un ordin care a produs nedume­rire In rîndurile celor 30 000 de sub­ordonaţi ai săi. Este vorba de intro­ducerea obligativităţii pentru fiecare poliţist de a se urca periodic pe cin­­tar, pentru controlul greutăţii. Nu este admis decit un surplus de 10 la sută peste baremul fixat de şeful poliţiei. Poliţiştii prea graşi sunt obligaţi să urmeze un regim alimentar foarte strict, conform prevederilor serviciu­lui sanitar al poliţiei. Această măsură, se spune în ordinul sus-amintit, ur­măreşte un singur ţel: „poliţişti mai sănătoşi, mai capabili şi mai... ve­seli! LUNI, 15 mai 16,30—17,00 Curs de limba rusă, lecţia a 14-a (reluare). 17,35 Deschi­derea emisiunii. 17,40 La volan. Emi­siune pentru conducătorii auto. 18,00 Căminul. 18,45 Scena. Emisiune de ac­tualitate şi critică teatrală. 19,10 Nou­tăţi cultural-artistice. 19,20 1­001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Reflector. 20,25 „Salut Germain“. Un nou serial produs de studiourile de televiziune din R.D.G. 21,15 Drumuri in istorie. Turnu Severin — 1850. 21,30 Steaua fără nume. Emisiune concurs pentru tinerii Interpret­ de muzică ușoară. 22,30 24 de ore. 22,45 Contraste în lumea capitalului. MARŢI, 16 mai 0,00 Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă. Telex. 9,05 Teleşcoala. 10,00 Curs de limba rusă. 10,30 Căminul (reluare). 11,15 Publicitate. 11,25 An­sambluri folclorice. 12,00 Telejurnal. 16,30—17,00 Curs de limba franceză. Lec­la a 15-a (reluare). 17,30 Deschi­derea emisiunii de după-amiază. 17,35 Interpreţi şi rolurile lor: baritonul Da­vid Ohanesian. 18,15 De la alta la omega. Enciclopedie pentru elevi. 18,45 întrebări şi răspunsuri. 19,15 Pu­blicitate. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Teatru Tv. prezintă: „Piticul din grădina de vară". Sce­nariu original scris special pentru televiziune de Dumitru Radu Popescu. 22,10 Vedete ale muzicii uşoare. Sacha Distel la Studio Uno. 22,30 24 de ore. MIERCURI, 17 mai 9,00 Deschiderea Emisiunii de dimi­neaţă. Telex. 9,05 Reportajul săptă­­mânal: „Unul dintre miile de construc­tori ..(reluare). 9,25 Vedete ale muzicii uşoare (reluare). 9,45 Desene animate. 10,00 Curs de limba fran­ceză. Lecţia a 16-a. 10,30 Telecine­­mateca pentru copil şi tineret. .. sută de băieţi şi o fată" (reluare). 12,00 întrebări şi răspunsuri (reluare). 12,30 Telejurnal. 15,30 Teleşcoală. 16,30— 17,00 Curs de limba engleză. Lecea a 15-a (reluare). 17,30 Deschi­derea emisiunii de după-amiază. 17,35 O viaţă pentru o idee — Otto Julie­­vici Schmid (I). 18,00 Timp şi ano­timp în agricultură. 18,30 Expoziţia „Secolul de aur al picturii napoli­tane". 18,45 Conferinţa Naţională a Scriitorilor. Anchetă Tv. 19,15 Trage­rea Pronoexpres. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Telecinemateca: „Domnişoarele din Rochefort". 22,10 Lumea de inline. 22,40 24 de ore. JOI, 18 mai 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă. Telex. 9,05 Prietenii lui Aşchiu­­ţă — emisiune pentru preşcolari. 9,30 România In lume (reluare). 10,00 Curs de limba engleză. Lecţia a 16-a. 10,30 Telecinemateca: „Domnişoarele din Rochefort“ (reluare). 12,30 Telejurnal. 16,30— 17,00 Curs de limba germană. Lecţia a 15-a (reluare). 17,30 Deschi­derea emisiunii de după-amiază. Emi­siune in limba maghiară. 18,30 In in­­tîmpinarea Conferinţei Nationale a P.C.R. Sensul acţiunii: Perfecţionarea şi îmbunătăţirea sistemului informational în economie. 19,00 Melodii in pre­mieră. 19,15 Publicitate. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Reflector. 20,20 Concert extraordinar al orches­trei simfonice și al corului radiotele­­viziunii. Dirijor Igor Markevitch. Fes­tival Beethoven. 21,45 Pagini de umor. Retrospectivă Buster Keaton (II). 22.30 24 de ore. VINERI. 19 mai 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă. Telex. 9.05 Bucureştiul necu­noscut. Grădinile oraşului (reluare). 9.30­­Vetre folclorice (reluare). 10.00 Curs de limba germană. Lecţia a 16-a. 10.30 Film serial pentru copii: „AU şi Cămila" (reluare). Episodul „Fur­tuna de nisip". 10,45 Pagini de umor (reluare). Retrospectiva Buster Keaton (II). 11,30 Cărţi şi idei. Documente ale Partidului Comunist Român (re­luare). 12,00 Telejurnal. 16,00—17,00 Teleşcoală. 17,30 Deschiderea emisiu­nii de după-amiază. 17,35 Arta plas­tică. Expoziţia republicană de pictură şi sculptură — 1972 (I). 17,55 Stop, cadru. 18,20 Momente din Istoria mu­zicii uşoare româneşti. Cupletul şi în­ceputurile teatrului de revistă. 18,35 Satul contemporan. Şcoala în peisajul satului de azi. 19,00 Cunoaşteţi legile? 19,15 Publicitate. 19,20 1 001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Campionatele europene de haltere — categoria «e­­migrea. Transmisiune directă din sala sporturilor de la Constanta. 20,30 Film artistic: „Canarul şi viscolul". 22,05 Revista literară Tv. 22,45 24 de ore. SIMBATA, 20 mai 9,00 Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă. Telex. 9,05 Biblioteca pentru toţi. Mihai Eminescu (III). 9,35 De vorbă cu gospodinele. 9,50 Teleenci­­clopedia (reluare). 10,35 Revista li­terară Tv. (reluare). 11,10 Selecţiuni din spectacolul de varietăţi „Bucuroşi de oaspeţi" (reluare). 11,50 Cunoaşteţi legile. 12,05 Telejurnal. 16,30 Deschi­derea emisiunii de după-amiază. Emi­siune în limba germană. 18,15 Ritm, tinereţe dans. 19,00 Blul, ramul. Emi­siune de versuri patriotice. 19,30 Tele­jurnal. 20,00 Campionatele europene de haltere — categoria grea. Trans­misiune directă din sala sporturilor de la Constanta. 20,30 Teleenciclope­­dia. 21,15 Teledivertisment. Ruşinea familiei de J. H. Harwod. 22,45 Mi­­crorecital Aurelian Andreescu. 23,00 Telejurnal. 23,10 Steluţa... romanţa Interpretata de Arta Florescu, « Programul săptămina! Pagina 3 Dicţionar anecdotic PROPRIETAR DE CREIER Beethoven (1770-1827) primi în­­tr-o zi de la fratele său, care a­­vea o moşie, o felicitare scrisă. Pe cartea de vizită a acestuia se puteau citi cuvintele: „Felicitări de la Johann van Beethoven, pro­prietar de moşie“. Genialul compozitor înapoie fe­licitarea iscălind: „Ludwig van Beethoven, proprietar de creier“. REPREZENTANTUL Francois Bassompierre, diplomat ? al regelui Ludovic al XIII-lea al ^ Franţei, îi povestea într-o zi su­­veranului său cum îşi făcuse in- £ trarea la ambasada din Madrid­­ pe o măgăruşă de toată frumuse- ^ țea pe care i-o dăruise monarhul ^ spaniol. £ — Ce priveliște — hohoti regele £ — să vezi un măgar purtat de o ^ măgăriță! ay — Vă reprezentam pe dumnea- ^ voastră sire — încheie Bassom- 1 pierre cu sînge rece. £ Actorul lancu Brezeanu, după un chef zdravăn de revelion, ne­­simțindu-se în apele lui, se hotărî, după multe ezitări, să se ducă la un doctor. Acesta, consultîndu-1, îl întrebă: — Bei, nu-i așa? — Dacă faci cinste, da, doctore — răspunse actorul. Nu te refuz. (Din culeȚU TI ..Oameni celebri îi 1001 de anecdote", alcătuită de Gh TUlzăroiu) VREAU HOMARUL TOR INVINGĂ­ Balzac (1799-1850) comandă la restaurant un homar, i se ser­vește unul cu un picior lipsă. Ro­­r­mancierul se adresă chelnerului: I — Văd că homarului ăstuia ii ^ lipsește un picior. S — Da, domnule — răspunse ^ chelnerul. Sunt sigur că un cunos­­^ cător ca dumneavoastră știe că ^ homarul este un animal combativ ^ și uneori, in bătăliile pe care le ^ dă, se întîmplă să-și mai piardă I cite un picior. § — Evident că știu — ripostă (5 flegmatic Balzac. Atunci fii bun, I la-1 pe ăsta înapoi și adu-mi-1 pe învingător. Z £ POLITEȚE I Un nou gigant al oceanelor La începutul lunii aprilie a fost pus în construcţie, pe şantierele navale Kure din Japonia, cel mai mare pe­trolier din lume, care va avea 477 000 de tone! El va purta numele de „Globt­k Tokyo“ şi va întrece cu 104 000 tone pe „Niseki Maru“, cel mai mare din lume la ora actuală. Comandat de o firmă engleză, noul gigant al oceanelor va fi lansat in luna octombrie și va intra în exploa­tare in februarie 1973. Dublu ghinion Antonio Anderson din Denver (S.U.A.) se consideră un mare ghinio­nist. Intr-una din serile trecute, pe cind voia să se urce in mașina sa, parcată pe o stradă centrală, a fost somat discret de un răufăcător să-i dea portmoneul. Anderson a luat-o la fugă, încercînd să scape, dar banditul l-a ajuns şi sub ameninţarea pistolului l-a prădat de 2 800 dolari. Mulţumit că a scăpat numai cu atît, omul s-a dus să-şi ia maşina, dar n-a mai gă­sit-o! Un alt hoț se făcuse nevăzut cu ea. Bietul Anderson s-a Înapoiat pe jos acasă, neavînd în buzunar nici­denții necesari metroului... „Generozitate“ Miliardarul Paul Getty, considerat cel mai bogat om din lume, a fost solicitat de o societate de binefacere să-și dea obolul pentru fondul ajuto­rării aborigenilor australieni. Getty a semnat imediat un cec și l-a înminat delegatului. Mare a fost însă mirarea acestuia cînd a citit valoarea donaţiei: 10 dolari! Aproape că s-a jenat să prezinte hîrtia superiorilor săi. Se spu­ne însă că aceştia s-au declarat foarte mulţumiţi, declarînd că vor pune cecul la păstrare într-un seif! Ei soco­tesc că un asemenea semn de „gene­rozitate miliardară“ va deveni o mare curiozitate şi valoarea cecului va creşte vertiginos. Intr-adevăr, peste cîteva zile, un amator de curiozităţi a şi oferit 100 dolari pentru cecul cu pricina!

Next