Tribuna Sibiului, iunie 1972 (Anul 5, nr. 1328-1353)

1972-06-23 / nr. 1347

în cinstea Conferinţei Naţionale a P. C. R şi a celei de a 25-a aniversări a T •"-r '• v ?.r" convorbire cu ing. PAVEL GROZA, de la întreprinderea :13 Decembrie* — Tovarăşe ingi­ner, dumneavoastră conduceţi tăbăcăria. Dorim să ne spuneţi ceva despre activita­tea acestei secţii de primă importanţă pen­tru producţia între­prinderii „13 Decem­brie“. — Rezultatele obţi­nute de unitatea noas­tră sunt, în­ general, cunoscute. Este de a­­semenea, cunoscut an­gajamentul luat In cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui şi a celei de-a 25-a aniversări a re­publicii. Din angaja­mentul întreprinderii tăbăcăria şi-a asumat să realizeze 300 000 lei. — Şi va reuşi? •— Cu certitudine. Spre exemplu, luna a­­ceasta, pină la data de 20, numai colecti­vul de muncă de aici — de la tăbăcăria ve­getală — a dat peste îl 000 m­­p piei porc marochinale, ceea ce înseamnă că pe­­ cele două decade planul de muncă a fost de­păşit. Important pen­tru această secţie este faptul că mare parte din piei sunt destinate produselor pentru ex­port, de o calitate superioară. — Tocmai de aceea vă propun o discuţie asupra relaţiei calita­te — gîndire tehnică. — Vrem, şi ne pre­ocupăm permanent, să îmbunătăţim cali­tatea produselor noas­tre prin tehnologii moderne, prin perfec­ţionarea muncii in general. Accent deo­sebit se pune aici pe cenuşărîrea pieilor, sămăluirea, tăbăcirea, gresarea şi uscarea lor (la uscătorul pas­ting). — Acestea ar­e direcţiile generale în care acţionaţi. Vă rog să particularizaţi a­­cum, cu exemple concrete. — Suntem la finele unor experienţe care privesc calitatea. O inovaţie prin care se obţin, într-un an, e­­conomii de un milion lei. Vă daţi seama că angajamentul nostru de 300 000 lei va fi mult­ mult depăşit. — Despre ce este vorba? — După vechiul proces tehnologic de fabricaţie, pieile se tăbăceau, a­poi se e­­galizau. La egalizare cad multe resturi. (Coutinuare in pag. a IlI-a) T. DIACONU Schimbul trei de la cazane Zgomote înfundate cu ecou preluat­e de alte zgomote •— lovitură de cio­can masiv în piese de etal... Joc bizar de lumini violete prin gea­muri... Ne aflăm la uzina »Inde­pendenţa* Sibiu. Intrăm în hală. Acum, „orchestra“ ciocanelor şi a polizoarelor nu mai cîntă în surdi­nă. Disting cu greu vorbele maistru­lui Ioan Orian: „Aici avem patru ateliere... cazane de diverse ti­puri... un schimb trei complet, «de 30 oameni la atelierul intermediar. .» cazangii, sudori, vopsitori...". Maistrul mă conduce prin hulă, printre piese-coloși, în atelierul de cazangerie uşoară. Aici, oameni că­ţăraţi pe ceea ce numesc ei cazane, vîrîţi pe sub ele sau în ele, concen­traţi fiecare asupra muncii lui, su­dează, polizează,­ îmbină... Miros de flacără autogenă, jeturi de scîntei smulse de polizor... — Hei, Băcilă, strigă maistrul unui tînăr ce mînuie aparatul de su­dură. Ne apropiem la o jumătate de metru de cel strigat. — De cit timp lucrezi la cazan­gerie? — Din şaptezeci... Şcoala pro­fesională tot la „Independenţa“ am făcut-o... Ştiţi, noi lucrăm acum într-un schimb prelungit. Pentru u­­nele meserii şi pentru unele produ­se e necesar să lucrăm aşa. Trebuie, şi înţelegem să ne facem datoria. — Ce 'îi lucrat pînâ la ora asta? — Am sudat o grindă şi suporţii la carcasa electrofiltrului. Înaintăm prin atelier, stăm de vor­bă c­u alţi oameni. Toţi răspund scurt, farmi în afirmaţii. De la co­munistul Gheorghe­ Schieb aflu că pînă la jumătatea nopţii a montat nişte lagăre, apoi a asamblat bun­cărul la carcasa unui elactrofiltru. „De fapt, ceea ce aveam ca sarcină­­de lucru am gătat, deşi s-a ivit o mică nepotrivire la montarea de la­găre. Dar am remediat-o. Acum lu­crez in continuare. Noi toţi sintem­ hotărîţi să dăm această comandă înainte de termen. Nu uitaţi că sin­tem­ în întrecere...“. Două filtre mecanice mai mult Am ajuns la cazangerii grea. Mi-a fost destul de greu să găsesc, prin­tre coloşii de oţel, pe şeful de echi­pă Ioan Moga (al cărui nume îmi era cunoscut dintr-un panou prin care formaţiile de lucru din cazan­gerie erau îndemnate să urmeze e­­xem­plul echipei acestuia, care dă lucru de bună calitate­. — Tovarăşe Moga, şa ce lucrea­ză, la această oră, echipa dumnea­voastră? — Diverse operaţiuni la nişte fil­tre mecanice, sau, puteţi să 1® spu­neţi, filtre de apă, pentru Govora. — Ce părere aveţi despre marea întrecere care a început în toate sec­toarele de activitate? — Dezleagă energii pe care nici nu le bănuiam, ne ajută să ne cu­noaştem mai bine forţele de care dispunem, pre­siză emulaţia necesa­ră oricărei activităţi in care munca se împleteşte cu gîndirea. (Continuare în pag. s­­it-a) TRAIAN SUCIU Desfâşurind o vie întrecere socialistă în cinstea Confe­rinţei Naţionale, colectivul fabricii cisnădiene „Mătasea roşie“ înregistrează rezultate mereu remarcabile în îndepli­nirea şi depăşirea indicatori­lor de plan. In imaginea noastră, aspect din secţia urzit, semnificînd buna or­ganizare care se află la baza succeselor Foto: FRED M­SS r­fi­­ difiik BIBLIOTECA,,ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE­­ŢĂRILE, UNITI­ VA I MI (1/3 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1347 Vineri, 23 iunie 1972 4 pagini, 30 bani Se înfăptuiește cu succes hotărî­rea eman ramie de teren! Cu planul semestrial îndeplinit Fapte de muncă deosebite vin să î­­ncununeze sfirşitul acestei decade. Printre acestea con­semnăm succesul obţinut de către colectivul de salariaţi ai fabricii de săpun „Steaua“ din­­Sibiu­­ REALIZAREA PLA­­NULUI SEMESTRIAL IN DA­TA DE 16 IUNIE, CU 14 ZILE AVANS FATA DE TERME­NUL CALENDARISTIC. Pină la sfîrşitul lunii, muncitorii a­­cestei fabrici sunt HOTARÎŢI SA OBŢINĂ O PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ IN VALOA­RE DE 1,3 MILIOANE LEI, aceasta însemnind o serioasă opţiune în realizarea angaja­mentelor asumate de a realiza, in cinstea Conferinţei­ Naţionale a partidului, O PRODUCŢIE SUPLIMENTARA DE 2 MI­LIOANE LEI. 20 000 în­­ ţesături peste plan Sfîrşitul celei de-a doua de­cade a însemnat şi pentru har­nicii ţesători de la fabrica „Mă­tasea roşie“ din Cisnădie un prilej de binemeritată mindrie. Roadele bunei organizări a pro­cesului de producţie s-au văzut în REALIZAREA PLANULUI LUNAR IN PROPORŢIE DE 66,9 LA SUTA. PE SEAMA DEPĂŞIRILOR DE PLAN AU FOST LIVRAŢI BENEFICIARI­LOR INTERNI SI EXTERNI AI FABRICII PESTE 20 000 M­P ŢESĂTURI MĂTASE. Sortimente executate în avans Şi harnicii constructori de maşini­ de la Uzina mecanică sibianâ—au încheiat a doua a lunii cu frumoase rea­lizări. Prin devansarea unor obiective din planul tehnic de pe trimestrul III pe trimestrul II, prin scurtarea ciclului de fabricaţie a unor produse şi prin executarea în avans­­ a unor sortimente ei au reuşit SA EXECUTE SUPLIMENTAR IN ACEASTA PERIOADA CIR­CA 10 TONE PIESE BRUTE TURNATE DIN FONTA CE­NUŞIE ŞI UN NUMĂR DE 11 FIERĂSTRAIE ALTERNA­TIVE N­P 250,________________ \ Planul la export depăşit Rezultate Îmbucurătoare In marea întrecere socialistă a în­registrat şi colectivul uzinei „Emailul roşu“ din Mediaş. La încheierea celei de-a doua de­cade, UZINA RAPORTEAZĂ TA DIN PLANUL LUNAR la producţia marfă, iar la export, pe aceeaşi perioadă, PLANUL S-A ÎNDEPLINIT IN PRO­PORȚIE DE 133 LA SUTA. Aceasta In timp ce calitatea produselor fabricate aici a cres­cut cu 1,76 la sută faţă de sar­cina planificată. ww^A­ wwy* Succese meritorii întrecerea pentru îndeplini­rea angajamentelor asumate a căpătari amploare. Pe zi ce trece colectivele de muncă ra­portează însemnate succese în producţie. La fabrica „8 Mai“ din Me­diaş muncitorii, inginerii şi teh­nicienii, antrenaţi în marea în­trecere, obţin noi izbînzi. Ast­fel, la încheierea bilanţului cel­­­lor două decade ale lunii iunie, S-A REALIZAT 65,8 LA SU­TA DIN PLANUL LUNAR al producţiei marfă, DINDU-SE IN PLUS PESTE 4 600 PE­RECHI încălţăminte. încheierea vizitei in tara noastră a şefului statului Cambodgia, Samdech Norodom Sianuk Bol dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful sta­tului Cambodgia, preşedintele Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Mo­nique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, preşedintele Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Parti­dului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alte­ţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la aeroportul inter­naţional Bucureşti—Otopeni, îm­preună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan An­drei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe. Marin Alexie, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi ae­roportul erau împodobite cu drape­lele de­ stat ale României şi Cam­bodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portre­tele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stan­k. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. *• La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tova­răşii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplo­matice acreditaţi în ţara noastră şi afli membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aero­port prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul No­rodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec­ în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române pre­zente pe aeroport. Oaspeţii răspund Îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului sta­tului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mâi­nile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sia­nuk îşi iau rămas bun cu cordiali­tate. Un grup de pionieri oferă ne­perilor buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni deco­lează, îndreptîndu-se spre P.J. Al­bania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor ar­mate române. (Agerpres) DECLARAŢIA COMENA adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk (19-22 iunie 1972) L­a invitaţii preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi­­ tovarăşa! Elena Ceauşescu, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul—Norodom—Sianuk—şi—Alteţa— Sa­­Regală prinţesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în Româ­nia, între 19 şi 22 iunie a. c. In timpul şederii sale în România, şeful statului Cambodgia, preşedin­tele Frontului Unit Naţional al Cam­bodgiei, şi celelalte personalităţi cambodgiene au vizitat unităţi in­dustriale, obiective social-culturae din oraşele Bucureşti şi Piteşti, luind cunoştinţă cu mult interes de realizările obţinută de poporul ro­mân în făurirea orînduirii noi, so­cialiste. În patria sa, înalţii oaspeţi cambodgieni s-au bucurat pretutindeni, de o primire călduroasă şi ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de priete­nie şi Solidaritate pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul cambodgian. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţional al­ Frontului Unităţii Socialiste, secre­tar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambod­giei, Alteţa Sa Regală prinţul No­­­rodom Sianik, au avut convorbiri la care au participat: Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri; János Fazekas, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri; Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R.; Marin Ale­xie, ambasadorul R.S. România a­­creditat pe lingă Şeful statului Cam­bodgia. Din partea cambodgianăi leng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţio­nală (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C.; Huot Sam­­bath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în R.S. Româ­nia; Thiounn Prasith, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pen­tru eliberare naţională. Alteţa şi prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. Din cadrul întâlnirilor şi convorbi­rilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie şi înţelegere reciproca, cele două părţi s-au informat reciproc asupra preo­cupărilor actuale ale popoarelor ro­mân şi­­ cambodgian, au examinat­­etapa actuala şi perspectivele rela­­ţiilor bilaterale şi au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la probleme ale vieţii internaţionale, îndeosebi situaţia din Peninsula In­­dochin­a. Preşedintele Nicolaa Ceauşescu fi făcut o prezentare a activităţii in­tense desfăşurate de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru înfăptuirea amplului program de edificare a societăţii so­cialiste ,multilateral dezvoltate, adop­tat la cel de-al X-lea Congres al partidului. Şeful statului Cambodgia, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk, a informat despre evoluţia situaţiei din Cambodgia, scoţînd în evidenţă lupta neabătută şi fără compromis dusă de poporul cambodgian şi de forţele sale armate populare de eli­berare naţională, sub conducerea Frontului Unit Naţional al Cambod­giei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi împotriva valeţilor lor, trădătorii de la Pnom Penn­, pentru restaurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru edificarea unei Cam­­bodgii independente, paşnice, neutre, democrate şi prospere. El a scos, de asemenea, în relief victoriile strălu­cite ale poporului cambodgian, obţi­nute pe plan militar, politic şi diplo­matic, în ultimii doi ani, şi, mai ales, pe cele obţinute recent la Pnom Penh şi în suburbiile sale, ca şi în numeroase provincii, unde 27 de baze şi poziţii strategice impor­tante, deţinute­ de către mercenarii de la Saigon şi trădătorii de la Pnom Penh, au fost în întregime lichidate şi controlate de către forţele armate populare de la Svayb­eng, de la Preyveng, de la Kampat şi de la Szakeo. Toate aceste victorii au per­mis o nouă lărgire a zonelor elibe­rate, care reprezintă în prezent peste opt zecimi din teritoriul naţional, cu peste şapte zecimi din populaţie. In faţa ameninţării prăbuşirii to­tale grăbite de aceste noi victorii," agresorii imperialişti şi trădătorii de la Pnom Penlî şi-au intensificat, fe­bril manevrele politice şi diplomatice înşelătoare pentru a încerca să dea o­­ aparenţă de legalitate regimului fantomă al clicii Lon Noi—Sirik Ma­tale—Son Ngoc Thakh prin „referen­dum“ şi mascarada „alegerilor“, prin încercarea „soluţiilor de compromis“ între Frontul Unit Naţional al Cam­bodgiei şi trădătorii de la Pnom * 12 Penh, prin aşa-zisele „r­imferinţe in­ternaţionale“, printr-o pretinsă recon­ciliere naţională, prin „încetarea pa loc a focului", prin intervenţii ale organizaţiilor internaţionale. Partea cambodgiana a denunţat şi respins din nou toate aceste manevre, care nu vizează decit prelungirea şi in­tensificarea războiului de agresiune imperialist in Cambodgia şi în In­dochina. Procedând la o trecere în revistă a principalelor evenimente în desfă­­şurare pe arena internaţională şi a­­nalizînd fenomenele majore şi dez­voltarea lor, cele două părţi au sub­liniat convingerea lor că tendinţa dominantă a epocii actuale o consti­tuie consolidarea şi influenţa cres­cândă a forţelor păcii, democraţiei şi progresului social. Evoluţia pozitivă survenită în­ raportul de forţe pe plan mondial limitează tot mai mult spaţiul de acţiune al forţelor retro­­grade ale imperialismului, colonia­lismului şi neocolonialismului. Ea fa­vorizează manifestarea tot mai ho­tărâtă a voinţei popoarelor de a-şi afirma independenţa şi suveranitatea. Reafirmând simpatia şi solidaritatea militantă a poporului român cu cau­za dreaptă­ a poporului cambodgian, partea română a dat o înalta apre­ciere luptei sale eroice şi acţiunilor întreprinse de Guvernul Regal de Uniune Naţională de sub egida F.U.N.C., pentru unirea tuturor for­ţelor patriotice din Cambodgia în apărarea fiinţei şi libertăţii naţionale, a dreptului imprescriptibil de a dis­pune de propriile destine, conform voinţei şi intereselor legitime. R. S. România susţine ferm Procla­maţia în 5 puncte din 23 martie 1970 a Alteţei Sale Regale prinţul Norodom Sianik, şeful statului Cam­bodgia, şi programul politic al Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei. Partea română se pronunţă pentru respectarea neabătută a independenţei şi suveranităţii Cambodgiei, a neu­tralităţii şi integrităţii sale teritoriale — drepturi fundamentale garantate (Continuare în pag. a IV-a) n pagina a lll-a Valorificarea superioară a pajiştilor naturale — condiţie fundamen­tală a dezvoltării zootehniei ■ In Ceylon a fost fondată, în urmă cu 8 ani, „Uniunea donato­rilor da ochi“, care dispune de peste 70 de filiale în întreaga ţa­ră, cu peste 300 000 de membri donatori. Ceylonul este singura ţară din lume care „exportă ochi". Zilnic, de pe insulă sunt trimise în diferite ţări­ ale lumii aproximativ 200 de ratine, în­trucât operaţia de transplant de ochi este posibilă numai în de­curs de trei ore de la încetarea din viaţă a donatorului, retinele acestora sunt extrase şi conser­vate cu ajutorul unor aparate speciale. Tratamentul la care este supusă retina după extragere permite efectuarea operaţiei la 12­ ore de la încetarea din viaţă a­ donatorului. Retinele exportate de Ceylon în diverse ţări ale lumii au redat vederea unui mare număr de persoane. ■ Potrivit unor date furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie şi cultură, fie­care al treilea locuitor am­plana­te­ este analfabet. Pe continentul african, 75 la sută din întreaga populaţie nu ştie să scrie şi să citească, în Asia 48 la sută din populaţie este analfabetă. Potri­vit aprecierilor experţilor, U.N.E.S.C.O., problema lichidării neştiinţei de carte va fi soluţio­nată în întreaga lume abia spre sfîrşitul secolului XXI. ■ Un elicopter francez de tipul „Lama", atingând altitudinea de 12 440 metri, a doborât vechiul record mondial de 10 984 metri, stabilit, în anul 1958, de către un aparat de tipul „Alouette E“ Zborul a durat în total 45 de mi­nute, din care 25 au fost sec­­tale urcării. La înălţimea m maxi­­mă, pilotul şi aparatul au avut de înfruntat o temperaturii de minus 60 grade Celsius. ■ Tenismanul român Ilie Năs­­tase s-a calificat în sferturile de finală ale turneului internaţional de la Eastbourne (Anglia). In pri­mele două partide disputata, Ilie Năstase l-a eliminat cu 6—1, 5_7, 6—1 pe englezul John Clifton și a dispus cu 6—3, 6—1 de dane­zul Torben Ulrich. Au­ mai obți­nut calificarea în „sferturi" spa­niolii Manuel Orantes, Andres Gimeno și francezul Patrice Do­minguez.

Next