Tribuna Sibiului, iunie 1972 (Anul 5, nr. 1328-1353)

1972-06-24 / nr. 1348

t­­ Cel mai imn meseriaş "Aureola de „cel mai bun meseriaş" presupu­ne Îmbinarea unei serii de calităţi: experienţă şi talent, dublate de o­ pasiune mereu proaspă­tă pentru meseria alea­să. Toate aceste elemen­te le-am găsit înmănun­­chiate în persoana co­­munistului Ludovic Ke­­ntendi, strungar la ate­lierul de Întreţinere al Fabricii de cuţite Ocna Sibiului. Extras din fişa perso­nală, are doar 42 de ani dar activează în această fabrică din anul 1947, ele la virsta de 16 ani. Strungăria a învăţat-o la locul de muncă, per­­fecţionîndu-se continuu de-a lungul anilor. A a­­juns astăzi la cea mai înaltă cotă a măiestriei —­ categoria a Vl-a spe­cială — şi nu există lu­crare de reparaţii sau Întreţinere mai impor­tantă realizată in fabri­că la care să nu-şi fi adus o contribuţie sub­stanţială. Este membru de partid din anul 1959 şi desfăşoară şi pe linie obştească o prodigioasă activitate. Se bucură de o mare stimă în sinul colectivului cu care lu­crează, datorată în ega­lă măsură calităţilor de meseriaş şi aleselor tră­sături de caracter ce-i definesc personalitatea. — Ce reprezintă, pen­tru dumneata, Ludovic Kemendi, strungul? — Il Întreb. — Totul, dar înainte de orice modul meu de exprimare, de realizare. In lupta cu zecimile de secundă și cu micronii simt de cele mai multe ori o mare delectare. Strungăria este o mese­rie complexă, chiar’ difi­cilă, dar şi satisfacţiile pe care ţi le oferă sunt la fel de complexe. — Dar atelierul de în­treţinere? — In nici un caz doar „întreţinere", cum s-ar crede. — Adică?... — ... înainte de toa­te muncă de creaţie teh­nică, de construcţie, cu alt cuvint autodotate. Zilnic realitatea îţi ridi­că în faţă noi necunos­cute, a căror rezolvare pretinde o mare inves­tiţie de efort intelectual, de inventivitate. Zilnic te confrunţi cu tine în­suţi, te depăşeşti pe tine însuţi şi asta te face tot mai interesat. Am avut nu o dată probleme di­ficile pentru a căror re­zolvare a trebuit un mare efort de gîndire. — Ce te-a ajutat cel­­ mai mult în reuşitele dumitale? — Alături de experi­enţă, cunoştinţele teore­tice. In meseria noastră, mai mult decit în altele, dacă nu ştii să efectu­ezi un calcul matematic nu te poţi descurca. — O ultimă lămurire, ce stă la baza statorni­ciei dumitale in această întreprindere? — Poate constitui o explicaţie faptul că ta­tăl meu a muncit aici timp de 37 de ani. Nu ştiu dacă am fost con­ştient de la Început de acest început de tradiţie familiară, dar acum mi-am pus în gînd cu toată seriozitatea să bat recordul Înaintaşului meu. I. SORESCU jcrrcc/- „sr. filli­­ II PROLETARI DIN TOATE TARTLE, ITNITI-VAI DRIGAN­ȚIÎ 'COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AH P.C.ÎC $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1348 Sîmbătă, 24 iunie 1972 4 pagini, 30 bani a» în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. ■m 9 ' y i A..___s­_li_I_■­ şi a celei de a 25-a aniversări a republicii Oameni şi fapte in marea întrecere TIPOGRAFII în iureşul antrenantei competiţii a muncii t­râilori el acestor iile de înălţare a grandiosului edificiu socialist, re­numiţii meşteri sibieni ai tipărituri­lor sunt receptivi la frecvenţa co­mandamentelor Însufleţi­toare ale marii întreceri. Înseşi realizările lor din primele cinci luni ale acestui an ilustrează un debut promiţător in actualul cin­cinal. Sunt realizări generatoare de un optimism perpetuu în perspec­tivă privind Îndeplinirea indicatori­lor de bază: producţia globală —• 1025 la sută, producţia marfă — 102,9 la sută, productivitatea mun­cii — 101,8 la sută. Conducerea în­treprinderii, comitetul de partid con­sideră, însă, că posibilităţile inter­­ne, hărnicia şi priceperea tipografi­­lor pot fi puse în valoare la un grad mult mai înalt, drept care s-a hotărit cu fermitate dublarea anga­jamentelor iniţiale în cinstea Confe­rinţei Naţionale a P.C.R. şi a ani­versării a 25 de ani de la proclama­rea republicii. La producţia marfă angajamentul actual este de 748 mii lei, din care s-au realizat pînă in prezent 422 mii lei; la productivita­tea muncii 526 lei pe salariat, reali­­zindu-se în prezent 370 lei, la eco­nomiile de materii prime şi mate-­­riale 50 mii lei. Angajare hotărită, entuziasm, răs­pundere faţă de soarta producţiei, iată cîteva articulaţii ale existenţei acestui colectiv harnic, deopotrivă însufleţit de tradiţia şi forţa pre­zentului creator. Am ales, şi nu la întîmplare, ci pe baza unor cărţi de vizită bine individualizate, trei oa­meni pe cit de obişnuiţi pe atît de conturaţi prin nota d­e personalitate ce o dau munca şi dăruirea pentru colectiv, pentru marea obşte a ţării. Pe Victoria Ghişoiu, Andrei Voicu şi Nîcolae Mara i-am cunoscut in aceeaşi zi şi in conversaţiile cu fiecare În parte, In care aflam rela­tări despre muncă, planuri de pers­pectivă şi viitor, încercam un inex­plicabil sentiment de stinghereală, poate tocmai pentru că fiecare era prins în „focul” treburilor la locul de muncă, aşa Incit în ciuda dialo­gului plăcut, plin de robusteţe şi seninătate, am fi vrut să credem că nu răpim nici o clipă preţioasă din timpul lor util. Astfel Victoria Ghi­şoiu, legătoreasa de profesie, pro­movată controlor de calitate, ca semn al încrederii ce i se acordă, ne-a confirmat temerea de a nu o reţine prea­ mult, ştiind că în aceste zile toată muncitorimea, şi deci o dată cu ea şi tipografii sibieni, este angrenată in lupta cu timpul, pentru o calitate şi cantitate sporite ale produselor. „In meseria de legător este necesar un permanent efort de autoperfecţionare* — ne spunea ea. Intr-adevăr de execuţia legăturii u­­­nei cărţi depinde calitatea şi aspec­­tul ei, ceea ce obligă pe legător să depună toată priceperea şi îndemîna­­rea pentru ca în mina cititorului să ajungă cărţi cu o lucrătură atrăgă­toare. La secţia ofset, Nicolae Mara toc­mai îşi făcea „potriveala“ tiparului in maşină, lucrînd de zor pentru a da spre tipărire o serie de cărţi al cărui termen de execuţie nu permite nici o intirziere. Acest bărbat, cotat ca unul dintre cei mai buni ofsetişti din întreprindere, ne-a vorbit, de a­­semenea, cu multă dragoste despre meseria lui, de priceperea şi pasi­unea pe care le reclamă tipăriturile In culori, aşa Incit „secretul* succe­selor obţinute, distincţiile acordate atit pentru munca sa eficientă, pen­tru „creşterea* profesională a unul­(continuare la pag. a H1-al GEORGE LIMBEANU Expo 72 —- chintesenţă a măiestriei şi creaţiei tehnice din judeţ Zilnic vizitată de un numeros public este M» Mi-a fost recomandat drept unul dintre cei mai­ buni muncitori din fa­brică. «Este un bun or­ganizator al locului de muncă, un om cu iniţia­tivă, inovator, combativ, hotărit, se bucură de sti­mă şi apreciere din partea tuturor“. Discuţia avută cu ele m-a făcut să-l cunosc mai bine, să-l apreciez , şi mai mult. r0 ... Avea 14 ani cînd a păşit pe poarta fabricii „Vitrometan“ pentru a-şi găsi un rost în viaţă. La început ca muncitor ne­calificat, apoi suflător la ţeavă. De atunci şi pînă acum a fost mereu legat de fabrică, de colectivul care l-a crescut şi edu­cat Şi nu întîmplător Iosif Tompi şi-a ales me­seria de sticlar. A auzit de ea încă din perioada­­ copilăriei, a început s-o Îndrăgească încă de pe atunci. Aceasta pentru că nu familia sa se stator­nicise o tradiţie. Tatăl, acum pensionar, a fost suflător la ţeavă, cinci dintre fraţi sînt sticlari, iar altul mecanic, tot la „Vitrometan“, toţi sunt buni meseriaşi, apreciaţi pentru conştiinciozitatea cu care lucrează, pentru rezultatele obţinute în producţie. Articolele de sticlărie­­de menaj fin pentru ex­port pe care le produce Iosif Tompi împreună cu echipa pe care­ de peste 9­0 ani o conduce, sunt­­de bună calitate, mult a­­preciate de beneficiari. Seriozitatea, disciplina, Întrajutorarea tovără­şească, simțul datoriei împlinite sunt atribute ce caracterizează întreaga echipă. De la începutul a­­nului, pe panoul succese­lor, în dreptul acestei e­­chipe s-au înscris lună de lună numai rezultate bune, media de realizare a planului lunar şi zilnic este de 120—140 la sută. Şeful de echipă Iosif Tompi este mereu în cău­tare de noi soluţii, me­tode şi de aceea totdea­una are ceva de spus, ceva bun de propus pen­tru ca munca să se des­făşoare conform cerinţe­lor. Aşa, de pildă, de la el a pornit propunerea ca fiecare şef de echipă să-l Fruntaşii în muncă—­mîndria noastră, iar şi apreciat de întregul colectiv pregătească în aşa fel pe primul ajutor al său in­cit după o perioadă de cîteva luni acesta să poată fi promovat în funcţia de şef de echipă. Dar Iosif Tompi fiind u­­nul dintre cei mai buni meseriaşi ai sectorului, se ocupă cu grijă de ca­lificarea multor altor ca­dre tinere şi nu puţini sunt aceia care au învă­ţat de la el tainele pre­lucrării sticlei. Inovaţiile propuse de el, între care confecţio­narea ţevilor de suflat termorezistente, care a adus fabricii o economie de 20 mii lei, îl recoman­dă ca pe un om preocu­pat de îmbunătăţirea proceselor tehnologice, un om de bază al fa­bricii. II. Comunistul Iosif Tom­pi este secretarul organi­zaţiei de bază nr. E, mandat ce­­ şi-l onorează cu cinste, este membru al comitetului sindicatu­lui, al consiliului asocia­ţiei sportive, sarcini pe care le îndeplineşte tot atît de bine ca şi pe cele de producţie. De fapt, cunoscîndu-l, capeţi cer­­­­titudinea că este plămă­­dit din tenacitate şi en-­t­­tuziasm, un entuziasm mereu tînăr, mereu proaspăt ce alimentează remarcabilele sale fapte de muncă. E. SANDU Cu planul semestrial îndeplinit , INCA DIN 22 IUNIE A.C. COLECTIVUL DE MUNCĂ DE LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ ARCHIMET A ÎNCHE­IAT SARCINILE DE PLAN ALE PRIMULUI SEMESTRU. în zilele ce urmează SE VA REALIZA SU­PLIMENTAR O PRODUCŢIE GLO­BALA ȘI MARFA CE DEPĂŞEŞTE VALOAREA DE 1,5 MILIOANE LEI. De remarcat că datorită unei bune ritmicităţi a realizării sarci­nilor de plan, datorită organizării judicioase a producţiei şi a mun­cii, o dată cu îndeplinirea, valorică sarcinilor primului semestru se raportează şi realizarea planului sortimental, cit şi al celorlalţi in­dicatori economici şi financiari. In această pasionantă Întrecere s-au remarcat in mod deosebit co­lectivele de salariaţi de la sec­ţiile construcţii metalice din JClis­­n&dîa şi confecţii ,textile şi maro­­chinărie Sălişte. ■ Cu data de ieri a încheiat sarcinile de plan ale primului se­mestru şi colectivul fabricii de piele, încălţăminte şi marochină­­rie „13 Decembrie* Sibiu. Prin eforturile susţinute ce se vor depune de întregul colectiv în zilele ce au mai rămas PINA LA SFIRSITUL LUNII IUNIE SE VOR REALIZA SUPLIMENTAR PRODU­SE IN VALOARE DE 8 MILIOANE LEI, REPREZENTIND APROAPE 3/4 DIN ANGAJAMENTUL A­­NUAL ASUMAT LA PRODUCŢIA MARFA. In unităţi fizice, LA SFIRSITUL PRIMULUI SEMESTRU DEPĂŞI­RILE VOR ÎNSUMA APROAPE 7 000 MP PIEI MOI, 2 700 PE­RECHI ÎNCĂLŢĂMINTE, 80 400 BUCĂŢI DIVERSE ARTICOLE DE MAROCHINARIE. Vremea recoltării cerealelor păioase se apropie CUM AŢI PREGĂTIT MAGAZIILE? Este neîndoios faptul că depozi­tarea necorespunzătoare a recoltelor de cereale se soldează cu pagube materiale apreciabile. Mai mult, ne­­îndeplinirea sau nerespectarea unor reguli precis,stabilite in privinţa de­pozitării griului sau orzului poate avea consecinţe nedorite, averi în­semnate puţin a fi mistuite de flă­cări sau distruse de dăunători. Orice sezon de recoltare-treieri? debutează printr-o febrilă şi meti­culoasă pregătire a condiţiilor pen­tru punerea cit mai rapid şi fără pierderi a producţiei la adăpost. Ex­perienţa practică demonstrează­­ că realizarea exemplară a sarcinilor de sezon este condiţionată, în cel mai înalt grad, de efortul conjugat al tuturor factorilor chemaţi să asigure concretizarea procesului de produc­ţie. In multe cooperative agricole s-a încetăţenit deja practica pregătirii corespunzătoare a condiţiilor de re­coltare şi depozitare a griului sau orzului. La C.A.P. Retiş, de exem­plu, şi în acest an au fost luate mă­suri pentru ca toate cele şapte ma­gazii existente — la Retiş, Brădeni şi Ţeline »— să fie revizuite, efec­­tuîndu-se unele reparaţii curente. Preşedintele unităţii, Ioan Droc, re­marcă un fapt: aici nu au fost înre­gistrate în nici un an pierderi ca urmare a unor depozitări necores­punzătoare a cerealelor boabe. Dar, an de an s-a apelat şi la alte spaţii de depozitare decit magaziile, pen­tru că acestea au o capacitate to­tală de numai 1 000 tone. Desigur, amenajarea în grabă a unor încă­peri cu spaţii de depozitare pentru grîu cere un efort suplimentar. Ca să nu mai vorbim de transformarea unor localuri de interes social-cul­tural in spatii de depozitare! Or, da­toria consiliului de conducere este aceea de a asigura, prin folosirea chibzuita a fondurilor proprii, con­diţii optime realizării sarcinilor a­­nuale de producţie. Dacă la Retiş se ştie că magaziile nu fac „faţă" solicitărilor producţiei (numai în a­­cest an aici se cultivă 660 ha cu grîu şi 40 ha cu orz), nu este cazul să se găsească o soluţie cu un ca­racter mai... statornic? Un alt aspect al asigurării condi­ţiilor optime pentru recoltare-treie­­riş este asigurarea cu sacii necesari. La Retiş sunt în magazie 2 767 saci, încă din luna mai au mai fost cum­păraţi 400, dar — spre surprinderea noastră — nici pînă la jumătatea lunii iunie nu fusese înregistrat a­­cest fenomen economic. La C.A.P. Birghiş, din cele 4 ma­gazii reparate, numai două fuseseră revizuite şi reparate. La C.A.P. Ighi­­şul Vechi — magaziile înregistrau un minus de 400 saci. „Vom cum­păra aceşti saci pină la intrarea combinelor în lanuri“, afirmă atit­ preşedintele cit şi inginerul şef al unităţii. Nu punem la îndoială dorinţa tu­turor factorilor de conducere din cooperativele agricole de a asigura condiţii cit mai bune pentru evita­rea oricăror pierderi la recoltarea griului. Dar, așa după cum s-a subli­niat și la recenta plenară a Consi­liului U.J.C.A.P., pregătirile în acest sens sunt departe de a fi încheiate, deși momentul intrării în lanuri a combinelor este aproape... La Între­prinderea de aprovizionare tehnico­­materială a agriculturii nr. 32 — Sibiu, se mai află un depozit canti­tăţi mari de saci, neridicaţi încă de cei ce vor avea foarte curind ne­voie de aceste materiale. De aceea­ se impune ca, în cel mai scurt timp, toate cooperativele agricole să se prezinte la unitatea amintită şi să preia sacii, conform comenzilor e­­fectuate anterior. In privinţa pregătirii magaziilor menţionăm necesitatea executării (Continuare în pag. a 11-a) GH. VÅI­EANU R . Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT... SPORT... • PUBLICITATE Important pentru abonaţii telefonici Scalariile să devină secţii de bază! Pe traseele turistice se face simţită nepăsarea. Cum o combatem ? pag. a I-a pag. a II-a Viața internaţională pag. a IV-a N *N N I­S I~ s Is Is *s IN Is Is »s Is Is Is \s Is Is Is îs lN *s Is Is Is \s Is Is îs îs \s \ Is s **s N Is Chemarea siderurgiştilor­­ Hunedoara către colectivele de muzică din între­prinderile siderurgice şi întreprinderile consumatoare de metal Conştienţi că înfăptuirea înainte de termen a prevederilor planului cincinal este in strînsă legătură cu asigurarea condiţiilor materiale, iar obţinerea unei eficienţe sporite in industria prelucrătoare, în construc­ţii, transporturi şi alte ramuri este condiţionată de nivelul calitativ al metalului, siderurgiştii hunedoreni sunt angajaţi plenar în îmbunătăţi­rea performanţelor calitativ-func­­ţionale ale metalului livrat econo­miei naţionale, a creşterii ritmici­tăţii cu care acesta ajunge la uti­lizatori. Actualele cerinţe ale economiei naţionale în plin avînt au impus ca o necesitate luarea unor noi măsuri menite să conducă la o va­lorificare mai înaltă a metalului, la asigurarea construcţiilor de ma­şini şi utilaje cu noi sortimente de oţeluri, cu proprietăţi superioare, care să asigure în acelaşi timp un consum scăzut, o fiabilitate ridica­tă, un grad sporit de securitate în funcţionarea maşinilor şi utilajelor. Pornind de la aprecierea capaci­tăţii tehnice a industriei noastre siderurgice, in general, a posibilită­ţilor colectivului Combinatului si­derurgic Hunedoara, ne adresării tuturor unităţilor din industria si­derurgică, din proiectare, uzinelor constructoare de maşini, unităţilor de construcţii-montaj, cu chemarea de a ne unifica eforturile şi preo­cupările, în vederea realizării unor ample măsuri menite să conducă la reducerea consumului de metal, prin promovarea rapidă ,a progre­sului tehnic în proiectare, în teh­nologia de elaborare şi laminare, in asimilarea de noi sortimente de oţeluri şi laminate. In acest scop, la Combinatul siderurgic Hune­doara se vor aplica, începînd din acest an, următoarele măsuri: a) în domeniul îmbunătă­ţirii structurii sortimentale şi promovării oţelurilor cu caracteristici fizico-meca­­nice superioare­­ 1. Extinderea producţiei de oţe­ I­­uri înalt aliate, refractare şi ino­s­fidabile pentru fabricaţia utilajului­­ chimic, energetic, maşini, utilaje,­­ autocamioane, autoturisme etc. I ponderea oţelurilor cu proprietăţi s superioare (oţel carbon de calitate, I oţel carbon superior, oţel slab a­s­cat şi oţel aliat), din totalul pro­^ W f M r — r . __ _ ducţiei de_ oţel să atingă in 1973 un nivel de 50 la sută, iar produc­ţia de laminate de calitate superi­oară să crească cu minimum 15 la sută comparativ cu anul 1971, ca urmare a utilizării de procedee teh­nologice moderne de finisare, prin frezare, flamare, polizare și cojire. 2. Stimularea proiectanţilor in valorificarea superioară a metalu­lui in construcţii prin livrarea pro­­filelor laminate cu limita minimă de rezistenţă la curgere garantată, asigurînd in acest fel reducerea consumurilor cu circa 30 la sută. 3. Creearea condiţiilor tehnico­­materiale pentru reducerea greută­ţii construcţiilor metalice, a utili­zării mai economice a spaţiilor, prin restringerea treptată a fabri­cării profilelor din oţel de rezis­tenţă tip 37 şi extinderea laminării şi livrării profilelor din oţel slab aliat din clasa de rezistenţă 52 Itgf/ mm pătrat la care valorile caracte­risticilor cresc cu peste 40 la sută. 4. Diminuarea pierderilor irecu­perabile de metal ca urmare a ac­ţiunii corozive a atmosferei şi re­ducerea cheltuielilor de protejare a suprafeţelor construcţiilor meta­lice, prin asimilarea şi livrarea, începînd cu acest an, a profilelor din oţel cu rezistenţă sporită la coroziunea atmosferică şi cu carac­teristici mecanice superioare reali­zate într-o concepţie şi tehnologie proprie. 5. Pentru reducerea consumului de metal în construcţii, ne angajăm să satisfacem în întregime cererile beneficiarilor cu oţel beton clasele a II-a şi a IlI-a de rezistenţă, la care se obţin economii de metal de pînă la 30 la sută. 6. Vom acţiona pentru promova­rea şi stimularea creşterii cererilor beneficiarilor de metal pentru mărci de oţeluri slab aliate cu re­zistenţe sporite, în scopul reducerii greutăţilor maşinilor şi instalaţii­lor, asigurînd o economie de metal de pînă la 23 la sută. Aplicarea largă a măsurilor e­­n­un­ţate mai­ sus numai prin livră­pentru obţinerea unor economii su­plimentare de metal la consuma­tori cu aproximativ 100 000—150 000 tone anual. preşedintele comitetului oamenilor muncii, Ing. COSTACHE TROTUŞ preşedintele comitetului sindicatului, GHEORGHE MIREA b) în domeniul creşterii ritmicităţii, întăririi disci­plinei contractuale şi per­fecţionării condiţiilor de livrare 1. Se va îmbunătăţi activitatea de prospectare a cererilor curente şi de perspectivă, de urmărire a com­portării metalului la beneficiari, în vederea satisfacerii complete a necesităţilor calitative şi sortimen­tale, precum și a asigurării livră­rii de laminate, la lungimi fixe şi multiple. 2. Prin îmbunătăţirea activităţii de programare, producţie şi desfa­cere, se va asigura realizarea con­tractelor economice cu o zi mai devreme la trimestru şi cu 2 zile mai devreme pînă la sfirşitul aces­tui an; se va accelera circulaţia metalelor prin scurtarea cu mini­mum 2 zile a termenelor interme­diare de livrare. 3. Sprijinirea efectivă a consuma­torilor de metal prin acţiuni comu­ne de redistribuire a stocurilor fără mişcare cu prilejul contractărilor trimestriale şi înnoirea acestora cu sortimente necesare din aceleaşi grupe de producţie sortimentală. 4. Realizarea unui climat de reci­procitate între toate unităţile cu care avem relaţii contractuale, atit în calitate de furnizori, cit şi în calitate de beneficiari, prin respec­tarea integrală a capacităţilor sor­timentale şi termenelor asumate. * Ne exprimăm convingerea că toate colectivele din siderurgie, toţi cei care concură la utilizarea ra­ţională şi superioară a metalului, vor înţelege sensul profund al ini­ţiativei noastre care constituie răs­punsul siderurgiştilor hunedoreni la sarcinile trasate de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a realiza în cele mai bune condiţii Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., de a înfăptui înainte de termen actua- lul cincinal, spre accelerarea mer­­sului rapid al dezvoltării României socialiste, prin atingerea celor mai înalte cote ale progresului şi civi­lizaţiei umane. secretarul comitetului de partid, PETRE LUNGU secretarul comitetului U.T.C., CONSTANTIN BOBESCU rjt­ V S­ I Iv Is I N N *N * s Is II * IS II I *s *s Is * Is II Is *V Is Io

Next