Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)
1972-09-27 / nr. 1428
I / : Problema nr. 1: RECOLTAREA Azi, porumbul pentru siloz şi fînurile Acolo unde există preocupări constante, ritmul însilozărilor este susţinut Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene agricole, pînă la data de 26 septembrie insilozarea porumbului s-a efectuat in proporţie de 67 la suta in I.A.S. şi 62 la sută in C.A.P. faţă de indicatorul planificat. Ritmul însilozărilor a fost mult încetinit datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile din ultimele săptămîni. Dar chiar în această situaţie multe colective de muncă din agricultură au acţionat cu hotărîre la însilozări, folosînd cu randament ridicat atît forţele mecanice cit şi cele manuale existente. S-a lucrat astfel şi pe ploaie, de dimineaţa devreme, pînă seara tîrziu, pentru a se asigura în cele mai bune condiţii,păşunea de iarnă“ a şeptelului, baza producţiei animaliere viitoare. Organizarea exemplară a muncii şi coordonarea competentă a acţiunii şi-au spus cuvântul. Aşa se explica faptul că în I.A.S. Agnita şi Apoldu de Sus, C.A.P. Agnita, Apoldu de Sus, Brateiu, Dîrlos, Marpod, Miercurea Sibiului, Şaroşu pe Tîrnave, Păuca, Moşna, ş.a. indicatorii planificaţi pentru îasifozarea porumbului au fost îndepliniţi. în ritm susţinut se desfăşoară această lucrare in multe unităţi, printre care I.A.S. Mediaş, Axente Sever, Dumbrăveni, Slîmnic, C.A.P. Avrig, Axente Sever, Micăsasa, Cîrţa, Slîmnic, Dobârca, Şelimbăr, Loamneş, Roşia, unde strădaniile pentru folosirea din plin a tuturor forţelor de lucru la insilozări este evidentă. Ritmul susţinut care se înregistrează în aceste zile în majoritatea unităţilor la insilozări atestă posibilitatea încheierii acestei acţiuni în citeva zile. Pentru atingerea acestui deziderat major al activităţii agricole de sezon este necesar ca şi în C.A.P. Valea Viilor şi Porumbacu de Jos să se întreprindă măsuri pentru demararea acţiunii amintite, iar în CA.P. Topîrcea, Nocrich, Alma, Veîţ, Cornăţel, Nou! Român, Răvăşel, Şura Mare, Vurpăr, Săcel, Ruşi, Scoreiu, Biertan, Atei, Amnaş, Racoviţa ş.a. să se acţioneze mai hotărît pentru impulsionarea lucrării. Pentru accelerarea însilozărilor este necesar ca toate C.S.U.-urile şi T.M.S.-urile existente, atît ale CA.P- I.A.S., cit şi ale S.MA., să funcţioneze din plin, organizîndu-se munca în două schimburi sau in schimburi prelungite, în terenurile unde accesul maşinilor şi tractoarelor nu este posibil trebuie organizată recoltarea manuală a porumbului pentru siloz şi mobilizarea atelajelor la transportul materialuîuî îa capătul tarlalei, unde să se efectueze tocatul nutreţului. Lucrători din agricultură! De modul cum veţi acţiona acum la asigurarea bazei furajere, la însilozarea nutreţurilor, depinde soarta producţiei zootehnice viitoare. Nu precupeţiţi nici un efort pentru ca în cel mai scurt timp să fie încheiate însilozarea porumbului, transportul şi depozitatul furajelor! Comunişti! Faceţi totul pentru mobilizarea tuturor colectivelor de oameni ai municii, în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor majore din agricultură! SITUAŢIA insilozări! porumbului in I. A.S. şi C. A. P., pînă la data de 26 septembrie 1972 Agnita Armeni .Apoldu de Sus Brateiu Diro* Marpod Miercurea Sibiului1 Mâlîncisv Mihăileni Moşna Şaroşu pe Tîrnave Şeica Mică Păuca Presaca Arpaşu de Sm I.A.S. Apoldu de Su* I.A.S. Agnita Lasis* 36* , Ocna Sibiului 94» , I.A.S. Madias 94* , I.A.S. Axente Sever 93» Avria 90»', Axente Sever 83*'« Micăsasa 87»/, SireSdale 86«., Vărd 83* , CiriA-' ■-S2' V Iohisul Nou 112» Bîrahis 81», Ludo* 79»/, Alămor 75», Cisnădioara •74»/, Pelisor 73»/, I.A.S. Dumbrăveni 73»/, Ghiîasa de Sus 71»', Sura Mică 70»/, Bazna 69«, Boian 69«/, I.A.S. Ruia 67»/, Sletarisul 67«/, Tălmăciri 67»/, Pontaca • 65*/, I.A.S. Dealu Ocneî 64*', Bouatu Român 63«/, Slimnic 60*/, Dobîrca 60»/, I.A.S. Slîmnic 60»/,' Au terminat între 60 si 99 * 56V.106" . .'-6« , 5.3'. 52".'» 50*, 49*/, 48» , AtH, 47»,. 46*/. 46»/, 45», AV , 4.5» . 45*'« 43», 43»', 42«', 41»', 41« . 37» , 36« , 35» , 35»/, 34»/, 33»/, 33«/, 32»/, 32* , 30»/, 27«, 27»/, 27»', 26» 20*/, 25»', 25“/, 23«'» 17« , 10«/, 7»/» 0«/* 0*/, Erain Apoldu de Joe Tîrnava Noistat Merihindeal Sincătin Retis Seica Mare I.A.S. Sibiu Sorostin Hochilaci Rosia toamnei Cîîlei Cristian Buia Iahiscî Vechi I.A.S. Sura Mică Altîna BIStel Şelimbăr Chimăr Hosman Orlat Racoviţa Mediaş Alimas Atei Sibiu Biertan Scoreiu Ruşi Săcel Vurpăr Sura Mare Răvaşe! Comatei Veit Alma Noul Român Nocrich Topîrcea Porumbacu de Jos Valea Viilor la sută Sub 60 la sută s în numărul de azi: s • Rubrica de informaţii AZI... AZI... AZI... \ i • Coloana diverselor ® Agendă pionierească S ![ • Publicitate • SPORT 5 i| pag. a Il-a \ l • O sarcină majoră a Comitetului municipal de s[ ți partid Sibiu: conducerea cu competență a tuturor 5 domeniilor de activitate c 1 | pag. a ill-a- l • VIAȚA INTERNAȚIONALĂ pag. a iv-al -------1 Mecanizatorii Ion Pinciu și Danila Blanga lucrează in aceste zile intens la recoltarea şi insitozarea porumbului siloz de pe tarlalele C.A.P. Roşia. \ Is Ii N II \ I\ Is Is II *S Is \ IV IV *N Is Is I\ Is Is I V m SE RĂSPUNDE: La întrebarea noastrăde ieri, în legătura cu posibilitatea funcţionării şi în zilele de duminică, înainte de masă, a magazinului „Universal“ din Sibiu, Direcţia comercială judeţeană ne răspunde următoarele: „In preocuparea întreprinderilor comerciale şi a Direcţiei comerciale judeţene a stat, ca sarcină permanentă, adaptarea pentru magazine a unor orarii de funcţionare care să corespundă intereselor consumatorilor. In această idee, atît cu ocazia consfătuirilor avute cu locuitorii din cartiere cit şi ca urmare a studierii fluxului de cumpărători şi a propunerilor formulate de aceştia şi de lucrătorii noştri, am solicitat Comitetului executiv al Consiliului popular municipal să adaptăm programele în mod operativ. Astfel, în zilele de duminică unităţile alimentare cu două schimburi, legume fructe cu două schimburi au program între orele 7,10,30 sau II. Unităţile de alimentaţie publică şi cofetăriile, precum şi jumătate din numărul tutungeriilor au şi în zilele de duminică program normal de funcţionare. Ne-am preocupat,şi în legătură cu funcţionarea şî în zilele de duminică a unor magazine cu program normal. Astfel, In anul 1970 a existat in funcţiune, cu program de la orele 7 la 21 magazinul 92 din Piaţa Republicii. Dar cu toate că avea o aprovizionare normală pentru această zi, desfacerea realizată, de 30 lei pe oră de funcţionare după masa, cu circa 1 400 lei mai puţin decit desfacerea medie a unei ore înainte de masă, nu a justificat cheltuielile efectuate cu salariile, lumina, încălzitul etc. De aceea s-a renunţat la acest program. Nu s-a mai întreprins alte acţiuni cu privire la deschiderea de magazine pe tot cursul zilei de duminică, deoarece nu s-au manifestat cerinţe, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, în Ordinul nr. 240/1969 al M.C.I. se prevăd orarii de funcţionare în zilele de duminica (toată ziua) numai pentru unităţile de alimentaţie publică şi tutungerii. Ideea desprinsă din întrebarea formulată de redacţie, va fi in atenţia Direcţiei comerciale judeţene, care va studia din nou posibilitatea funcţionării in municipiul Sibiu pe timpul zilei de duminică a cîte unui magazin din fiecare sector şi, în funcţie de cererile consumatorilor, se va trece la programarea acestor magazine după programul respectiv, pînă in luna noiembrie. în acest scop vom efectua la citeva magazine studii pe bază de teste referitoare la tipul de magazin, orarii de funcţionare, amplasare etc. De asemenea, vom organiza o deplasare cu conducătorii întreprinderilor comerciale în unele municipii sau oraşe care au magazine cu asemenea programe, unde ne vom informa în detaliu asupra modului de organizare şi eficienţei, urmînd ca în măsurile ce le vom lua să ţinem cont de experienţa acestora". Considerăm satisfăcător răspunsul Direcţiei comerciale judeţene şi credem că funcţionarea magazinului „Universal" din Sibiu şi in zilele de duminică (in celelalte oraşe astfel de magazine sunt deschise doar înainte de masă) va veni in folosul cumpărătorilor sibieni şi al numeroşilor turişti din ţară şi străinătate, care vizitează Sibiul. s ls \ \ Is Is IV *V s Is Is I Is Ik Is Is Is Is Is Is Is IV Is Is! ‡ BIBLIOTSC S 1B „PROLETARI DEX TOATE ȘTIILE." INIŢIAT , ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ..................** .......................iu. ANUL V nr. 1428 Miercuri 27 septembrie 1972 ? pagini 30 Bani Absolventă a școlii profesionale, astăzi decoratoare la T.Vitrometan* Mediaș, ntecista Sanda Doctor se numără printre tinerii aia bogată aclîvffată pe linie profesională și obștească. Foto: FRED MSS vjrMr rmursjmrjtm ORGANIZAREA - aliatul de nădejde al producţiei în şirul factorilor care pot condiţiona amploarea realizărilor economice, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, oferă, prin prisma obiectivelor de mare complexitate pe care fiecare întreprindere le are de înfăptuit, posibilități certe de valorificare superioară, pe seama unor cheltuieli minime, a rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă. Redăm citeva secvențe din activitatea organizatorică ce se materializează în citeva întreprinderi sibiene. ■ La FLARO SIBIU, în cadrul activităţii de organizare s-au realizat şi aplicat in ultima vreme citeva studii de mare eficienţă. între acestea, se numără unul privind regenerarea maselor plastice. Tuburile textile deteriorate la beneficiar nu se mai aruncă, aşa cum se făcea pînă acum, ci se valorifică și refolosesc pe baza studiului întocmit. Se fac economii anuale de materiale în valoare de circa 300 mii Iei. Serviciul de cercetări a realizat, de asemenea, pentru prima dată, filtre necesare creioanelor cu fibră. , Prin eliminarea importului de filtre economiile anuale se estimează la peste 60 mii lei valută. CI La C.E.I.L. activitatea de organizare ştiinţifică a producţiei s-a soldat pînă la această dată cu rezultate deosebite. Din studiile efectuate am reţinut pe cel realizat de inginerii Ioan Itu şi Ionel Artdronic privitor la creşterea capacităţii de producţie a fabricii de creioane. Potrivit acestui studiu complex, deosebit de valoros, care priveşte reamplasarea unor utilaje, eliminarea locurilor înguste, sporirea capacităţii de uscare a maşinilor etc., producţia de creioane va spori cu peste 100 mii groşi. Studiul se aplică parţial, urmînd ca nivelul prevăzut să fie atins, eşalonat, în următorii doi ani. Fabrica „VICTORIA". Colectivul ,de specialişti al acestei fabrici este bine cunoscut pentru stăruinţa cu care se preocupă de perfecţionarea organizării proceselor de producţie, de mecanizarea operaţiilor grele, de ridicarea productivităţii muncii. Anul acesta el şi-a prevăzut efectuarea a 9 studii de organizare, cu o eficienţă economică de peste 250 000 Iei. Consemnînd cele afirmate de ing. Elena Jurca, directoarea fabricii, că" studiile sunt realizate şi aplicate aproape în totalitate, le prezentăm pe cele mai semnificative. Potrivit studiului efectuat de ing. Nicolae Muntean, s-a realizat mecanizarea umplerii foilor de napolitane (batoane şi spirale), operaţiune cu o eficienţă anuală de 80 000 Iei. A fost executată, de asemenea, o maşină de uns foi de napolitane cu peliculă de cremă, a cărei eficienţă depăşeşte 90 000 lei, iar studiul cu privire la schimbarea sistemului de ambalare a napolitanelor în cutii a permis sporirea substanţială a productivităţii muncii — 1,5 tone spor de producţie zilnic. In curs de aplicare este studiul cu privire la înlocuirea circularului de tăiat napolitane spirale cu o maşină cu sinne. Se rezolvă astfel o problemă importantă privind protecţia muncii. 5 ■ . • JEAN-Paul pfiffel- IMANN, inginer geolog la Com-1 î pania minelor de uraniu de la 1 ! Franceville (Gabon), a furnizat I ■ noi amănunte de ordin teh- ; s nîc privind descoperirea unei • pile atomice naturale, care a [ j funcţionat în urmă cu cîteva su-1 » te de milioane de ani, în mina |S de uraniu Oklo, de lingă locali-1 s tatea amintită. El a precizat, ast-1 : fel, că terenurile unde se găsea f î »»Pila preistorică“ erau formate * * din gresie _ obişnuită şî nu prezentau nici o particularitate, S fiind nevoie, prin urmare, de un S ansamblu cu totul deosebit de S condiţii favorabile pentru declanşarea reacţiei în lanţ. • ÎNTRE 12 şi 21 SEPTEMBRIE AU FOST ÎNREGISTRA-I TE IN TUNISIA PATRU CAZURI DE HOLERĂ, a anunţat un comunicat al ministerului sSnatăţii publice din această ţară. • Autorităţile de resort au precizat că, în guvernoratele Beja • şi Jendouba, au fost luate toate măsurile care se impun la nivel Iul celor două focare ale epide- I miei. : • PERU ARE IN PREZENT : 13 600 000 de locuitori. In capita■ i,a- — Lima — locuiesc. : 3 500 000 de cetăţeni. Potrivit re- 6 î censămintului, 56 la sută din s I populaţia ţării trăieşte în oraşe.5 • IN CADRUL UZINEI PENTRU : I turnarea fontei DIN VRA : l a fost dată în exploatare : S Pentru prima oară în Bulgaria. : : o linie de formare automată. | : Avînd o productivitate de 130 I S forme pe oră, noua instalaţie a f I sigură pieselor turnate o calitate | j superioară, comparabilă, după la aprecierile specialiştilor bulgari, j şi cea a pieselor obţinute prin S I Presare. j pW? **n« n * Ninimntrmi ti Problemele integrării tineretului în producţie Sistematic, permanent, pe agenda de lucru a comuniştilor Obligaţie înscrisă In Statutul P.C.R., conducerea Şi îndrumarea organizaţiei revoluţionare de tineret de către partid îşi conturează exigenţele, în actualitate şi perspectiva, mai ales pornind de la nivelul înalt calitativ pe care-1 pretinde amplul efort constructiv căruia trebuie să-i facem faţă. In acest sens, chemarea adresată tineretului de la înalta tribună a Conferinţei Naţionale, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, concretizează la înalt diapazon patriotic dezideratele cărora tineretul trebuie să le consacre întreaga energie: spiritul de iniţiativă, entuziasmul specific, marile disponibilităţi ale vîrstei. Ca premisă şi înfăptuire, preocuparea sistematică a organelor şi organizaţiilor de partid pentru conducerea şi îndrumarea organelor şi organizaţiilor U.T.C. din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi din şcoli, din oraşe şi comune poate fi uşor probată. Grijii şi atenţiei de nivel judeţean, municipal şi orăşenesc îi corespunde, în multe jocuri, fapte, iniţiative şi realizări care trebuie apreciate pozitiv. Analiza sistematica a diverselor laturi ale educării tineretului în spiritul muncii, al eticii comuniste, făcută la nivelul şedinţelor birourilor şi plenarelor comitetelor de partid municipale Sibiu şi Mediaş, la ,8 Mai" din Mediaş. ..Independenţa“ Sibiu, Uzinele textile Cisnădie şi altele pot fi considerate ca atare. .Sau, — alt exemplu — la „Balanţa* şi „Emailul roşu" au apărut (sau au fost preluate) iniţiative de bun augur, care privesc intensificarea preocupării comuniştilor pentru creşterea şi educarea schimbului de mîine. „Fiecare comunist — părinte şi educator al tînărului— este titulatura şi înţelesul acestor iniţiative. Cu alte cuvinte — şi faptul rămîne a fi subliniat pentru multiple semnificaţii — modul de acţiune concretă, de la om la om, de la suflet la suflet, de Ia factor educativ la educat trebuie să înlocuiască un altul cu care ne mai IntUnim discuţiile repetate In şedinţe, planurile de măsuri, adesea ambiţioase dar nefinalizMe, dările de seamă şi „materialele" bune oricînd şi oriunde, analiza globală de tipul „activitatea organizaţiilor U.T.C. din...“ etc. Se ştie că în unităţile noastre productive bilanţurile indică nu o dată neajunsuri care concretizează mii de întîrzieri şi absenţe nemotivate, numeroase rebuturi, muncitori sub normă. Aceleaşi bilanţuri, atunci cînd se face disocierea, indică faptul că cei ce contribuie — adesea masiv — la asemenea fenomene sînt tinerii. Sau, să luăm chestiunea fluctuaţiei ... In toate situaţiile de această natură, acţiunea promptă a organizaţiilor de partid, ajutorul concret acordat U.T.C.-ului trebuie sa direcţioneze acţiunile ce se întreprind spre eficienţă şi diversitate. In multe uzine şi fabrici, munca politică îmbracă forme vii, atractive. „Cu microfonul printre întîrziaţi", „în discuţia colectivului — cei ce dau rebuturi“, „Tinere, ceai făcut în cele 480 de minute?" — iată, din nou, citeva moduri care dacă sînt şi bine gîndite şi concretizate pot da roade. Sau, faptul că directorul general al unei mari uzine sibiene — avem în vedere „Independenţa“ — se întîlneşte cu tinerii rămaşi, într-o anumită luna, sub normă, în cadrul unui colocviu care are în vedere nu numai constatările ci mai ales cauzele, motivaţia unor asemenea stări de lucruri, trebuie considerat notabil. Evident, cu condiţia ca acesta să depăşească graniţa singularului, a excepţiei,in aceeaşi ordine de idei se cere evidenţiat faptul că dacă organizaţiile U.T.C. de la „8 Mai" Mediaş sunt realmente, o prezenţă activă în viaţa fabricii, această realitate se datoreşte şi modului cum comitetul de partid a acţionat pentru impulsionareaconlucrării tuturor factorilor — U.T.C., sindicat, conducere administrativă, comisie de femei — în munca cu tinerii. Există, desigur, şi alte exemple care ar merita evidenţiate. Dar, nu este mai puţin adevărat şi revii lui, din păcate. Unele organe şi organizaţii de partid merg pe un drum mult prea bătătorit, a cărui neeficienţă este pentru oricine limpede. Dacă periodic se analizează, în comitet să zicem, modul cum se desfăşoară activitatea organizaţiei U.T.C., dacă se înşiră citeva „măsuri“ cărora, apoi, nimeni nu le m măreşte traducerea în viaţă se consideră mandatul îndeplinit Eroare! Lipsurile persistă, organizaţiile U.T.C., nu-şi trăiescviaţa» fenomenul reintegrării tinerilor în exigenţele producţiei moderne, fluctuaţia persistă. Pe locul unor preocupări care să aibă în vedere cunoaşterea în amănunt a cauzelor abaterilor ,se interpune formalismul, abordarea globalistă, lipsa de preocupare pentru condiţiile de muncă şi de viaţă ale tinerilor sau sancţionarea pe cale administrativă. Este, din păcate, necesară şi aceasta din urmă, dar tot atît de necesară pentru întărirea opiniei colective, pentru creşterea prestigiului organizaţiei U.T.C., este şi discutarea cazurilor într-un cadru organizat. Numai în acest mod tinerii vor înţelege că opinia lor este dorită şi aşteptată, că ei înşişi reprezintă o forţă în educare şi îndreptare- Un exemplu? La Fabrica (®o ntinuare la p»g. » fii*) VICTOR DOMŞA