Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)

1972-09-27 / nr. 1428

I / : Problema nr. 1: RECOLTAREA Azi, porumbul pentru siloz şi fînurile Acolo unde există preocu­pări constante, ritmul în­silozărilor este susţinut Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene agri­­cole, pînă la data de 26 septem­brie insilozarea porumbului s-a efectuat in proporţie de 67 la suta in I.A.S. şi 62 la sută in C.A.P. faţă de indicatorul plani­ficat. Ritmul însilozărilor a fost mult încetinit datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile din ultimele săptămîni. Dar chiar în această situaţie multe colective de muncă din agricultură au ac­ţionat cu hotărîre la însilozări, fo­losînd cu randament ridicat atît forţele mecanice cit şi cele ma­nuale existente. S-a lucrat astfel şi pe ploaie, de dimineaţa devre­me, pînă seara tîrziu, pentru a se asigura în cele mai bune condiţii­­,păşunea de iarnă“ a şeptelului, baza producţiei animaliere viitoa­re. Organizarea exemplară a mun­cii şi coordonarea competentă a acţiunii şi-au spus cuvântul. Aşa se explica faptul că în I.A.S. Ag­nita şi Apoldu de Sus, C.A.P. Agnita, Apoldu de Sus, Brateiu, Dîrlos, Marpod, Miercurea Sibiu­lui, Şaroşu pe Tîrnave, Păuca, Moşna, ş.a. indicatorii planificaţi pentru îasifozarea porumbului au fost îndepliniţi. în ritm susţinut se desfăşoară această lucrare in multe unităţi, printre care I.A.S. Mediaş, Axente Sever, Dumbră­veni, Slîmnic, C.A.P. Avrig, A­­xente Sever, Micăsasa, Cîrţa, Slîmnic, Dobârca, Şelimbăr, Loam­­neş, Roşia, unde strădaniile pen­tru folosirea din plin a tuturor forţelor de lucru la insilozări este evidentă. Ritmul susţinut care se înregistrează în aceste zile în majoritatea unităţilor la insilozări atestă posibilitatea încheierii a­­cestei acţiuni în citeva zile. Pen­tru atingerea acestui deziderat major al activităţii agricole de sezon este necesar ca şi în C.A.P. Valea Viilor şi Porumbacu de Jos să se întreprindă măsuri pentru demararea acţiunii amintite, iar în CA.P. Topîrcea, Nocrich, Alma, Veîţ, Cornăţel, Nou! Român, Ră­­văşel, Şura Mare, Vurpăr, Săcel, Ruşi, Scoreiu, Biertan, Atei, Am­­naş, Racoviţa ş.a. să se acţioneze mai hotărît pentru impulsionarea lucrării. Pentru accelerarea­ însilozărilor este necesar ca toate C.S.U.-urile şi T.M.S.-urile existente, atît ale CA.P- I.A.S., cit şi ale S.MA., să funcţioneze din plin, organi­­zîndu-se munca în două schim­buri sau in schimburi prelungite, în terenurile unde accesul maşi­nilor şi tractoarelor nu este po­sibil trebuie organizată recoltarea manuală a porumbului pentru siloz şi mobilizarea atelajelor la transportul materialuîuî îa capă­tul tarlalei, unde să se efectueze tocatul nutreţului. Lucrători din agricultură! De modul cum veţi acţiona a­­cum la asigurarea bazei furajere, la însilozarea nutreţurilor, depin­de soarta producţiei zootehnice viitoare. Nu precupeţiţi nici un efort pentru ca în cel mai scurt timp să fie încheiate însilozarea­ porumbului, transportul şi depo­zitatul furajelor! Comunişti! Faceţi totul pentru mobilizarea tuturor colectivelor de oameni ai municii, în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor majore din agricultură! SITUAŢIA insilozări! porumbului in I. A.S. şi C. A. P., pînă la data de 26 septembrie 1972 Agnita Armeni .Apoldu de Sus Brateiu Dir­­o* Marpod Miercurea Sibiului1 Mâlîncisv Mihăileni Moşna Şaroşu pe Tîrnave Şeica Mică Păuca Presaca Arpaşu de Sm I.A.S. Apoldu de Su* I.A.S. Agnita Lasis* 36* , Ocna Sibiului 94» , I.A.S. Madias 94* , I.A.S. Axente Sever 93» A­vria 90»', Axente Sever 83*'« Micăsasa 87»/, SireSdale 86«., Vărd 83* , CiriA-' ■-S2' V Iohisul Nou 112» Bîrahis 81», Ludo* 79»/, Alămor 75», Cisnădioara •74»/, Pelisor 73»/, I.A.S. Dumbrăveni 73»/, Ghiîasa de Sus 71»', Sura Mică 70»/, Bazna 69«, Boian 69«/, I.A.S. Ruia 67»/, Sletarisul 67«/, Tălmăciri 67»/, Pontaca • 65*/, I.A.S. Dealu­ Ocneî 64*', Bouatu Român 63«/, Slimnic 60*/, Dobîrca 60»/, I.A.S. Slîmnic 60»/,' Au terminat între 60 si 99 * 56V.1­06" . .'-6« , 5.3'. 52".'» 50*, 49*/, 48» , AtH, 47»,. 46*/. 46»/, 45», AV , 4.5» . 45*'« 43», 43»', 42«', 41»', 41« . 37» , 36« , 35» , 35»/, 34»/, 33»/, 33«/, 32»/, 32* , 30»/, 27«­­, 27»/, 27»', 26» 20*/, 25»', 25“/, 23«'» 17« , 10«/, 7»/» 0«/* 0*/, Erain Apoldu de Joe Tîrnava Noistat Merihindeal Sincătin Retis Seica Mare I.A.S. Sibiu Sorostin Hochilaci Rosia toamnei Cîîl­ei Cristian Buia Iahiscî Vechi I.A.S. Sura Mică Altîna BIS­tel Şelimbăr Chim­ăr Hosman Orlat Racoviţa Mediaş Alimas Atei Sibiu Biertan Scoreiu Ruşi Săcel­­ Vurpăr Sura Mare Răvaşe! Comatei Veit Alma Noul Român Nocrich Topîrcea Porumbacu de Jos Valea Viilor la sută Sub 60 la sută s în numărul de azi: s • Rubrica de informaţii AZI... AZI... AZI... \ i • Coloana diverselor ® Agendă pionierească S ![ • Publicitate • SPORT 5 i| pag. a Il-a \ l • O sarcină majoră a Comitetului municipal de s[ ți partid Sibiu: conducerea cu competență a tuturor 5 domeniilor de activitate c 1 | pag. a ill-a-­­ l • VIAȚA INTERNAȚIONALĂ pag. a iv-a­l -------1 Mecanizatorii Ion Pinciu și Danila Blanga lucrează in aceste zile intens la recoltarea şi insitozarea porumbului siloz de pe tarlalele C.A.P. Roşia. \ Is Ii N I­I \ I\ Is Is II *S Is \ IV IV *N Is Is I\ Is Is I V m SE RĂSPUNDE: La întrebarea noastră­­de ieri, în legătura cu posibilitatea funcţionării şi în zilele de duminică, înainte de masă, a magazinului „Universal“ din Sibiu, Direcţia comer­cială judeţeană ne răspunde următoarele:­ ­ „In preocuparea întreprinderilor comerciale şi a Direcţiei comer­ciale judeţene a stat, ca sarcină permanentă, adaptarea pentru ma­gazine a unor orarii de funcţio­nare care să corespundă intere­selor consumatorilor. In această idee, atît cu ocazia consfătuirilor avute cu locuitorii din cartiere cit şi ca urmare a studierii fluxu­lui de cumpărători şi a propune­rilor formulate de aceştia şi de lucrătorii noştri, am solicitat Co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal să adaptăm programele în mod operativ. Astfel, în zilele de duminică unităţile alimentare cu două schimburi, legume fructe cu două schimburi au program între orele 7,10,30 sau II. Unităţile de ali­mentaţie publică şi cofetăriile, precum şi jumătate din numărul tutungeriilor au şi în zilele de duminică program normal de func­ţionare. Ne-am preocupat,şi în legătură cu funcţionarea şî în zilele de du­minică a unor­­ magazine cu pro­gram normal. Astfel, In anul 1970 a existat in funcţiune, cu pro­gram de la orele 7 la 21­­ magazinul 92 din Piaţa Republicii. Dar cu toate că avea o aprovi­zionare normală pentru această zi, desfacerea realizată, de 30 lei pe oră de funcţionare după masa, cu circa 1 400 lei mai puţin decit desfacerea medie a unei ore îna­inte de masă, nu a justificat chel­tuielile efectuate cu salariile, lu­mina, încălzitul etc. De aceea s-a renunţat la acest program. Nu s-a mai întreprins alte ac­ţiuni cu privire la deschiderea de magazine pe tot cursul zilei de duminică, deoarece nu s-au manifestat cerinţe, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, în Or­dinul nr. 240/1969 al M.C.I. se prevăd orarii de funcţionare în zilele de duminica (toată ziua) nu­mai pentru unităţile de alimen­taţie publică şi tutungerii. Ideea desprinsă din întrebarea formulată de redacţie, va fi in atenţia Direcţiei comerciale jude­ţene, care va studia din nou po­sibilitatea funcţionării in munici­piul Sibiu pe timpul zilei de du­minică a cîte unui magazin din fiecare sector şi, în funcţie de cererile consumatorilor, se va trece la programarea acestor ma­gazine după programul respectiv, pînă in luna noiembrie. în acest scop vom efectua la citeva ma­gazine studii pe bază de teste re­feritoare la tipul de magazin, ora­rii de funcţionare, amplasare etc. De asemenea, vom organiza o de­plasare cu conducătorii întreprin­derilor comerciale în unele muni­cipii sau oraşe care au magazine cu asemenea programe, unde ne vom informa în detaliu asupra modului de organizare şi eficien­ţei, urmînd ca în măsurile ce le vom lua să ţinem cont de expe­rienţa acestora". Considerăm satisfăcător răsp­un­sul Direcţiei comerciale judeţene şi credem că funcţionarea maga­zinului „Universal" din Sibiu şi in zilele de duminică (in celelalte oraşe astfel de magazine sunt des­chise doar înainte de masă) va veni in folosul cumpărătorilor sibieni şi al numeroşilor turişti din ţară şi străinătate, care vizi­tează Sibiul. s ls \ \ Is Is IV *V s Is Is I­ Is I­k Is Is Is Is I­s Is Is IV Is Is! ‡ BIBLIO­T­SC S 1­B „­PROLETARI DEX TOATE ȘTIILE." INIŢI­­AT , ORGAN AI­ COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ..................** .......................iu. ANUL V nr. 1428 Miercuri 27 septembrie 1972 ? pagini 30 Bani Absolventă a școlii profesionale, astăzi decoratoare la T.Vitrometan* Mediaș, ntecista Sanda Doctor se numără printre tinerii ai­a bogată aclîvffată pe linie profesională și obștească. Foto: FRED M­SS vjrMr rmursjmrjtm ORGANIZAREA - aliatul de nădejde al producţiei în şirul factorilor care pot condiţiona amploarea realizări­lor economice, organizarea ştiin­ţifică a producţiei şi a muncii, oferă, prin prisma obiectivelor de mare complexitate pe care fiecare întreprindere le are de înfăptuit, posibilități certe de valorificare superioară, pe sea­ma unor cheltuieli minime, a rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă. Redăm citeva secvențe din activitatea organizatorică ce se materiali­zează în citeva întreprinderi si­­biene. ■ La FLARO SIBIU, în cadrul activităţii de organizare s-au reali­zat şi aplicat in ultima vreme ci­teva studii de mare eficienţă. în­tre acestea, se numără unul pri­vind regenerarea maselor plastice. Tuburile textile deteriorate la be­neficiar nu se mai aruncă, aşa cum se făcea pînă acum, ci se va­lorifică și refolosesc pe baza stu­diului întocmit. Se fac economii anuale de materiale în valoare de circa 300 mii Iei. Serviciul de cercetări a reali­zat, de asemenea, pentru prima dată, filtre necesare creioanelor cu fibră. , Prin eliminarea importului de filtre economiile anuale se es­timează la­ peste 60 mii lei valută. CI La C.E.I.L. activitatea de or­ganizare ştiinţifică a producţiei s-a soldat pînă la această dată cu re­zultate deosebite. Din studiile efec­tuate am reţinut pe cel realizat de inginerii Ioan Itu şi Ionel Art­­dronic privitor la creşterea capa­cităţii de producţie a fabricii de creioane. Potrivit acestui studiu complex, deosebit de valoros, care priveşte reamplasarea unor utilaje, eliminarea locurilor înguste, spo­rirea capacităţii de uscare a maşi­nilor etc., producţia de creioane va spori cu peste 100 mii groşi. Studiul se aplică parţial, urmînd­ ca nivelul prevăzut să fie atins, eşalonat, în următorii doi ani.­­ Fabrica „VICTORIA". Colec­tivul ,de specialişti al acestei fa­brici este bine cunoscut pentru stă­ruinţa cu care se preocupă de perfecţionarea organizării procese­lor de producţie, de mecanizarea operaţiilor grele, de ridicarea pro­ductivităţii muncii. Anul acesta el şi-a prevăzut efectuarea a 9 studii de organizare, cu o eficienţă eco­nomică de peste 250 000 Iei. Con­­semnînd cele afirmate de ing. Ele­na Jurca, directoarea fabricii, că" studiile sunt realizate şi aplicate aproape în totalitate, le prezentăm pe cele mai semnificative. Potrivit studiului efectuat de ing. Nicolae Muntean, s-a realizat mecanizarea umplerii foilor de napolitane (ba­toane şi spirale), operaţiune cu o eficienţă anuală de 80 000 Iei. A fost executată, de asemenea, o ma­şină de uns foi de napolitane cu peliculă de cremă, a cărei eficienţă depăşeşte 90 000 lei, iar studiul cu privire la schimbarea sistemului de ambalare a napolitanelor în cutii­ a permis sporirea substanţială a productivităţii muncii — 1,5 tone spor de producţie zilnic. In curs de aplicare este studiul cu privire la înlocuirea circularului de tăiat napolitane spirale cu o maşină cu sinne. Se rezolvă astfel o problemă importantă privind protecţia muncii. 5 ■ . • JEAN-Paul pfiffel- I­­­MANN, inginer geolog la Com-1 î pania minelor de uraniu de la 1 ! Franceville (Gabon), a furnizat I ■ noi amănunte de ordin teh- ; s nîc privind descoperirea unei •­­ pile atomice naturale, care a [ j funcţionat în urmă cu cîteva su-1 » te de milioane de ani, în mina |­S de uraniu Oklo, de lingă locali-1 s tatea amintită. El a precizat, ast-1 : fel, că terenurile unde se găsea f î »»Pila preistorică“ erau formate * * din gresie _ obişnuită şî nu pre­­­­zentau nici o particularitate, S fiind nevoie, prin urmare, de un S ansamblu cu totul deosebit de S condiţii favorabile pentru de­­­­clanşarea reacţiei în lanţ. • ÎNTRE 12 şi 21 SEPTEM­­­BRIE AU FOST ÎNREGISTRA-­I TE IN TUNISIA PATRU C­A­­­ZURI DE HOLERĂ, a anunţat­­ un comunicat al ministerului sS­­­­natăţii publice din această ţară. • Autorităţile de resort au preci­­­zat că, în guvernoratele Beja • şi Jendouba, au fost luate toate­­ măsurile care se impun la nive­­l Iul celor două focare ale epide- I miei. : • PERU ARE IN PREZENT : 13 600 000 de locuitori. In capita­­■ i,a- — Lima — locuiesc. : 3 500 000 de cetăţeni. Potrivit re- 6 î censămintului, 56 la sută din s I populaţia ţării trăieşte în oraşe.5 • IN CADRUL UZINEI PENTRU : I turnarea fontei DIN VRA­ : l a fost dată în exploatare : S Pentru prima oară în Bulgaria. : : o linie de formare automată. | : Avînd o productivitate de 130 I S forme pe oră, noua instalaţie a­ f I sigură pieselor turnate o calitate | j superioară, comparabilă, după l­a aprecierile specialiştilor bulgari,­­ j şi cea a pieselor obţinute prin S I Presare. j pW? **n« n * Ninimntrmi ti Problemele integrării tineretului în producţie Sistematic, perma­nent, pe agenda de lucru a comuniştilor Obligaţie înscrisă In Statutul P.C.R., conducerea Şi îndrumarea organizaţiei revoluţionare de tineret de către partid îşi conturează exi­genţele, în actualitate şi perspecti­va, mai ales pornind de la nivelul înalt calitativ pe care-1 pretinde amplul efort constructiv căruia tre­buie să-i facem faţă. In acest sens, chemarea adresată tineretului de la înalta tribună a Conferinţei Naţio­nale, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, concretizează la înalt diapazon pa­triotic dezideratele cărora tineretul trebuie să le consacre întreaga ener­gie: spiritul de iniţiativă, entuzias­mul­ specific, marile disponibilităţi ale vîrstei. Ca premisă şi înfăptuire, preocu­parea sistematică a organelor şi or­ganizaţiilor de partid pentru condu­cerea şi îndrumarea organelor şi organizaţiilor U.T.C. din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi din şcoli, din oraşe şi comune poate fi uşor probată. Grijii şi atenţiei de nivel judeţean, municipal şi orăşenesc îi corespunde, în multe jocuri, fapte, iniţiative şi realizări care trebuie apreciate pozitiv. Analiza sistemati­ca a diverselor laturi ale educării tineretului în spiritul muncii, al eti­cii comuniste, făcută la nivelul şe­dinţelor birourilor şi plenarelor co­mitetelor de partid municipale Sibiu şi Mediaş, la ,8 Mai" din Mediaş. ..Independenţa“ Sibiu, Uzinele tex­tile Cisnădie şi altele pot fi conside­rate ca atare. .Sau, — alt exemplu — la „Balanţa* şi „Emailul roşu" au apărut (sau au fost preluate) ini­ţiative de bun augur, care privesc intensificarea preocupării comunişti­lor pentru creşterea şi educarea schimbului de mîine. „Fiecare co­­munist­ — părinte şi educator al tî­­nărului— este titulatura şi înţele­sul acestor iniţiative. Cu alte cu­vinte — şi faptul rămîne a fi sub­liniat pentru multiple semnificaţii — modul de acţiune concretă, de la om la om, de la suflet la suflet, de Ia factor educativ la educat tre­buie să înlocuiască un altul cu care ne mai IntUnim­ discuţiile repetate In şedinţe, planurile de măsuri, a­­desea ambiţioase dar nefinalizMe, dările de seamă şi „materialele" bune oricînd şi oriunde, analiza globală de tipul „activitatea organi­zaţiilor U.T.C. din...“ etc. Se ştie că în unităţile noastre productive bilanţurile indică nu o dată neajunsuri care concretizează mii de întîrzieri şi absenţe nemoti­vate, numeroase rebuturi, muncitori sub normă. Aceleaşi bilanţuri, atunci cînd se face disocierea, indică fap­tul că cei ce contribuie —­ adesea masiv — la asemenea fenomene sînt tinerii. Sau, să luăm chestiunea fluc­tuaţiei ... In toate situaţiile de a­­ceastă natură, acţiunea promptă a organizaţiilor de partid, ajutorul concret acordat U.T.C.-ului trebuie sa direcţioneze acţiunile ce se în­treprind spre eficienţă şi diversita­te. In multe uzine şi fabrici, munca politică îmbracă forme vii, atrac­tive. „Cu microfonul printre întîr­­ziaţi", „în discuţia colectivului — cei ce dau rebuturi“, „Tinere, ceai făcut în cele 480 de minute?" — iată, din nou, citeva moduri care dacă sînt şi bine gîndite şi concre­tizate pot da roade. Sau, faptul că directorul general al unei mari uzi­ne sibiene —­ avem în vedere „In­dependenţa“ — se întîlneşte cu ti­nerii rămaşi, într-o anumită luna, sub normă, în cadrul unui colocviu care are în vedere nu numai con­statările ci mai ales cauzele, moti­vaţia unor asemenea stări de lu­cruri, trebuie considerat notabil. Evident, cu condiţia ca acesta să depăşească graniţa singularului, a excepţiei,­in aceeaşi ordine de idei se cere evidenţiat faptul că dacă organiza­ţiile U.T.C. de la „8 Mai" Mediaş sunt realmente, o prezenţă activă în viaţa fabricii, această realitate se datoreşte şi modului cum comite­tul de partid a acţionat pentru im­pulsionarea­­conlucrării tuturor fac­torilor — U.T.C., sindicat, conduce­re administrativă, comisie de fe­mei — în munca cu tinerii. Există, desigur, şi alte exemple care ar merita evidenţiate. Dar, nu este mai puţin adevărat şi revii lui, din păcate. Unele organe şi organi­zaţii de partid merg pe un drum mult prea bătătorit, a cărui neefi­cienţă este pentru oricine limpede. Dacă periodic se analizează, în co­mitet să zicem, modul cum se des­făşoară activitatea organizaţiei U.T.C., dacă se înşiră citeva „mă­suri“ cărora, apoi, nimeni nu le m măreşte traducerea în viaţă se con­sideră mandatul îndeplinit Eroare! Lipsurile persistă, organizaţiile U.T.C.,­ nu-şi trăiesc­­viaţa» fenome­nul reintegrării tinerilor în exigen­ţele producţiei moderne, fluctuaţia persistă. Pe locul unor preocupări care să aibă în vedere cunoaşterea în amănunt a cauzelor abaterilor ,se interpune formalismul, abordarea globalistă, lipsa de preocupare pen­tru condiţiile de muncă şi de viaţă ale tinerilor sau sancţionarea pe cale administrativă. Este, din păcate, necesară şi aceasta din urmă, dar tot atît de necesară pentru întărirea opiniei colective, pentru creşterea prestigiului organizaţiei U.T.C., este şi discutarea cazurilor într-un ca­dru organizat. Numai în acest mod tinerii vor înţelege că opinia lor este dorită şi aşteptată, că ei înşişi reprezintă o forţă în educare şi în­dreptare- Un exemplu? La Fabrica (®o ntinuare la p»g. » fii­*) VICTOR DOMŞA

Next