Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)

1972-10-14 / nr. 1443

DECEMBRIE ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII 1947\ jgsR^r't^ 1972 mmn Aportul proiectanţilor la marea întrecere Cea de-a 25-a aniversare a re­publicii a declanşat o puternică în­trecere şi în rîndul membrilor co­lectivului de specialişti ai Filialei din Sibiu a I.C.P.M.U.A. Desfăşu­rată sub semnul înaltei exigenţe a competitivităţii tehnice, emulaţia creatoare a inginerilor şi tehnicie­nilor de aici s-a concretizat intr-o serie de produse noi ale căror pa­rametri tehnico-funcţionali le si­tuează in rindurile fruntaşe ale unităţilor specializate în această direcţie. Dovada o constituie şi actuala participare în marea com­petiţie tehnică internaţională, pri­lejuită de deschiderea, în curind, a celei de-a doua ediţii a Tirgului Internaţional Bucureşti. O discuţie avută recent cu ingi­nerul Ştefan Cojocaru, şeful filia­lei, ne-a dat posibilitatea să con­semnăm cîteva aspecte din activi­tatea desfăşurată, pe multiple pla­nuri, de harnicul şi priceputul co­lectiv. • Cele patru utilaje care vor fi expuse la tîrg — concepute în ca­drul filialei şi realizate de Uzina mecanică — sunt caracterizate printr-o tehnică actuală şi o con­strucţie ultramodernă, simplă, a­­vind un consum mic de metal, comparativ cu produsele similare din străinătate, cu reale posibili­tăţi de automatizare a ciclului. Este vorba de noile prese hidrau­lice de 100 tone; maşinile de curbat ţevi pînă la 76 mm, diametrul ex­terior, foarfecile de profile şi ghi­lotină de 8x2 500 mm. • Se află în curs de finalizare cel de-al doilea proiect pentru ma­şini de­ extrudere mase plastice pentru folii. Beneficiarii noului produs, industriile chimică şi lo­cală, precum şi M.A.I.A.S.A., vor dispune astfel de un utilaj cu sis­tem de rotaţie pentru depunerea foliilor şi de schimbare şi curăţire din mers a sitelor, avînd ,un dis­pozitiv de pretratare a foliilor în vederea imprimării. Toate acestea conferă maşinii o înaltă competiti­vitate, un grad sporit de calitate foliilor şi o deservire mai­ uşoară­. Maşina, avînd o soluţie construc­tivă destul de simplă, sub aspec­tul numărului de ansamble, nece­sită şi un consum redus de metal. • Colectivul de specialişti ai fi­lialei şi-a propus ca în cinstea marii aniversări a republicii să definitiveze proiectul noii prese cu excentric de 100 tone forţă. In fe­lul acesta vor putea fi înlocuite utilajele ce se produc în prezent la o altă întreprindere din ţară, a căror uzură morală este destul de accentuată. Noul utilaj, con­ceput mecanizat, va completa ga­ma de prese cu excentric din ac­tuala fabricaţie. INSAMINTARILE DE TOAMNA — la timp şi la un înalt nivel agrotehnic Pregătirea temeinică a produc­ţiei agricole viitoare este o preo­cupare majoră de sezon a oame­nilor muncii de pe ogoare. Zilnic pe acest front se înregistrează noi succese, chiar în condiţiile meteo­rologice necorespunzătoare din a­­ceasta toamnă. Folosind cu randa­ment sporit, fiecare oră, coopera­torii, mecanizatorii, specialiştii din agricultură desfăşoară acţiuni bine coordonate la pregătirea terenuri­lor şi la semănat, concomitent cu stringerea de pe cimp a recoltelor, C.A.F. Şaroşu pe Tirnave. După ce au încheiat semănatul secarei pentru masă verde şi al orzului de toamnă pe întreaga suprafaţă de 150 hectare terenuri planificate, cooperatorii şi mecanizatorii au acţionat cu hotârîre pentru înce­perea însămînţării griului. Astfel, pină în p­re­zent au pregătit patul germinativ pe 160 hectare pentru această cultură. Ieri, 13 octombrie, în hotarul „Din jos de sat“, meca­nizatorii Vasile Ernuţan şi Mihail Bai­er au intrat cu două agregate de semănat grîu, „acoperind 1 20 hectare. Dacă se va menţine vre­mea frumoasă, se vor putea apli­ca măsuri pentru sporirea vitezei zilnice de lucru la semănatul griu­lui de toamnă, C.A.P. Buia. Ieri s-a început și aici semănatul griului­­­­n hotarul „Pe lunci“, mecanizatorul I. Agir­­biceanu a lucrat cu un­­ agregat, efectuînd 10 hectare la însămînţări. Pină în prezent aici au mai fost însămînţate 8 hectare terenuri cu secară pentru masă verde şi 24 hectare cu orz. Avînd în vedere faptul că există terenuri pregătite pe o suprafaţă de 220 hectare, în următoarele zile se va impulsiona însăminţarea culturilor de toamnă­ , C.A.P. Cîrţa. După ce au înche­iat semănatul orzului de toamnă, cooperatorii şi mecanizatorii pre­gătesc intens producţia viitoare de grîu. Ieri, in hotarul „Peste rîu“, şapte tractoare cu pluguri, două cu grape cu discuri şi un agregat de semănat au fost mobilizate pentru această acţiune. Mecaniza­torii Ion Roth, Corneliu Morar, Andrei Bruchner, Augustin Rafai­­lă, Vasile Halmaghi, Andrei Schül­ler şi toţi ceilalţi şi-au desfăşurat activitatea în flux tehnologic, după efectuarea arăturii a urmat discuirea, apoi a intrat semănă­toarea. Au fost astfel înregistrate şi aici primele hectare de terenuri însămînţate cu grîu, C.A.P. Şeica Mare. Aici au fost însămînţate pînă acum 42 hectare cu secară pentru masă verde, 30 hectare cu orz şi 35 hectare cu grîu. Datorită precipitaţiilor căzu­te, acţiunea a fost temporar între­ruptă. Astăzi însă se lucrează din nou cu două agregate la fermele Şeica Mare şi Boarţa, exis­tind condiţii pentru ca în următoarele zile şi alte semănători să fie puse în funcţiune. C.A.P. Bogatu Român. Ploile că­zute au întrerupt şi aici însămi®* ţările de toamnă, după ce au fost trecute la realizări 20 hectare se­cară pentru masă verde şi 30 hec­tare orz. Astăzi, în hotarul „Capul dealului" s-a intrat la semănatul griului. Intrucît unitatea dispune de 4 semănători şi există cea 160 hectare terenuri pregătite, semă­natul culturilor de toamnă se va desfăşura intens în aceste zile.­­După informaţiile primite de­­ la ing. PETRU ALDEA, MARIA RENTEN, ing. GH. SECREANU, FELICIA SALAJAN VALER ROTARUI) BIBLIOTECA,CASTR, SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1443 Sîmbată, 14 octombrie 1972 4 pagini, 30 bani Generalizarea iniţiativelor valoroase — o eficientă cale spre materializarea angajamentelor Conferinţa Naţionala a partidului, prin rezoluţiile adoptate, a sta­bilit liniile directoare, căile ascensiunii noastre spre edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Pornind de la dezide­ratele majore ale acestei etape importante, oamenii muncii, întregul nostru popor, angrenat intr-o pasionantă întrecere, acţionează cu opti­mism şi încredere pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului. In acest context, masa mare de colective de oameni ai muncii a lansat sute de iniţiative, prin care, fructificînd importantele rezerve interne, să accelereze ritmul realizărilor, să ridice activitatea economică la cote superioare de eficienţă. In municipiul Sibiu, ca de altfel în intreg judeţul, in întreaga ţară, iniţiativele valoroase, pornite din sinul celor mai harnice colective, au menirea să mobilizeze mase tot mai largi de oameni ai muncii la ridicarea potenţialului productiv al întreprinderilor, reducerea chel­tuielilor materiale de producţie, ridicarea calificării. Pe tema valori­ficării iniţiativelor in procesele de producţie, a extinderii şi generali­zării lor, am organizat, zilele trecute, cu sprijinul biroului Consiliului municipal al sindicatelor, o masă rotundă. Au participat preşedinţii comitetelor sindicatelor de la 10 întreprinderi sibiene. In cele ce urmează redăm, pe scurt, cîteva din iniţiativele, rezulta­tele obţinute în întreprinderi, posibilităţile de extindere şi generali­zare prezentate de participanţii la masa rotundă. IGNATIE IMECS, Uzina mecanică, încă din luna aprilie, colectivul de muncă de la secţia sculărie a preluat iniţiativa • „Fiecare sculer să realizeze o economie lunară de cel puţin 100 lei, prin recondiţionarea sculelor şi folosirea raţională a oţelurilor de scule“. Secţia s-a angajat astfel să realizeze în acest an o economie, pe această cale, de 115 mii lei. Rezul­tatele, urmare a hotărîrii cu care s-a trecut la materializarea ei, sînt mul­ţumitoare: în lunile ce au trecut din aprilie şi pînă la sfirşitul lunii sep­tembrie, economiile realizate, din ma­teriale şi manoperă, însumează 78 710 Iei, ceea ce ne îndreptăţeşte să afir­măm că angajamentul va fi îndepli­nit. Merită evidenţiat faptul că parti­ciparea la finalizarea acestei iniţia­tive este generală, întregul colectiv al secţiei, sub conducerea directă a maiştrilor Martin Schobel, Mihai Lá­zár şi Viorel Gavrea, străduindu-se să valorifice cit mai eficient fiecare S.D.V. M-aş referi totuşi la cîteva cazuri. Prin înlocuirea oţelurilor de scule, refolosirea sculelor uzate şi folosirea deşeurilor s-au economisit peste 6 200 k­g oţel special, evidenţiindu-se în mod deosebit rectificatorul Emilian Şuvoilă, ascuţitorul Teodor Stanciu, sculerul Samoil Deppner, lăcătuşul Marlin Konrad, frezorul Ioan Bobeş, strungarii Dumitru Preda, Iosif Hertz, Ilie Terbea şi mulţi alţii. Faptul că o dată cu trecerea la aplicarea acestei iniţiative colectivul sculăriei a lansat şi o chemare la în­trecere cred că va constitui un prilej de extindere a acesteia şi în alte uni­tăţi economice din judeţul nostru. Fără îndoială, colectivul nostru de muncă nu s-a limitat numai la a­­ceastă iniţiativă. Din dorinţa de a ridica nivelul de tehnicitate al pro­duselor, de valorificare a gîndirii creatoare a specialiştilor, inginerii şi tehnicienii uzinei şi-au repartizat 32 teme de cercetare. In cadrul acestei acţiuni, de curind, printr-un studiu efectuat, a fost elaborată o schemă electrică tip pentru toate categoriile de produse. Prin asimilarea acestui studiu de către uzina producătoare de panouri electrice se vor înlătura deficienţele vechi: defecţiuni repe­tate, neritmicitatea în livrare, pro­ductivitate scăzută etc. MIHAI OPRIŞCAN. Uzina de piese auto. Aş vrea să încep cu acea acţiune lansată de noi cu doi ani in urmă. „Fiecare inginer și teh­nician să rezolve o problemă tehnică (Continuare In pag. a IH­ al I. CREȚU Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România în ziua de 13 octombrie a.C., a avut loc Plenara Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindi­catelor din România. La lucrările plenarei, din însăr­cinarea conducerii partidului, to­varășul Emil Bodnaraș a supus spre aprobare Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea to­varăşului Virgil Trofin din funcţia de preşedinte al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. şi din Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în legătură cu noile în­sărcinări primite în cadrul guver­nului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat in unanimitate această propunere. La recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotărît alegerea tovarășului Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetu­lui Executiv, şi în funcţia de pre­şedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales în funcţia de secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Constantin Mîndreanu, preşedin­tele Consiliului pentru activitatea politică şi cultural-educativă de masă al Consiliului Central al U.G.S.R. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Plenara C. C. al U. T. C. Vineri, 13 octombrie a.c. s-au va primi alte însărcinări. Plenara al C.C. al P.C.R., a subliniat ma­rile răspunderi care revin tinere­tului pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a parti­dului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind îmbu­nătăţirea radicală a activităţii Uniunii Tineretului Comunist, desfăşurat lucrările Plenarei C.C. al U.T.C. Insuşindu-şi unanim re­comandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a h­otă­­rît eliberarea tovarăşului Dan Marţian din funcţia de prim-secre­­tar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, care a hotărît alegerea tovarăşului Ion Traian Ştefănescu în funcţia de prim-secretar al C.C. al U.T.C. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor ce au avut loc în plenară, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Prezidiului Permanent, al Comitetului Executiv, secretar In numărul de • Sport... „Cupa Davis“ • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... pag. a II-a • VIAŢA DE PARTID: Cheia succesului — cunoaş­terea profundă a realizărilor • La Liceul economic din Sibiu. Un imperativ major se traduce în viaţă pag. a II-a • viata INTERNATIONALA pag. . ,v­, ' ' “ ZÍ a*, ÍCUl,,,rái I Să mobilizăm toate forţele stringerea şi depo I la Parcurgem zile hotăritoare pen­tru soarta producţiei agricole. Proverbul „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă“ are aceeaşi semni­ficaţie chiar şi în situaţia în care condiţiile atmosferice alternează de la o oră la alta. Acolo unde organizarea muncii, distribuirea judicioasă a tuturor forţelor şi mijloacelor existente in cadrul u­­nităţilor — începînd de la meca­nizatori pînă la ultimul coope­rator — constituie o preocupare permanentă, rezultatele, indiferent de intemperii (deşi sînt influenţa­te de acestea) sunt constant me­reu mai palpabile. Pe întregul judeţ, ca urmare a eforturilor depuse de oamenii muncii din agricultură, s-a reuşit­­ ca pînă la data de 12 octombrie a c., din suprafaţa totală de 10 347 hectare, cultivate cu cartofi, să se recolteze 6 506 hectare. Rezul­tate asemănătoare s-au obţinut şi la sfecla de zahăr, a fost recol­tată, tot pînă la data susamintită, producţia de pe 53 la sută din suprafaţa cultivată. Menţionăm, de asemenea, că se apropie de sfîrşit acţiunea de însilozare a porum­bului, recoltarea şi depozitarea sfeclei furajere.,. Caratele Hărniciei şi perseverenţei Popas la Şaroşu la Tirnave. Peste tot atmosferă, de muncă. Pe cimp. In condiţii grele — noroa­ie, apă care mai bălteşte — coo­peratorii desfăşoară o febrilă ac­tivitate, folosind intens fiecare oră de lucru, la siriusul şi depo­zitarea recoltei. Aci perioada de „rodare la muncă în condiţii deos­i­ebit de grele s-a încheiat. Oa­menii au intrat într-o zonă calmă, cu rezultate bune in creşterea productivităţii muncii. Pînă azi s-a încheiat acţiunea de recoltare a cartofilor pe 50 hectare şi, ceea ce este mai semnificativ, cea mai mare parte din această suprafaţă a fost recoltată în ultimele zile, demonstrînd o dinamică pozitivă în această acţiune de mare in­teres. Peste 50 la sută din mem­brii cooperatori au reuşit să în­cheie cu succes recoltarea carto­filor şi să treacă din mers la dis­locarea şi curăţarea sfeclei de za­hăr. Printre cei care şi-au înscris primii numele pe panoul de o­­noare se numără echipa lui Aurel Duda, cooperatoarele Iohana Tav­ian, Aurelia Adam, Hildegard Krestel. „Demn de remarcat — preci­zează ing. Petru Aldea, preşedin­tele Consiliului intercooperatist — este faptul că în această uni­tate cooperatorii au ieşit la mun­că împreună cu membrii lor de familie, au transportat cu atelaje­le proprii în condiţii excepţional de grele întreaga producţie de cartofi recoltată. Lucrînd în acord global, au luat măsuri de prein­­silozare predînd cartofii în con­diţii bune de conservare. Paralel cu acţiunea de recoltare, s-au predat la fondul de stat 130 tone cartofi, iar 60 tone au fost însi­­lozate pentru săminţă. în această săptămână, încheiem în linii ge­nerale cu recoltatul cartofilor şi trecem masiv la celelalte lucrări de sezo­n“. LA LASLEA: „Toată lumea pe cimp” „Săptămîna aceasta o conside­răm o adevărată săptămînă re­cord — ne întîmpină Ironim La­(continuare inpag. P. BADEA I. FLORIN IlI-a) OI SENATUL ITALIAN A A­­PROBAT UN PROIECT DE LEGE PENTRU SALVAREA ORAŞULUI VENEŢIA, ameninţat — potrivit opiniei experţilor — să dispară pînă în anul 2008, ca urmare a creşterii constante a nivelului a­­pelor lagunei. Această creştere, este estimată la 1 cm pe an. In conformitate cu legea apro-­­ bată, statul va aloca 250 miliarde I lire, in vederea realizării unei­­ serii de proiecte tehnice pentru­­ apărarea oraşului-muzeu. ■ PENTRU PRIMA OARA IN ULTIMII 75 DE ANI un norvegian va încerca să atingă Polul Nord în balon. Ola Kalvatn, in vîrstă de 34 de ani, dorește să reediteze, în vara viitoare, tentativa între­prinsă în 1897 de suedezul Solo­mon August la bordul dirijabilu­lui „The Eagle“. După cum se știe, „The Eagle“ s-a prăbuşit în regiunile polare din apropierea Insulelor Spitzberg. Ola Kalvani a declarat presei că va folosi un balon de tipul „Picard Ax-6“, a­­vind înălţimea de 20 m si dia­metrul de 10 m. ■ IN CIUDA MASURILOR RESTRICTIVE, ADOPTATE SI GUVERNELE ŢARILOR LATINO- AMERICANE, exodul oamenilor de ştiinţă din aceste ţări a deve­­nit îngrijorător. Este vorba in special de ex­perţi in domeniile ştiinţific, agro­nomic şi de construcţii. Recordul este deţinut in prezent de Mexic care a „pierdut“ în ultimii doi ani 12 000 de cadre cu înalte studii majoritatea acestora stabilindu-se în­ S.U.A. Pe locurile următoare se situează Argentina cu 1 459 de specialişti, Columbia cu 1182 şi Brazilia cu 483. ■ LA 6 000 DE ANI DUPĂ IN­­VENTAREA SCRISULUI, PESTE O TREIME DIN POPULAŢIA ADUL­­TA A CIORULUI ŞI APROXIMA­TIV 24 LA SUTA DIN POPU­LAŢIA AMERICII LATINE ESTE NEŞTIUTOARE DE CARTE. Ast­fel, 36 600 000 de oameni din A­­merica Latină nu ştiu nici să scrie nici să citească. In Haiti, spre e­­xemplu, peste 80 la sută din cetă­ţeni sunt neştiutori de carte, iar in Columbia 63 la sută din copii nu au posibilitatea să frecventeze şcolile. In ce priveşte Mexicul, aproximativ jumătate din numărul copiilor de ţărani nu primesc nici o instrucţie din lipsă de şcoli şi cadre didactice. ■ INSTITUTUL DE AGRONO-tehnologie ali­mentara DIN VALENCIA (su­dul Franței) a reușit să pună la punct un procedeu care permite oprirea fermentației plinii în tim­pul creșterii, conservînd-o mai multe ore într-un ambalaj de plastic. Gospodina nu are nevoie decit de cinci minute pentru a­ o pune la copt, perioadă în care a­­luatul îşi reia aspectul şi savoa­rea iniţială. Acest nou tip de pîine costă însă cu 20 la mai mult decit cea obişnuit! Vedere parţială a halei de ţesă­­torie a uzinei .Tirnava’ Mediaş Foto: FRED N­SS

Next