Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)
1972-10-14 / nr. 1443
DECEMBRIE ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII 1947\ jgsR^r't^ 1972 mmn Aportul proiectanţilor la marea întrecere Cea de-a 25-a aniversare a republicii a declanşat o puternică întrecere şi în rîndul membrilor colectivului de specialişti ai Filialei din Sibiu a I.C.P.M.U.A. Desfăşurată sub semnul înaltei exigenţe a competitivităţii tehnice, emulaţia creatoare a inginerilor şi tehnicienilor de aici s-a concretizat intr-o serie de produse noi ale căror parametri tehnico-funcţionali le situează in rindurile fruntaşe ale unităţilor specializate în această direcţie. Dovada o constituie şi actuala participare în marea competiţie tehnică internaţională, prilejuită de deschiderea, în curind, a celei de-a doua ediţii a Tirgului Internaţional Bucureşti. O discuţie avută recent cu inginerul Ştefan Cojocaru, şeful filialei, ne-a dat posibilitatea să consemnăm cîteva aspecte din activitatea desfăşurată, pe multiple planuri, de harnicul şi priceputul colectiv. • Cele patru utilaje care vor fi expuse la tîrg — concepute în cadrul filialei şi realizate de Uzina mecanică — sunt caracterizate printr-o tehnică actuală şi o construcţie ultramodernă, simplă, avind un consum mic de metal, comparativ cu produsele similare din străinătate, cu reale posibilităţi de automatizare a ciclului. Este vorba de noile prese hidraulice de 100 tone; maşinile de curbat ţevi pînă la 76 mm, diametrul exterior, foarfecile de profile şi ghilotină de 8x2 500 mm. • Se află în curs de finalizare cel de-al doilea proiect pentru maşini de extrudere mase plastice pentru folii. Beneficiarii noului produs, industriile chimică şi locală, precum şi M.A.I.A.S.A., vor dispune astfel de un utilaj cu sistem de rotaţie pentru depunerea foliilor şi de schimbare şi curăţire din mers a sitelor, avînd ,un dispozitiv de pretratare a foliilor în vederea imprimării. Toate acestea conferă maşinii o înaltă competitivitate, un grad sporit de calitate foliilor şi o deservire mai uşoară. Maşina, avînd o soluţie constructivă destul de simplă, sub aspectul numărului de ansamble, necesită şi un consum redus de metal. • Colectivul de specialişti ai filialei şi-a propus ca în cinstea marii aniversări a republicii să definitiveze proiectul noii prese cu excentric de 100 tone forţă. In felul acesta vor putea fi înlocuite utilajele ce se produc în prezent la o altă întreprindere din ţară, a căror uzură morală este destul de accentuată. Noul utilaj, conceput mecanizat, va completa gama de prese cu excentric din actuala fabricaţie. INSAMINTARILE DE TOAMNA — la timp şi la un înalt nivel agrotehnic Pregătirea temeinică a producţiei agricole viitoare este o preocupare majoră de sezon a oamenilor muncii de pe ogoare. Zilnic pe acest front se înregistrează noi succese, chiar în condiţiile meteorologice necorespunzătoare din aceasta toamnă. Folosind cu randament sporit, fiecare oră, cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii din agricultură desfăşoară acţiuni bine coordonate la pregătirea terenurilor şi la semănat, concomitent cu stringerea de pe cimp a recoltelor, C.A.F. Şaroşu pe Tirnave. După ce au încheiat semănatul secarei pentru masă verde şi al orzului de toamnă pe întreaga suprafaţă de 150 hectare terenuri planificate, cooperatorii şi mecanizatorii au acţionat cu hotârîre pentru începerea însămînţării griului. Astfel, pină în prezent au pregătit patul germinativ pe 160 hectare pentru această cultură. Ieri, 13 octombrie, în hotarul „Din jos de sat“, mecanizatorii Vasile Ernuţan şi Mihail Baier au intrat cu două agregate de semănat grîu, „acoperind 1 20 hectare. Dacă se va menţine vremea frumoasă, se vor putea aplica măsuri pentru sporirea vitezei zilnice de lucru la semănatul griului de toamnă, C.A.P. Buia. Ieri s-a început și aici semănatul griuluin hotarul „Pe lunci“, mecanizatorul I. Agirbiceanu a lucrat cu un agregat, efectuînd 10 hectare la însămînţări. Pină în prezent aici au mai fost însămînţate 8 hectare terenuri cu secară pentru masă verde şi 24 hectare cu orz. Avînd în vedere faptul că există terenuri pregătite pe o suprafaţă de 220 hectare, în următoarele zile se va impulsiona însăminţarea culturilor de toamnă , C.A.P. Cîrţa. După ce au încheiat semănatul orzului de toamnă, cooperatorii şi mecanizatorii pregătesc intens producţia viitoare de grîu. Ieri, in hotarul „Peste rîu“, şapte tractoare cu pluguri, două cu grape cu discuri şi un agregat de semănat au fost mobilizate pentru această acţiune. Mecanizatorii Ion Roth, Corneliu Morar, Andrei Bruchner, Augustin Rafailă, Vasile Halmaghi, Andrei Schüller şi toţi ceilalţi şi-au desfăşurat activitatea în flux tehnologic, după efectuarea arăturii a urmat discuirea, apoi a intrat semănătoarea. Au fost astfel înregistrate şi aici primele hectare de terenuri însămînţate cu grîu, C.A.P. Şeica Mare. Aici au fost însămînţate pînă acum 42 hectare cu secară pentru masă verde, 30 hectare cu orz şi 35 hectare cu grîu. Datorită precipitaţiilor căzute, acţiunea a fost temporar întreruptă. Astăzi însă se lucrează din nou cu două agregate la fermele Şeica Mare şi Boarţa, existind condiţii pentru ca în următoarele zile şi alte semănători să fie puse în funcţiune. C.A.P. Bogatu Român. Ploile căzute au întrerupt şi aici însămi®* ţările de toamnă, după ce au fost trecute la realizări 20 hectare secară pentru masă verde şi 30 hectare orz. Astăzi, în hotarul „Capul dealului" s-a intrat la semănatul griului. Intrucît unitatea dispune de 4 semănători şi există cea 160 hectare terenuri pregătite, semănatul culturilor de toamnă se va desfăşura intens în aceste zile.După informaţiile primite de la ing. PETRU ALDEA, MARIA RENTEN, ing. GH. SECREANU, FELICIA SALAJAN VALER ROTARUI) BIBLIOTECA,CASTR, SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1443 Sîmbată, 14 octombrie 1972 4 pagini, 30 bani Generalizarea iniţiativelor valoroase — o eficientă cale spre materializarea angajamentelor Conferinţa Naţionala a partidului, prin rezoluţiile adoptate, a stabilit liniile directoare, căile ascensiunii noastre spre edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Pornind de la dezideratele majore ale acestei etape importante, oamenii muncii, întregul nostru popor, angrenat intr-o pasionantă întrecere, acţionează cu optimism şi încredere pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului. In acest context, masa mare de colective de oameni ai muncii a lansat sute de iniţiative, prin care, fructificînd importantele rezerve interne, să accelereze ritmul realizărilor, să ridice activitatea economică la cote superioare de eficienţă. In municipiul Sibiu, ca de altfel în intreg judeţul, in întreaga ţară, iniţiativele valoroase, pornite din sinul celor mai harnice colective, au menirea să mobilizeze mase tot mai largi de oameni ai muncii la ridicarea potenţialului productiv al întreprinderilor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, ridicarea calificării. Pe tema valorificării iniţiativelor in procesele de producţie, a extinderii şi generalizării lor, am organizat, zilele trecute, cu sprijinul biroului Consiliului municipal al sindicatelor, o masă rotundă. Au participat preşedinţii comitetelor sindicatelor de la 10 întreprinderi sibiene. In cele ce urmează redăm, pe scurt, cîteva din iniţiativele, rezultatele obţinute în întreprinderi, posibilităţile de extindere şi generalizare prezentate de participanţii la masa rotundă. IGNATIE IMECS, Uzina mecanică, încă din luna aprilie, colectivul de muncă de la secţia sculărie a preluat iniţiativa • „Fiecare sculer să realizeze o economie lunară de cel puţin 100 lei, prin recondiţionarea sculelor şi folosirea raţională a oţelurilor de scule“. Secţia s-a angajat astfel să realizeze în acest an o economie, pe această cale, de 115 mii lei. Rezultatele, urmare a hotărîrii cu care s-a trecut la materializarea ei, sînt mulţumitoare: în lunile ce au trecut din aprilie şi pînă la sfirşitul lunii septembrie, economiile realizate, din materiale şi manoperă, însumează 78 710 Iei, ceea ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că angajamentul va fi îndeplinit. Merită evidenţiat faptul că participarea la finalizarea acestei iniţiative este generală, întregul colectiv al secţiei, sub conducerea directă a maiştrilor Martin Schobel, Mihai Lázár şi Viorel Gavrea, străduindu-se să valorifice cit mai eficient fiecare S.D.V. M-aş referi totuşi la cîteva cazuri. Prin înlocuirea oţelurilor de scule, refolosirea sculelor uzate şi folosirea deşeurilor s-au economisit peste 6 200 kg oţel special, evidenţiindu-se în mod deosebit rectificatorul Emilian Şuvoilă, ascuţitorul Teodor Stanciu, sculerul Samoil Deppner, lăcătuşul Marlin Konrad, frezorul Ioan Bobeş, strungarii Dumitru Preda, Iosif Hertz, Ilie Terbea şi mulţi alţii. Faptul că o dată cu trecerea la aplicarea acestei iniţiative colectivul sculăriei a lansat şi o chemare la întrecere cred că va constitui un prilej de extindere a acesteia şi în alte unităţi economice din judeţul nostru. Fără îndoială, colectivul nostru de muncă nu s-a limitat numai la această iniţiativă. Din dorinţa de a ridica nivelul de tehnicitate al produselor, de valorificare a gîndirii creatoare a specialiştilor, inginerii şi tehnicienii uzinei şi-au repartizat 32 teme de cercetare. In cadrul acestei acţiuni, de curind, printr-un studiu efectuat, a fost elaborată o schemă electrică tip pentru toate categoriile de produse. Prin asimilarea acestui studiu de către uzina producătoare de panouri electrice se vor înlătura deficienţele vechi: defecţiuni repetate, neritmicitatea în livrare, productivitate scăzută etc. MIHAI OPRIŞCAN. Uzina de piese auto. Aş vrea să încep cu acea acţiune lansată de noi cu doi ani in urmă. „Fiecare inginer și tehnician să rezolve o problemă tehnică (Continuare In pag. a IH al I. CREȚU Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România în ziua de 13 octombrie a.C., a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei, din însărcinarea conducerii partidului, tovarășul Emil Bodnaraș a supus spre aprobare Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Virgil Trofin din funcţia de preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. şi din Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în legătură cu noile însărcinări primite în cadrul guvernului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat in unanimitate această propunere. La recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotărît alegerea tovarășului Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetului Executiv, şi în funcţia de preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales în funcţia de secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Constantin Mîndreanu, preşedintele Consiliului pentru activitatea politică şi cultural-educativă de masă al Consiliului Central al U.G.S.R. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Plenara C. C. al U. T. C. Vineri, 13 octombrie a.c. s-au va primi alte însărcinări. Plenara al C.C. al P.C.R., a subliniat marile răspunderi care revin tineretului pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind îmbunătăţirea radicală a activităţii Uniunii Tineretului Comunist, desfăşurat lucrările Plenarei C.C. al U.T.C. Insuşindu-şi unanim recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotărît eliberarea tovarăşului Dan Marţian din funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, care a hotărît alegerea tovarăşului Ion Traian Ştefănescu în funcţia de prim-secretar al C.C. al U.T.C. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor ce au avut loc în plenară, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Prezidiului Permanent, al Comitetului Executiv, secretar In numărul de • Sport... „Cupa Davis“ • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... pag. a II-a • VIAŢA DE PARTID: Cheia succesului — cunoaşterea profundă a realizărilor • La Liceul economic din Sibiu. Un imperativ major se traduce în viaţă pag. a II-a • viata INTERNATIONALA pag. . ,v, ' ' “ ZÍ a*, ÍCUl,,,rái I Să mobilizăm toate forţele stringerea şi depo I la Parcurgem zile hotăritoare pentru soarta producţiei agricole. Proverbul „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă“ are aceeaşi semnificaţie chiar şi în situaţia în care condiţiile atmosferice alternează de la o oră la alta. Acolo unde organizarea muncii, distribuirea judicioasă a tuturor forţelor şi mijloacelor existente in cadrul unităţilor — începînd de la mecanizatori pînă la ultimul cooperator — constituie o preocupare permanentă, rezultatele, indiferent de intemperii (deşi sînt influenţate de acestea) sunt constant mereu mai palpabile. Pe întregul judeţ, ca urmare a eforturilor depuse de oamenii muncii din agricultură, s-a reuşit ca pînă la data de 12 octombrie a c., din suprafaţa totală de 10 347 hectare, cultivate cu cartofi, să se recolteze 6 506 hectare. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi la sfecla de zahăr, a fost recoltată, tot pînă la data susamintită, producţia de pe 53 la sută din suprafaţa cultivată. Menţionăm, de asemenea, că se apropie de sfîrşit acţiunea de însilozare a porumbului, recoltarea şi depozitarea sfeclei furajere.,. Caratele Hărniciei şi perseverenţei Popas la Şaroşu la Tirnave. Peste tot atmosferă, de muncă. Pe cimp. In condiţii grele — noroaie, apă care mai bălteşte — cooperatorii desfăşoară o febrilă activitate, folosind intens fiecare oră de lucru, la siriusul şi depozitarea recoltei. Aci perioada de „rodare la muncă în condiţii deosiebit de grele s-a încheiat. Oamenii au intrat într-o zonă calmă, cu rezultate bune in creşterea productivităţii muncii. Pînă azi s-a încheiat acţiunea de recoltare a cartofilor pe 50 hectare şi, ceea ce este mai semnificativ, cea mai mare parte din această suprafaţă a fost recoltată în ultimele zile, demonstrînd o dinamică pozitivă în această acţiune de mare interes. Peste 50 la sută din membrii cooperatori au reuşit să încheie cu succes recoltarea cartofilor şi să treacă din mers la dislocarea şi curăţarea sfeclei de zahăr. Printre cei care şi-au înscris primii numele pe panoul de onoare se numără echipa lui Aurel Duda, cooperatoarele Iohana Tavian, Aurelia Adam, Hildegard Krestel. „Demn de remarcat — precizează ing. Petru Aldea, preşedintele Consiliului intercooperatist — este faptul că în această unitate cooperatorii au ieşit la muncă împreună cu membrii lor de familie, au transportat cu atelajele proprii în condiţii excepţional de grele întreaga producţie de cartofi recoltată. Lucrînd în acord global, au luat măsuri de preinsilozare predînd cartofii în condiţii bune de conservare. Paralel cu acţiunea de recoltare, s-au predat la fondul de stat 130 tone cartofi, iar 60 tone au fost însilozate pentru săminţă. în această săptămână, încheiem în linii generale cu recoltatul cartofilor şi trecem masiv la celelalte lucrări de sezon“. LA LASLEA: „Toată lumea pe cimp” „Săptămîna aceasta o considerăm o adevărată săptămînă record — ne întîmpină Ironim La(continuare inpag. P. BADEA I. FLORIN IlI-a) OI SENATUL ITALIAN A APROBAT UN PROIECT DE LEGE PENTRU SALVAREA ORAŞULUI VENEŢIA, ameninţat — potrivit opiniei experţilor — să dispară pînă în anul 2008, ca urmare a creşterii constante a nivelului apelor lagunei. Această creştere, este estimată la 1 cm pe an. In conformitate cu legea apro- bată, statul va aloca 250 miliarde I lire, in vederea realizării unei serii de proiecte tehnice pentru apărarea oraşului-muzeu. ■ PENTRU PRIMA OARA IN ULTIMII 75 DE ANI un norvegian va încerca să atingă Polul Nord în balon. Ola Kalvatn, in vîrstă de 34 de ani, dorește să reediteze, în vara viitoare, tentativa întreprinsă în 1897 de suedezul Solomon August la bordul dirijabilului „The Eagle“. După cum se știe, „The Eagle“ s-a prăbuşit în regiunile polare din apropierea Insulelor Spitzberg. Ola Kalvani a declarat presei că va folosi un balon de tipul „Picard Ax-6“, avind înălţimea de 20 m si diametrul de 10 m. ■ IN CIUDA MASURILOR RESTRICTIVE, ADOPTATE SI GUVERNELE ŢARILOR LATINO- AMERICANE, exodul oamenilor de ştiinţă din aceste ţări a devenit îngrijorător. Este vorba in special de experţi in domeniile ştiinţific, agronomic şi de construcţii. Recordul este deţinut in prezent de Mexic care a „pierdut“ în ultimii doi ani 12 000 de cadre cu înalte studii majoritatea acestora stabilindu-se în S.U.A. Pe locurile următoare se situează Argentina cu 1 459 de specialişti, Columbia cu 1182 şi Brazilia cu 483. ■ LA 6 000 DE ANI DUPĂ INVENTAREA SCRISULUI, PESTE O TREIME DIN POPULAŢIA ADULTA A CIORULUI ŞI APROXIMATIV 24 LA SUTA DIN POPULAŢIA AMERICII LATINE ESTE NEŞTIUTOARE DE CARTE. Astfel, 36 600 000 de oameni din America Latină nu ştiu nici să scrie nici să citească. In Haiti, spre exemplu, peste 80 la sută din cetăţeni sunt neştiutori de carte, iar in Columbia 63 la sută din copii nu au posibilitatea să frecventeze şcolile. In ce priveşte Mexicul, aproximativ jumătate din numărul copiilor de ţărani nu primesc nici o instrucţie din lipsă de şcoli şi cadre didactice. ■ INSTITUTUL DE AGRONO-tehnologie alimentara DIN VALENCIA (sudul Franței) a reușit să pună la punct un procedeu care permite oprirea fermentației plinii în timpul creșterii, conservînd-o mai multe ore într-un ambalaj de plastic. Gospodina nu are nevoie decit de cinci minute pentru a o pune la copt, perioadă în care aluatul îşi reia aspectul şi savoarea iniţială. Acest nou tip de pîine costă însă cu 20 la mai mult decit cea obişnuit! Vedere parţială a halei de ţesătorie a uzinei .Tirnava’ Mediaş Foto: FRED NSS