Tribuna Sibiului, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)
1973-01-31 / nr. 1534
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1534 Miercuri, 31 ianuarie 1973 4 pagini, 30 bani wmmmmmmsmm în industria judeţului Se impune folosirea integrală a capacităţilor de producţie Ca urmare a angajamentului luat de a realiza cincinalul înainte de termen, colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului şi-au sporit eforturile în direcţia folosirii cît mai complexe a capacităţilor lor de producţie. Rezultatele obţinute în anul trecut demonstrează elocvent că strădaniile au dat rod. Cele peste 390 milioane Iei cît reprez,..că volumul producţiei realizată suplimentar, peste prevederile planului, stau mărturie în acest sens. Aşadar, deşi în ansamblu, în 1972 indicele de utilizare a capacităţilor în secţiile de bază — a fost cu 0,5 la sută superior celui realizat în 71, se constată că în semestrul 11 al anului precedent el se situează sub prevederile primului an al cincinalului.Situaţia devine şi mai nefavorabilă dacă ne gîndim că în ’72 cele şapte mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini din judeţ au beneficiat faţă de zi de o creştere a potenţialului tehnic cu 6 la sută. Fondul de timp neutilizat in 1972 a crescut faţă de 1971 cu peste 94 mii ore maşini. Prin, urmare, maşinile, agregatele şi instalaţiile care au intrat in dotarea unităţilor nu au fost folosite nici ,la nivelul realizărilor din 1971 al celorlalte maşini. Dacă întreprinderile in trimestrele III şi IV din 1972 ar fi obţinut acelaşi indice de utilizare cu cel realizat în acelaşi interval de timp din 1971, s-ar fi putut înregistra o producţie suplimentară, peste cea realizată, de peste 24 milioane lei. De asemenea, in primele două trimestre s-au înregistrat indici apropiaţi de 75 la sută. Dacă şi în semestrul II s-ar fi atins cel puţin acelaşi nivel la acest indice, unităţile ar mai fi putut realiza suplimentar peste 20 milioane lei. Iată deci o rezerva care ar putea constitui o problemă de analiză pentru întreprinderile care au obţinut un indice sub media pe judeţ. Atenţionăm în mod deosebit uzina „Automecanica" Mediaş, Fabrica de şuruburi Mediaş, U.P.A. Sibiu. Dintre cauzele care au contribuit la nefolosirea integrală a capacităţilor de producţie, schimburile neprogramat, sarcinile de plan ale lui '73 ne obligă să privim în urmă cu ceva mai multă exigenţă când vorbim de gradul de utilizare a capacităţilor anului trecut. Este suficient să recurgem la o comparaţie între indicele de utilizare a fondului de timp al acestor capacităţi realizat în '71 şi cel din ‘72 pentru a ne da uşor seama că în economia teritoriului există seriose rezerve, care trebuie valorificate la maximum. Iată, de pildă cum arată acest indice, mare ocupă ponderea cea mai mare. Este suficient să arătăm că orele afectate schimburilor neprogramate se ridică la peste 3,2 milioane, ele reprezentînd peste 22,1 la sută din fondul de timp disponibil. Reparaţiile accidentale, lipsurile in aprovizionarea cu materii prime şi materiale, lipsa de comenzi la nivelul planului, lipsa în asigurarea locurilor de munca cu forţă de muncă şi alte cauze au generat pierderi în folosirea timpului de lucru ce se ridică la peste 1,2 milioane ore, al căror echivalent în producţie înseamnă foarte mult. Numai reparaţiile accidentale au generat o pierdere de producţie egală cu 68,5 milioane lei. O analiză a modului cum s-autilizat parcul de maşini, agregate şi instalaţii la cele două unităţi din municipiul Mediaş menţionate mai sus ne conduce la Următoarele concluzii: ambele unităţi au pierdut zeci de mii de ore datorită Reasigurării cu forţă de muncă a activităţii industriale. în acelaşi timp reparaţiile accidentale la Fabrica de şuruburi în 1972 s-au urcat la 19 452 ore maşini, respectiv o pierdere de producţie de 7,5 milioane lei. Schimburile neprogramate la uzinaAutomecanica" din Mediaş au deţinut o pondere de 79,9 la suta din totalul orelor nelucrate, sau 26,9 la sută din fondul de timp disponibil. Privitor la aceasta, unitatea trebuie sa ia cele mai adecvate măsuri pentru a activiza mai mult parcul de ner Sini şi agregate in vederea funcţionării lor la nivelul impus de ce (Continuare în pag. a III-al BORIS ROTARU economist din care: Anul Total Trim. X Trim. II Trim. III Trim. IV 1971 72,7 72,7 71,3 72,7 74,5 1972 73,2 74,3 74,2 71,7 73,0 în secţia acoperiri galvanice a uzinei „Balanţa“ din Sibiu, utilaje moderne de mare randament asigură realizarea unor repere de calitate, necesare produselor executate aici Foto: FRED NSS Sesiunea Consiliului popular al municipiului Sibiu la ziua de marţi, 6 februarie a.c., la ora 15,30, în sala de şedinţe a Comitendii, municipal Sibiu al P.C.R., va avea Ioc sesiunea a AVIII-a ordinara a Consiliului popular al municipiului Sibiu, cu următoarea ordine de zi: — Proiect de hotărîre privind adoptarea planului economiei locale pe anul 1973 al municipiului Sibiu. Proiect de hotărîre privind adoptarea bugetului local pe anu* T *^a t"uni5,Pla*ul Sibiu. Raportul comun al comisiilor permanente ale Consiliului popular. —• Alegerea membrilor comisiilor de judecată de pe lingă Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu. ” Ratificarea Deciziei nr. 655/1972 emisă de către Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Sibiu. Dincolo de cifrele dezbătute de recenta adunare generală a cooperatorilor din Şura Mică Mijită investiţia de iniţiativă, dar şi nelipsitele... lipsuri Cu numai 4 ani în urmă C.A.P. Sura Mică avea mari greutăţi financiare, ca urmare a producţiilor mediocre ce se realizau aici. Şi acestea — la rîndul lor — erau consecinţele dereglării mecanismului care se cheamă organizarea muncii şi a producţiei. Din iniţiativa şi sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid, s-a proiectat, realizat şi concretizat un vast plan de dezvoltare în perspectivă a acestei cooperative agricole care dispune de condiţii favorizante creşterii animalelor. De altfel, prin anii 1958- 1960 C.A.P. Şura Mică a primit cîteva diplome pentru rezultatele deosebit de bune obţinute în creşterea animalelor, în special a vacilor pentru lapte. Avînd în vedere acest potenţial care permitea crearea unei puternice „cetăţi“ zootehnice capabile să livreze statuluianual sute de tone de carne de bovine şi ovine prin punerea în valoare a tradiţiei şi prin modernizarea tehnologiilor de lucru, Comitetul judeţean de partid a sprijinit concret organele agricole judeţene în profilarea producţiei şi specializarea acestei unităţi. In 1970 au fost create aici o îngrăşătorie de tineret taurin şi alta de berbecuţi. Rezultatele investiţiei de iniţiativă, de efort creator nu s-au lăsat mult aşteptate. Şi în 1970 şi în 1971 C.A.P. Şura Mică s-a înscris printre marii producători de carne din judeţ. Darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în 1972, prezentată adunării generale a cooperatorilor de Nicolae Ivănuş, preşedintele unităţii, a relevat succesele cooperatorilor, dar a punctat ,— insuficient de analitic şi convingător ,— şi unele deficienţe manifestate in organizarea muncii şi a producţiei. Dispunînd de 1 453 ha teren agricol (din care 969 ha — arabil) unitatea a obţinut o producţie globală de 7,150 milioane lei, cu cca 482 000 Iei mai mult decit s-a planificat. Dacă în cadrul producţiei globale sectorul zootehnic ocupă 57 la sută, aceeaşi ramură contribuie cu 95 la sută la formarea veniturilor băneşti ale unităţii. Producţiile medii realizate în sectorul vegetal nu depăşesc ~~ încă — barierele mediocrităţii. In 1972 însă, unitatea a livrat 234 tone grîu, 79 tone orz, 115 tone porumb boabe, 407 tone cartofi, 280 tone carne de bovine, 116 tone carne de ovine, 1 395 hl lapte de vacă, 134 hl lapte de oaie, 4 tone lînă ş.a. Să nu uitam că zootehnia „consumă“ cantităţi industriale de concentrate care, produse aici, sunt livrate sub formă de... carne. Dincolo de aceste cifre , un volum impresionant de efort creator. „Unitatea dv. se înscrie cu rezultate remarcabile în zootehnie, ceea ce confirmă hărnicia oamenilor şi scoate, în evidenţă capacitatea organizatorică productivă de care dispuneţi“, a spus, printre altele, ing. V. Muntenaş, director adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii. „Acordul global, aplicat de noi la culturile de cartofi şi porumb pentru boabe şi în zootehnie, ne-a mobilizat forţele şi am obţinut rezultate bune“, a relevat şi Laurenţiu Popovici, secretarul co (Continuare în pag. a IlI-a) GH. GRǍDINARU în ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre România şi Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat in unanimitate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca ministerele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viaţă a înţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluţia situaţiei din sud-estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie încheierea acordului de încetare a războiului şi restabilirea păcii în Vietnam. întrega evoluţie a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-şi apere dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o data mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspiraţiile naţionale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relaţii de prietenie şi solidaritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român şi toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor ţări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit ca, pe baza observaţiilor făcute in cadrul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie un viitor sancţionate ca abateri cu caracter administrativ; să se introducă în legislaţia penală munca corecţională fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuţiile comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. SSSIA Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Trei decenii de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, conferit ziarului „România liberă“, pentru contribuţia deosebită adusa la înfăptuirea politicii partidului şi statului, de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii cu prilejul juniei, sării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Sat, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presa a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii şi Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincţii, mulţumind pentru deosebita preţuire pe care conducerea partidului şi statului o acordă activităţii ziarului, tovarăşul Octavian Paler, redactor-şef al „României libere", a spus: In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emoţionat gîndul că „România libera" şi-a început drumul în istoria presei româneşti, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot şi strălucit militant revoluţionar, Dumneavoastră tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemniţase împreună cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi dreptate ale neamului nostru, înţelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui dintoate puterile, cu toată pasiunea şi priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigenţelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul spre triumful a tot ce este nou şi slujeşte progresul naţiunii noastre socialiste. Ştim bine că în articolele noastre mai există încă destul steril şi că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării ţării prin eforturi de gândire ni se adresează , şi nouă. Vom sluji cu toată abnegaţia cauza partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „România liberă" — înscris ca o speranţă şi ca un mesaj de luptă la frontispiciul puci publicaţii ilegale acum trei decenii să fie adevărul ţării de azi. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros colectivul redacţiei ziarului „România liberă“. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat S~~aU aP°i într-o atmosferă caldă, tovărăşeasca, cu cei prezenţi. 1 59«III CEMA11III ESTE Ml SCUIP Cil ORICl“ — interviu cu MIHAI CAPRARU, directorul întreprinderii de transporturi Sibiu Nu de puţine ori, mai ales în orele „de vîrf“, vezi autobuzele ce asigură transportul în comun din oraşul Sibiu pline pînă la refuz, gemîiîd şi trosnind din toate încheieturile. Nu de puţine ori, în staţii, oameni impacientaţi privesc cînd la ceas, cînd în lungul străzii, bombănind. Nu o dată, cînd ai de mers doar două-trei „staţii", renunţi la autobuz şi porneşti pe jos, gîndindu-te că „ce-i sigur, e sigur“. Pornind de la aceste realităţi am discutat zilele trecute cu Mihai Căpraru, directorul întreprinderii de transporturi Sibiu. — Ce calificativ aţi acorda modului în care s-a făcut transportul în comun în anul 1972? — Apreciez ca bun modul în care am făcut faţă cerinţelor populaţiei, mai ales dacă avem în vedere faptul că î n perioada de toamnă multe din maşinile noastre au fost afectate transportului oamenilor care au participat la strîngerea recoltei. La 20 noiembrie noi aveam îndeplinit planul pe 1972, realizînd pînă la sfîrşitul anului un beneficiu suplimentar de 600 000 lei, în anul care a trecut am transportat peste 41 000 000 de călători (de doua ori populaţia României). Coeficientul de utilizare a parcului de autobuze a fost de 86 la sută (medie anuală). — Şi totuşi oamenii, locuitorii Sibiului, n-au fost tocmai încîntaţi de felul cum s-a făcut transportul în comun. •— Nici noi nu sîntem pe deplin satisfăcuţi. Cunoaştem nemulţumirile cetăţenilor/ — Care sînt principalele cauze generatoare de insatisfacţii? — în primul rînd este vorba de disciplina. Personalul de care dispunem, venind zilnic şi permanent în contact nemijlocit cu publicul „reuşeşte“ prin felul în care se comportă să provoace anumite incidente, discuţii neprincipiale, controverse, care lasă o proastă impresie şi nu rămîn fără urmări. Realitatea este că în majoritatea cazurilor cetăţenii au dreptate. Nu se respectă graficele de circulaţie, cauzele fiind, cu mici excepţii, subiective. In al doilea rînd este vorba de reparaţiile insuficient de atente şi competente care se fac la garaj. Avem mulţi mecanici tineri care nu dau destulă importanţă acestor lucrări. Lipsa de personal ar fi o altă cauză care dă naştere perturbaţiilor. Ne lipsesc şoferii, nu avem destui încasatori. Există o mare fluctuaţie de cadre — vin, lucrează o lună-două şi pleacă. Ia 900 de salariaţi cîţi avem am dat peste 200 de sancţiuni, dar numai 10—15 au fost adresate salariaţilor stabili! — Ce măsuri aţi luat şi, mai ales, veţi lua în anul 1973 pentru a înlătura aceste deficienţe? — Vom intensifica munca de educare a personalului nostru, pentru a înlătura abaterile disciplinare. Lunar vom ţine şedinţe de pregătire politică şi profesională. De asemenea, în cadrul adunărilor sindicale vom înlocui rapoartele nneinteresante cu discuţii adînci şi la obiect asupra problemelor acute care ne stau în faţă de producţie şi de conduită morala. Pentru ca reparaţiile să fie făcute cu mai mult spirit de răspundere am repartizat fiecărei echipe de mecanici un anumit număr de autobuze, de care vor răspunde pe toată durata anului. Astfel putem şi noi verifica mai bine şi putem aprecia exact munca fiecărui om. Aşa vom reuşi să reducem timpul de staţionare a maşinilor în garaj. Am sporit şi am împrospătat corpul controlorilor. Ei vor avea sarcina de a verifica și respectarea de (Continuare în pag. a III-a) Interviu consemnat de N. I. DOBRA Cuvîntul NICOLAE Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei distincţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România libera“, care vor fi decoraţi cu diferite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa 1 constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribuţia pe care ziarul „România liberă“, cei ce le-au redactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ a apărut în condiţiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forţelor democratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalităţii, „România liberă“ a adus o contribuţie de preţ la activitatea partidului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 tovarăşului CEAUŞESCU de ani, al „României libere". Fa are merite, în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvîntului partidului, al Frontului Unităţii Socialiste, al guvernului, „România liberă“ contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea in viaţă cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activităţii „României libere“. Desigur că întotdeauna, şi iu toate domeniile, mai este loc de mai bine. iui ■ doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activităţii, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun in actuala etapă a făuririi societăţii socialiste , multilateral dezvoltate, inclusiv in ce priveşte afirmarea in viaţa societăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem convinşi că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înţelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schimbări revoluţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apariţia „României libere“, succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare şi de cinste ce le revin. Multă sănătate şi fericire! (Aplauze). (Agerpres) Intre multiplele organisme şi instituţii culturale ivite în ultimii ani pe harta culturală a judeţului nostru, Centrul de librarii se remarcă intr-un mod cu totul caracteristic. Principalul său atu, după opinia noastră, constă în faptul că el a izbutit să îndeplinească cerinţa fundamentală a oricărei unităţi aflate în pragul începutului: intrarea în acţiune încă din start la parametrii proiectaţi, cum s-ar spune într-un limbaj tehnic. Intr-adevăr, operativitatea cu care s-a înscris în graficul randamentului social este remarcabilă, înfiinţat la 1 iulie 1970, dar intrînd de fapt în funcţie numai în toamna anului respectiv, Centrul de librării al judeţului Sibiu reuşeşte în primul an de bilanţ integral, în 1971, o creştere de 7 la sută, faţă de1970, la indicatorul cultural principal — desfacerea de carte pe locuitor. Era un indiciu prevestitor acesta, nicidecum un plafon maximal, pentru ca în anul următor, în 1972, creşterea faţă de 1970 se înscria la un procent de 31 . In expresie plastică aceasta însemna o carte in plus pentru fiecare locuitor. lata un motiv fundamental de mulţumire, pentru care stima noastră se adresează nedezminţit, subliniindu-se ca satisfacţie si ca imbold, pentru că o analiză în sine a ritmurilor economice atinse în acest organism cultural reflecta o disciplina şi o sanatate interioară care impun. Dar o corelare necesara cu nivelele de înaintare înregistrate in plan naţional fac epitetele să-şi mai piardă din fast, pentru că nivelul anului 1970 indica pentru judeţul Sibiu o cădere de 10 lei pe cap de locuitor sub plafonul mediei pe ţară. Se pornea adică de la un nivel destul de bine rămas în urmă faţă de înaintarea celorlalţi indicatori culturali de pe culoarul J (Continuare în pag. a II-a) " ION ITU rtiVUVVWWVWVWii' Realizare şi perspectivă în activitatea Centrului de librării al judeţului