Tribuna Sibiului, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)
1973-03-23 / nr. 1578
A esre o 24 de ore s piron /1 PROIETARI DIN TOATE TARITE, UNITI-VA ! [BIB'1 ibuna u .luncnă.sibiu M M ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ......- — ............- --------- ■' ..................—- -------------------Anul VI, nr. 1578 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani In spiritul Plenarei C.C. al P. C. R. din februarie-martie SE ÎNFĂPTUIESC MĂSURILE TEHNICE MENITE SĂ RIDICE EFICIENŢA ECONOMICĂ Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul Fabricii de geamuri din Mediaş s-a angrenat cu toate forţele şi capacitatea novatoare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la nivel maximal. Dovadă că aici, încă de la începutul anului curent, producţia a demarat în bune condiţii este tocmai realizarea la nivel maximal a producţiei globale pe primele două luni şi depăşirea producţiei marfă cu 1,4 milioane lei. „Faptul că în anul trecut a trebuit să învingem nişte greutăţi — ne spune ing. Francisk Binkits, director tehnic — ne-a determinat să luăm din timp o serie de măsuri, să întreprindem unele acţiuni care să ne permită o încadrare totală în sarcinile de plan la nivel maximal şi în angajamentul luat pe 1973. Printre obiectivele stabilite pentru antrenarea salariaţilor pe linia folosirii la maximum a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, un loc important îl ocupă cele de ordin tehnic şi organizatoric. La cuptorul nr. 3, de pildă, pentru a nu fi puşi in situaţia de a avea avarii sau opriri, pe lingă reorganizarea formaţiilor de lucru a fost pusă la punct producerea în atelierul propriu a pieselor speciale, cum ar fi barajele termice şi barele de tragere, care erau prevăzute a se procura din import. Măsuri de mare eficienţă sunt şi cele cu privire la mecanizarea ruperii tablelor de geam, punerea în funcţiune a buclelor de automatizare. Se află in curs de realizare îmbunătăţirea controlului pe faze. Datorită acestor măsuri s-a reuşit ca secţia de geam securizat să realizeze o producţie de serie mare, asigurîndu-se o calitate corespunzătoare produselor fabricate“. Pentru ca, aşa cum ne spunea interlocutorul, colectivul să se încadreze în sarcina la nivel maximal a planului pe acest an, aici sunt întreprinse şi alte acţiuni menite a ridica parametrii utilajelor, a influenţa pozitiv producţia,in această direcţie sunt în curs de realizare unele măsuri cu privire la îmbunătăţirea sistemului de desprafuire la complexul de amestec, mecanizarea transportului geamului între operaţiuni, containerizarea parbrizelor pentru uzina „Steagul roşu" Braşov, lucrări care se vor executa din fonduri de mică mecanizare. Este cunoscut faptul că la Fabrica de geamuri din Mediaş d in acţiunea de autoutilaje s-au obţinut rezultate deosebite. Aici, datorită preocupării colectivului de specialişti au fost concepute şi produse multe utilaje de mare randament, folosite atît in fabrică cit şi în alte fabrici similare din ţară. De fapt, atelierul de creaţie şi execuţie destinat acestui scop lucrează din plin. Pentru acest an sunt prevăzute a se produce multe utilaje prin autodotare. Cea mai semnificativă realizare va fi instalaţia de securizare pe orizontală a geamului plan. De asemenea, au fost concepute, executate şi montate două maşini de şlefuit cant liniar, in curînd vor intra în procesul tehnologic, o maşină de spălat, o maşină de şlefuit formate nedreptunghiulare. Dar nu numai acestea sunt utilajele care se produc aici. După cum ne încredinţa inginerul Karol Römer, şeful serviciului tehnic, cele arătate mai sus sînt doar cîteva din maşinile şi instalaţiile ce vor fi fabricate cu forţe proprii, reducîndu-se substanţial importul de utilaje şi economisindu-se importante fonduri valutare. Acţionind în acest mod, colectivul, de aici se înscrie cu competenţă în indicaţiile stabilite de recenta plenară a C.C. al P.C.R. din februariemartie. Spuneam la început că întregul colectiv este antrenat în întrecerea pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan ce -i revine. lată de ce, alături de preocupările enumerate mai sus, colectivul duce o luptă continuă împotriva pierderilor tehnologice, a opririlor accidentale a utilajelor, muncește cu rîvnă pentru a produce geam de bună calitate. S. EMANOIL Cursuri de instruire Timp de două zile — 27 şi 28 martie— la Păltiniş va avea loc instruirea vicepreşedinţilor comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, în program au fost incluse ore de consultaţii — pe marginea proiectului de lege pentru dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, de studiu — pentru cunoaşterea şiînsuşirea documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie curent — aplicaţii practice în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin vicepreşedinţilor in consens cu normativele în vigoare. Una din teme se referă la folosirea eficientă a fondului funciar şi regimul juridic al fondului silvic. După cum se ştie, nu de mult, în baza H.C.M. 1557/1972, care reglementează componenţa, comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, a fost creait un nou post de vicepreşedinte salariat. In această situație este necesară instruirea şi pregătirea acestor cadre. informaţiiINFORMĂTinffliSffigifl Un ritm susţinut în realizarea sarcinilor de plan la nivel maximal • Colectivul de muncă de la fabrica „Steaua roşie“ a realizat în cele două decada ale lunii martie 63,3 la sută din planul lunar al producţiei marfă. Avînd în vedere numărul zilelor lucrătoare din această perioada, se poate aprecia ca activitatea se desfășoară ritmic, existînd condiții ca luna martie să se încheie și cu importante depășiri de plan. La activitatea de export, în perioada de la începutul anului și ■ pînă la data de 20 ale acestei luni s-au livrat . Colectivele cooperativelor meşteşugăreşti sibiene „Tehnica nouă“ şi „Textila" au obţinut şi în decada a doua din luna martie rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan. Ca urmare, pina la finele zilei de 20 martie au realizat 67,2 şi respectiv 68,1 la sută din planul lunar al producţiei marfă, în atenţia colectivelor de cooperatori a stat şi îndeplinirea obligaţiilor contractuale de livrări către comerţul socialist, indicator la care in cele două decade s-au obţinut realizări in proporţie de 87,8 la sută la „Tehnica nouă" şi 83,4 la sută la cooperativa „Textila“. gf La „Flamura roşie“ Sibiu întrecerea socialistă pentru îndeplinirea in mod exemplar a sarcinilor maximale de plan se desfăşoară cu intensitate sporită. Ritmicitatea producţiei constituie obiectivul principal al preocupărilor colectivelor de muncă din secţiile de producţie. Ca dovadă stau rezultatele bune obţinute în cele două decade din luna martie,, în care s-a realizat 64,3 la sută din planul lunar al producţiei marfă. Comparativ cu realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut, colectivul de muncă de la „Flamura roşie“ a obţinut o producţie marfă mai mare cu 1,5 milioane lei, corespunzătoare unui ritm de creştere de 15,3 la sută, suplimentar mărfuri în valoare de peste 200 mii lei valută. Beneficiarii costumelor bărbăteşti, impermeabilelor şi jachetelor exportate sunt firme din Italia, U.R.S.S., R.D. Germană, ■ Danemarca, Libia și alte state. in ţară . In sala de marmură a „Casei Scînteii“ a avut loc, joi, o adunare festivă consacrată aniversării a 25 de ani dela apariţia revistelor „Femeia“, „Săteanca“ şi „Dolgozop“, editate de Consiliul Naţional al Femeilor. Despre însemnătatea şi rolul celor trei publicaţii a vorbit tovarăşa Suzana Gâdea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor. Participanţii la adunarea festivă au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In mai multe judeţe ale ţării a început campania împăduririlor de primăvară. Potrivit unor date recente, furnizate de organele de resort ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, pînă in prezent s-au împădurit mai bine de 2 000 hectare. Alături de silvicultori o contribuţie importantă aducîndu-şi populaţia din zonele montane. De asemenea, în pepiniere au început lucrările de sezon rezervate speciilor de foioase. Anul acesta, suprafaţa care urmează a fi împădurită va spori, cu încă 13 000 hectare, din care 72 400 hectare în fondul de stat, 3.003 hectare în aliniamente, şi 9 600 hectare în fondul comunal. In circa 20 de localităţi se construiesc noi oficii de poştă, telegraf, telefon şi radio. Asemenea edificii de utilitate publică se realizează, de pildă, în cartierele Steagul Roşu, din Braşov, Cremenea din Bacău, Vizirni 1 din Brăila, Abator din Constanţa, Calea Bucureşti din Craiova, 9 Mai din Tg. Jiu, Hipodrom 2 din Sibiu, Nicolae Bălcescu din Timişoara, Traian din Rîmnicu Vîlcea, precum şi în zonele centrale din municipiile Piteşti şi Călăraşi. Decret privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Consiliulde Stat al Republicii Socialiste România decretează CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Structura organizatorica a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă, din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat , structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. B) STRUCTURA FUNCTIONALA a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru, conduse de cite un maistru; mărimeaacestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. în cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd nurărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie cit şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane; in cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activitari productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate intre ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot constitui secţii in care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cite un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef desecţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţia coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilornecesare pentru buna desfăşurare a activităţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. (Continuare în pag. a IV-*) CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3.' — In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a ■ întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) STRUCTURA DE PRODUCŢIE ŞI CONCEPŢIE ' a), ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive; b) laboratoare de control şi cercetare; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive; /m m # jn® g'* ?s * fotoinformaîia zilei li®’■ k k / l; - 1 v *V'. **■ MRP»*' ;V *a**«x.^ - sTt Rmjll **•jiyplpV ‘ T . JlMS&# . , ‘ fe,0 ^'WFk\ V Joi s-a redeschis mogainul de articole tehnico-sanitare „SANITAS“ in noul local din Sibiu, Şoseaua 11 Iunie nr. 1. Magazinul este bine aprovizionat şi dispune de un spaţiu mult mai mare decit vechea unitate din str. Faurului COMUNICAT In ziua de 21 martie 1973, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. 6 24 dc orc ^ 24 dc orc t 24 dc orc § 24 dc prc • 24 dc orc # în judeţ ■ Ieri s-a constituit comandamentul judeţean de urmărire a lucrărilor complexe de îmbunătăţire a aprovizionării cu apă a Sibiului. Au participat reprezentanţi ai proiectantului şi unităţilor de construcţii, ai diferitelor organe judeţene interesate. Problema care a polarizat atenţia participanţilor a fost asigurarea în continuare (pe tot timpul execuţiei lucrărilor complexe) a debitului de apă, cu calităţi corespunzătoare, pentru locuitorii municipiului Sibiu. Au fost luate totodată măsuri corespunzătoare in vederea evitării poluării apei potabile, în finalul lucrării, Sibiul va beneficia de un spor de apă potabilă de peste 1 400 litri pe secundă. Comisia municipală de Cruce Roşie a organizat, ieri după amiaza, la sala Casei de cultură a tineretului din Sibiu, o consfătuire cu tema: Sănătatea la familie. Consfătuirea a fost organizată la cinstea Zilei sănătăţii (7 aprilie). Cu această ocazie medicii Dumitru George, Nicolae Hitţan, Radu Cocinski şi Nicolae Lupescu, au prezentatreferatele: „Rolul comisiilor de Cruce Roşie pentru răspîndirea cunoştinţelor de educaţie sanitară destinate sănătăţii în familie“,Alimentaţia raţională în familie*, „Igiena mintală în familie“ şi „Rolul familiei în utilizarea factorilor naturali de călire a organismului*. Tot cu această ocazie a avut loc şi o consfătuire întreredactorii revistei „Sănătatea“ şi cititorii sibieni ai acestei re-. Ieri după amiază, in sala mare din clădirea Consiliului judeţean al sindicatelor, a avut loc plenara Consiliului municipal al sindicatelor. La ordinea de zi a fost înscrisă preocuparea biroului executiv şi a comitetelor sindicatelor în direcţia aplicării prevederilor legislaţiei pe linie de inovaţii. R Republica Panama şî Republica Populară Bulgaria au stabilit relaţii diplomatice — s-aanunţat la Ciudad de Panama. In capitala Libanului a avut loc joi o nouă reuniune a Consiliului Ministerial al Organizaţiei statelor exportatoare de petrol (O.P.E.C), consacrată examinării unor măsuri pentru compensarea pierderilor suferite de ţările exportatoare de ţiţei din urma recentei devalorizări a dolarului american. Ministrul afacerilor externe al Republicii Peru, Miguel Angel de la Flor, a făcut, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată la Ciudad de Panama, o declaraţie în care a arătat, că stabilirea de relaţii diplomatice între ţara sa şi statele socialiste în spiritul colaborării şi avantajului reciproc — relaţii care conduc la dezvoltarea şi diversificarea hotare schimburilor economice şi comerciale — s-a repercutat pozitiv asupra dezvoltării economiei naţionale. R „Cosmos-552" este noul satelit artificial al Pămintului, lansat în Uniunea Sovietică la 22 martie. Dupăcum relatează agenţia TASS, la bordul satelitului sunt instalate aparate pentru continuarea explorării spaţiului, cosmic. B Pentru prima oară în relaţiile mongolo-engleze,l la 21 martie, la Londra, a fost semnat un acord comercial, între cele două ţari. B In optimile de finală ale turneului international de tenis de la Washington, Ilie Năstase l-a învins cu 7—5, 6 ș 1 pe americanul Stewart. Meiler (R.F. a Germaniei) a dispus cu 6—0, 6—1 de Ion Țiriac. Fletcher (Australia) l-a întrecut , cu 7—6, 1—6, 6—3 pe Kreiss (S.U.A.). - ----------------------------------------------—...——-------------- ----------------------------------------—-------------------------------------—-------—■—* 1-------------------------------------------------—............................----------------------------1 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituţie. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează! Articol unic.— Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU (continuare în pag. a II!*) tirgibazar • •••••••••••••••• LIVADA — pasiunea pomicultorilor din Vurpăr Fructele sînt vitaminele noastre de toate zilele. Zahărul condensat în ele prin , miraculosul, proces al fotosintezei ne asigură gustul și buchetul acela parfuma! atît de apetisant, ne primeneşte energia de care avem nevoie. Dar ne-am, întrebat noi oare atunci^ cînd ne înfruptăm cu voluptate dintr-un măr aflat pe masa noastră cîtă^ muncă, cită migală, cîte bucurii şi cîte necazuri înmănunchează el? Ne-am întrebat noi oare cîţi oameni tremurăm pentru viaţa fiecărui mugure îmbobocit, pentru maturizarea lui, cîţi urmăresc zi şi noapte ocrotirea lui, de-a lungul celor 365 de zile ale anului, pentru ca el să fructifice şi să poata apărea pe mesele noastre? Ştim noi oare suficiente lucruri despre strădaniile pomicultorilor, care nu au anotimpuri şi sezon mers, pen-’tru care toate cele 365 de zile ale anului înseamnă tot atitea bătălii, mari sau mici, pentru producţia livezilor? ... Fireşte, nu ne frămintă aceste întrebări ori de cîte ori ne aprovizionăm cu fructe şi dacă autorul nodurilor de faţă o face, ele au fost generate de vizita într-o fermă pomicolă fruntaşă care, din 1967, prin recoltele obţinute a devenit rentabila, înscrie în fiecare an beneficii considerabile,deţinînd la ora actuală, prin indicii sintetici atinşi, un loc prioritar în pomicultura judeţului. Este vorba despre ferma nr. 6 din Vurpăria I.A.S. Cisnădie. I-am cunoscut acolo în livada de pomi, desfăşurată pe mai bine de 216 ha, pe inginerii Vasile şi Ana Alexa, soţ şi soţie, foşti colegi de facultate care, printr-o luptă acerba cu natura, cu capriciile zilnice ale vremii, desfăşoară, împreună cu întregul colectiv, o bătălie tacită dar tenace pentru a ajuta pomii să rodească abundent, consemnînd prin faptele lor file de, o rară frumuseţe profesionala şi morală. De-a lungul unui an asişti aici la o adevărată epopee pomicolă, de o largă anvergură, care determină producţii masive de cireşe, prune, mere, în 1972 ele insemnînd, valoric vorbind, un beneficiu de 1,6 milioane lei... La început le-a dat bătaie de cap un puternic atac de şoareci. Au invadat pur şi simplu livada. Micile, dar periculoasele rozătoare, au fost însă stirpite cu ajutorul unor momeli otrăvite. Apoi livada a fost atacată de San Jose, parazit care ameninţa să distrugă toţi pomii. Cu răbdare şi migală s-a aplicat tratamentul de rigoare pînă la înfrîngerea definitivă a acestui inamic periculos. Apoi stropirile de iarnă, tăierile ramurilor uscate, tăierile de fructificare, apoi prevenirea atacului de brumă, atît de periculos pentru mugurii gingași, stropirile de vară... Stropitul de vară, îmi mărturisește fermierul ing. Vasile Alexa, îl face ca în zorii zilei, mai precis de la orele 4 la 9 ca să nu se ardă pomii atunci când dă căldura. Vin oamenii şi, ca un adevărat schimb trei, zoresc stropitul, avînd grija fiecărui pom. Totul se face cu pasiune şi dăruire... „Să veniţi în perioada cînd livada e ameninţată de brume, ne spune secretarul organizaţiei de bază, lie Gabor, şi o să-i vedeţi pe oameni stind .toata noaptea sub pomi, cite o săptăminâ, intreţinînd grămezile fumigene. E frig