Tribuna Sibiului, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-24 / nr. 1579

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1579 Sîmbată, 24 martie 1973 4 pagini, 30 bani JTESSSKS ....... Lucrările celei de-a IX-a Conferinţe a Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti din România Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au locut în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţionala ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unuiprofund conţinut revoluţionar întregii activităţi a uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea învăţămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofiti, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răltiu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente şi studenţi, aflaţi în faţa Palatului Marii Adunări Naţionale, „ ovaţizează îndelung, intonează imnul ..Partid ne eşti slăvit conducător“, iau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pentru grija pe care partidul o acorda tineretului studios, dezvoltăriişi perfecţionării învăţămîntului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tânăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţită, conducătorii partidului şi statului suntîntîmpinaţi la intrarea în sala. Minute în şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai studenţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi — reprezentanţi ai conducerilor unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de învăţământ superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre didactice, studenţi fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească, tineri riniscitori şi elevi. (Continuare în pag. a 111-a) Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti din România —■ forul democratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşurate în perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, sa analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor în formarea profesională şi politică a întregii studenţimi, iar activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului învăţământului, de legare mai strînsa a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că sîntem de abia la primii paşi. Trebuie să acţionam în continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organica a întregului proces de învăţămînt cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul învăţămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuţie la formarea coştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducând o contribuţie tocmai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte in patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activatic în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor cît şi pentru integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia,, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la aceasta tribună, să adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învăţămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase •reficiiari- tutor.. . ■ studenţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — ,şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute pină acum, nu pot să nu menţionez că în organizarea şi desfăşurarea activităţii din institute şi universităţi, a însuşi procesului de învăţămînt, mai sunt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărâre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii, activităţi de perfecţionare a învăţămîntului românesc. In centrul acestor preocupări trebuiesă stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectualiai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care le pune dezvoltarea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi muncind cu sîrguinţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat şi tehnica şi ştiinţa contemporană, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce mîine o contrbuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activităţi a învăţămîntului nostru, a asociaţiilor studenţilor, comunişti, să stea materialismul dialectic şi istoric, concepţia cea mai înaintată despre lume şi viaţă, care dă perspectivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite). Dispunem de o puternică, forţă, atit umană, cît şi materială în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în următorii ani, învăţămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti vom putea constata că s-au obţinut succese remarcabile îr înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa învăţămîntului în România. Cu această convingere, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele didactice, vamăitturi în :aceasta direcţie. (Aplauze puternice). E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atit cadrelor didactice, cit şi studenţilor şi organizaţiilor lor - - că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, de integrare a învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa, presupune nu o acţiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniţia la zile mari linele acţiuni de participare la activitatea de producţie, ci de a face în aşa fel încît întregul proces de învăţămînt să fie axat pe cercetare şi producţie, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atit cunoştinţele teoretice, cît şi cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producţie, să se încadreze imediat şi nemijlocit în acţiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a ţării. Numai aşa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esenţial pentru dezvoltarea învăţămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veţi acţiona cu toată fermitatea, veţi face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa. (Aplauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“!). Nu doresc, ca la această conferinţă să adresez critici — dar nu pot să nu menţionez că în această direcţie ne mişcăm foarte încet. De aceea mă adresez studenţimii, vouă reprezentanţilor studenţilor adu(Continuare in pag. a fîî*a) ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • — în judeţ — Schimbare experienţă La Uzina mecanică Sibiu au avut loc un schimb de experienţă — acţiune cuprinsă în programul de activitate al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. în vederea materializării ideilor Conferinţei Naţionale a partidului — pe tema unei valoroase iniţiative de producţie, în martie 1972, în secţia sculărie a uizinei mecanice a fost lansată chemarea „Fiecare sculer să economisească lunar scule şi materiale în valoare de 100 lei“. S-a formulat apoi angajamentul de a economisi în acest fel, numai în această secţie 115 000 lei, angajament depăşit substanţial pînă la sfârşitul anului trecut. Pentru împărtăşirea experienţei dobândite de sculerii de la Uzina mecanică şi în vederea însuşirii ei şi de către alte colective de muncă, la schimbul de experienţă au participat secretari ai organizaţiilor de bază, responsabili cu problemele economice din cadrul comitetelor de partid, tehnicieni, organizatori de grupe sindicale şi agitatori din secţiile şi atelierele de sculărie ale uzinelor „Independenţa“, „Balanţa“, I.R.U.M. şi U.P.A.S. — In ţară — • Datorită căderilor masive de zăpadă de la mijlocul lunii martie şi încălzirii timpului, apa provenită din topirea bruscă a zăpezii a dus la creşterea nivelului unor rituri, la sporirea excesului de umiditate în sol, provocînd inundaţii şi alunecări de teren în unele judeţe. Astfel, în judeţele Buzău, Teleorman, Brăila, Ilfov, Ialomiţa, Argeş, Vaslui, Iaşi, Prahova, Vrancea şi Botoşani au fost acoperite suprafeţe de teren agricol, apele au inundat gospodării ţărăneşti şi construcţii agrozootehnice, iar alunecările de teren au avariat locuinţe, au întrerupt temporar circulaţia pe unele şosele şi căi ferate şi activitatea în unităţi industriale, provocîndu-se pagube materiale întreprinderilor socialiste, precum şi gospodăriilor populaţiei; întrucât timpul continuă să se încălzească, provocînd în continuare topirea bruscă a zăpezii, se menţin nivelurile ridicate ale unor rîuri, excesul de umiditate în sol şi în consecinţă posibilităţi de inundaţii şi alunecări de teren. Organele locale de partid şi de stat sunt chemate să stabilească de urgenţă programe de măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor noi pagube şi înlăturarea imediată a urmărilor inundaţiilor şi alunecărilor de teren. (Agerpres) Peste hotare IS la Budapesta s-a încheiat cea de-a 31-a sesiune a Comisiei Dunării, la care au participat delegaţii ale ţărilor membre: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, România, Ungaria şi U.R.S S., precum şi observatori din R.F.G. La lucrările sesiunii au mai participat delegaţi din partea Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa, Asociaţiei internaţionale de telecomunicaţii, Organizaţiei Mondiale Meteorologice şi complexului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţila de Fier". Lucrările sesiunii au fost conduse de ambasadorul român Ioan Cotoţ, reprezentantul ţării noastre în Comisia Dunării, actualul preşedinte al comisiei. Sesiunea a dezbătut probleme legate de modernizarea navigaţiei pe Dunăre, hidrotehnice şi hidrometeorologice, precum şi planul de muncă al Comisiei Dunării pe perioada 1973—1974. ■ Reprezentanţi ai Comandamentului forţelor militare ale S.U.A. din zona Oceanului Pacific au anunţat că, în cursul zilei de joi, aviaţia americană a continuat să bombardeze intens teritoriul cambodgian, avioanele strategice „B-52“ participînd, cu acest prilej pentru a 16-a oară consecutiv, la ambardamentele din Cambodgia. Surse militare americane, citate de agenţia Associated Press, au relevat că raidurile de joi ale aviaţiei S.U.A. au avut drept obiectiv zone situate în lungul şoselelor 1, 2 şi 5, precum şi în regiunea fluviului Mekong. Q1 In urma cererii de extrădare, formulată de guvernul R. F. a Germaniei, oficialităţile americane au anunţat, joi, arestarea lui Hermine Ryan, născută Braunsteinen, fostă paznică la un lagăr de concentrare nazist din timpul celui de-al doilea război mondial.. Guvernul vest-german a înaintat cererea de extrădare a Herminei Ryan pentru crimele comise la adresa femeilor şi copiilor deţinuţi într-un lagăr de concentrare nazist. ore • 24 de ore • d■HWBBg stinate înfrumuseţării spaţiilor verzi, a parcurilor din municipiul Sibiu. Din totalul de 300 000 plante (Begonii, Colens, Taghete, Lobelia şi altele) un număr de 250 000 leu Pentru primăvara acestui an, colectivul de muncă al serei „Sub arini” aparţinînd Întreprinderii comunale Sibiu, pregăteşte un număr însemnat de plante (răsaduri) decăţi aşteaptă, gata pregătite, sa ornamenteze — prin culori atrăgătoare — spaţiile mai sus amintite. Text şi foto: HORSTSUCHFS.NET CALITATEA — factor determinant al ridicării eficienţei economice Este îndeobşte cunoscut faptul că pentru prima dată planul cincinal cuprinde sarcini pe linia ridicării nivelului tehnic al producţiei, asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente, creşterea ponderii produselor de calitate superioară în totalul producţiei realizate. Sarcinile pe primii doi ani ai cincinalului au fost, din acest punct de vedere, înfăptuite d, după felul cum se desfăşoară această activitate, avem certitudinea că ele vor fi realizate înainte de termen. Rezultatele au fost posibile datorită preocupărilor multiple și continue ale colectivelor de muncă din unităţile economice ale judeţului nostru, înţelegînd că în etapa actuală atenţia principala trebuie îndreptată spre îndeplinirea măsurilor stabilite, de a fi căptai exemplar sarcinileplanului , angajamentele asumate pe 1973, la nivel cantitativ şi calitativ maximale, organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., comitetele oamenilor muncii din întreprinderi şi-au intensificat activitatea organizatorică şi tehnico-economica, in toate sectoarele de producţie. Urmare a acestui fapt o vedem in creşterea, de la o perioadă la alta, a calităţii produselor, în trecerea cu succes a examenului competitivităţii prin directa confruntare cu produsele similare străine. In aceasta competiţie a calităţii s-au angajat toate întreprinderile de pe teritoriul judeţului. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute însă de colectivele de salariaţi de la uzinele „Independenţa“ şi „Balanţa“ din Sibiu, „Automecanica“ Mediaş, Uzinele textile din Cisnădie, fabricile ,„ Noiembrie“ şi „Libertatea“ din Sibiu, C.E.I.L. Sibiu, IOMCOOP Sibiu şi alte multe asemenea colective, care„ au,„ reuşit ca şi în perioada parcursă să menţină nivelul reclamaţiilorla, cota zero datorită unor preocupări eficiente şi permanente. Efectul înregistrat se concretizează deci in creşterea prestigiului întreprinderilor respective, precum şi in câştigarea şi menţinerea unor beneficiari, fie ei externi sau interni. Aşa seşi explică faptul că la o parte din unităţile economice din judeţe sarcinile de export atinge un procent ridicat din producţia totala. Apoi, un mare cîştig îl reprezintă eficienţa economică rezultata pentru întreaga economie naţională, de pe urma producerii acestor mărfuri de un înalt nivel calitativ. Trebuie avut în vedere că acest cincinal fiind declarat „cincinalul calităţii“, presupune, în primul rînd, ridicarea eficienţei in toate ramurile producţiei materiale, îmbunătăţirea caleativă a întregii activităţi economice. Pentru materializarea unui asemenea deziderat trebuie să se ia masuri pentru creşterea răspunderii fiecărui lucrător faţă de nivelul tehnic şi calitativ al produselor ce le realizează, pentru întărirea continuă a autocontrolului, o urmărire severă a respectării normelor de calitate. In actuala etapă se impune activizarea tuturor factorilor, începind de la executant şi pină la conducătorul procesului de producţie, prin diversificarea muncii politice de russ.a, in vederea creşterii responsabilităţii fiecăruia în realizarea calităţii. S3 nu uităm că astăzi, la noi producâî.°'„ul este nemijlocit şi beneficiarul cantăţii ! în acest sens s-a acţionat la Fabrica de mobilă din Mediaş — unitate a C.E.I.L. Sibiu — care a reuşit să prezinte la controlul final al organelor noastre numai produse de calitate superioară, conform documentaţiei tehnice şi comerciale. în consecinţa, in ultima "perioadă "s-a fM renunţat la un control final minuţios, ci făcindu-se Totuşi, dar prin sondaj, fapt ce a contribuit la reduceri substanţiale de cheltuieli şi la creşterea operativităţii in (Continuare în pag. a IV-a Ing. CORNEL ROMOSAN inspector şef la Inspectoratul judeţean pentru controlul calitaţii produselor sibiu Dfibut promiţător in „Festivalul primăverii Aplauze pentru Liceul de muzică şi arte plastice, care ne-a oferit miercuri o agreabilă după-amiază de muzică simfonică, în deschiderea „Festivalului primăverii". In sala festivă a Casei de cultură a tineretului, după cuvitul inaugural al prof. Ion .Mariş, şef de sector la Comitetul judeţean Sibiu al U.Z.C., care a înfăţişat succint programul decadei culturii pentru tineret, au izbucnit acordurile sprinţare ale pieselor executate cu multa dezinvoltură la pian de micuţa Manuela Motronea, o fetiţă de nouă ani, proaspătă și suavă ca un ghiocel (clasa prof. Valentina Cerbu). Au urmat apoi interpretările pline de nerv ale pianiștilor Mircea liberian (prof. Peter Szaunig), Florentina Abu (prof. Elena Reus- Mîrza), Gabriela Szász (prof. Eva Schachinger), la care în special piesele „locala" deD. Bughici, „Tema cu variaţiuni“ de R. Paladi şi „în lunca Bistriţei“ de F. Lazăr au menţinut încordată atenţia tinerilor auditori. Dintre violonişti s-au remarcat Ion Rotaru (prof. Cornel Găinaru), un real talent, şi Dorel Frăţilă (prof. Minodora Idu) a cărui strălucită interpretare ne îndreptăţeşte să-l socotim un candidat redutabil la examenul din acest an al Conservatorului. Cu mult interes a fost urmărit Trioul nr. 3, „Lupta contra inerţiei“ de Anatol Vieru, din ciclul ,,Muzică pentru Bacovia şi Labiş“. Lucrarea s-a bucurat de o interpretare de elită: Dorel Frăţilă (vioară), Ion Vasilicencu (clarinet) şi Mircea Tiberian (pian) — clasa prof. Heinz Acker. Se pare că a fost cel mai valoros punct din programul acestei după-amieze. Am mai reţinut piesele susţinute de corul de cameră, sub conducerea prof. Eugen Erzse şi programul prezentat de orchestra de cameră, sub bagheta prof. Heinz Acker. O prima audiţie captivantă s-a dovedit „Concertul pentru trei viori şi orchestră de coarde în remajor“ (partea I) de J. S. Bach, în concluzie, o primă zi plăcută şi instructivă, care a făcut o frumoasă propagandă muzicii culte,etalînd talentele Liceului de muzică şi arte plastice. Apreciem ca mai mult decit meritorie munca dascălilor din acest liceu sibian şi le dorim tinerilor şi talentaţilor artişti mult succes la festivalul republican al liceelor de artă, ce se va desfăşura in pragul acestei primăveri. ANCA-ILEANA Aliin u IS sau Smiare în pag. a H!*ai ©H. Pentru valorificarea superioară a pajiştilor naturale Izvorul bogăţiei este investiţia de iniţiativă Judeţul nostru dispune de importante rezerve de sporire a producţiei animaliere. Dar fondul de pajişti naturale, care ocupă 54 la sută din terenurile agricole ale judeţului, nu este pus în valoare complet. Aceasta este concluzia tuturor analizelor întreprinse pînă acum pe plan judeţean în această direcţie. Constatarea are valoare practică dacă este urmată de o acţionare hotărâtă pentru ridicarea producţiei medii pe păşune şi fineţe naturale. Programul de dezvoltare a agriculturii judeţului nostru pentru perioada 1973 —1975 — recent adoptat — prevede ca în 1975 să se ajungă la o producţie de 12 000 kg masă verde la hectarul de păşune. Să recunoaştem că saltul de la 5 000—6 000 kg —• producţie actuală , la 12 000 kg nu este simplu. „Dar este pe deplin realizabil, dacă toţi oamenii muncii din agricultură, începînd de la primarul comunei, preşedintele şi inginerul şef, şi pină la ultimul cioban, vor trata cu responsabilitateaceasta problemă, afirmă inginerul Ion Stoica, directorul întreprinderii judeţene pentru efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor naturale. Pentru fiecare parcelă de pajişte naturală să seîntocmească s*t plan de acţiune p# 4—5 ana *£ tt facă totul pentru realizarea obiectivelor propuse". La ‘ prima vedere, s-ar părea ca problema valorificării superioara a pajiştilor naturale este simplă: care specialistiu ştie ce trebuie întreprins pe o păşune sau pe o fîneaţa pentru sporirea producţiei şi care consiliu de conducere nu doreşte să asigura o bază furajeră bogată? Paradoxal, dar tocmai simplia see problemei a determinat tratarea ei... simplistă — cel puţin pînă acum — în multe unităţi. Realizările înragistrate în unele C.A.P. şi LAN. tunt rodul unor acţiuni „insulare“, le-am zice, care^nu reflectă potenţialul existent în toata zona noastră. Acţiunea mai complexă întreprinsă în agricultura de sol — de a organiza şi îmbunătăţi pajiştea de la Crinţ pe mai multe sute de hectare — este salutară, dartrebuie generalizată. Este însă mai important, după opinia noastră, să admitem în dietiţie problemele nerezolvate.