Tribuna Sibiului, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-23 / nr. 1578

A e­sre o 24 de ore s piron /1 PR­OIETARI DIN TOATE TARIT­E, UNITI-VA ! [BIB'1 ibuna u .luncnă.sibiu M M ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ......- — ............- --------- ■' ..................—- -------------------­Anul VI, nr. 1578 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani In spiritul Plenarei C.C. al P. C. R. din februa­rie-martie SE ÎNFĂPTUIESC MĂSURILE TEHNICE MENITE SĂ RIDICE EFICIENŢA ECONOMICĂ Antrenat în întrecerea socia­listă, colectivul Fabricii de gea­muri din Mediaş s-a angrenat cu toate forţele şi capacitatea nova­toare pentru îndeplinirea sarcini­lor de plan la nivel maximal. Do­vadă că aici, încă de la începu­tul anului curent, producţia a de­marat în bune condiţii este toc­mai realizarea la nivel maximal a producţiei globale pe primele două luni şi depăşirea produc­ţiei marfă cu 1,4 milioane lei. „Faptul că în anul trecut a tre­buit să învingem nişte greutăţi — ne spune ing. Francisk Binkits, di­rector tehnic — ne-a determinat să luăm din timp o serie de mă­suri, să întreprindem unele acţi­uni care să ne permită o înca­drare totală în sarcinile de plan la nivel maximal şi în angajamen­tul luat pe 1973. Printre obiectivele stabilite pen­tru antrenarea salariaţilor pe linia folosirii la maximum a capacită­ţilor de producţie şi a timpului de lucru, un loc important îl o­­cupă cele de ordin tehnic şi or­ganizatoric. La cuptorul nr. 3, de pildă, pentru a nu fi puşi in si­tuaţia de a avea avarii sau opriri, pe lingă reorganizarea forma­ţiilor de lucru a fost pusă la punct producerea în atelierul propriu a pieselor speciale, cum ar fi bara­jele termice şi barele de tragere, care erau prevăzute a se procura din import. Măsuri de mare efi­cienţă sunt şi cele cu privire la mecanizarea ruperii tablelor de geam, punerea în funcţiune a bu­clelor de automatizare. Se află in curs de realizare îmbunătăţirea controlului pe faze. Datorită acestor măsuri­ s-a re­uşit ca secţia de geam securizat să realizeze o producţie de serie mare, asigurîndu-se o calitate co­respunzătoare produselor fabri­cate“. Pentru ca, aşa­ cum ne spunea interlocutorul, colectivul să se în­cadreze în sarcina la nivel maxi­mal a planului pe acest an, aici sunt întreprinse şi alte acţiuni me­nite a ridica parametrii utilajelor, a influenţa pozitiv producţia,­in această direcţie sunt în curs de realizare unele măsuri cu privire la îmbunătăţirea sistemului de desprafuire la complexul de a­­mestec, mecanizarea transportului geamului între operaţiuni, contai­­nerizarea parbrizelor pentru uzina „Steagul roşu" Braşov, lucrări ca­re se vor executa din fonduri de mică mecanizare. Este cunoscut faptul că la Fa­brica de geamuri din Mediaş d in acţiunea de autoutilaje s-au ob­ţinut rezultate deosebite. Aici, da­torită preocupării colectivului de specialişti au fost concepute şi pro­duse multe utilaje de mare ran­dament, folosite atît in fabrică cit şi în alte fabrici similare din ţară. De fapt, atelierul de creaţie şi execuţie destinat acestui scop lu­crează din plin. Pentru acest an sunt prevăzute a se produce multe utilaje prin autodotare. Cea mai semnificativă realizare va fi insta­laţia de securizare pe orizontală a geamului plan. De asemenea, au fost concepute, executate şi montate două maşini de şlefuit cant liniar, in curînd vor intra în procesul tehnologic, o maşină de spălat, o maşină de şlefuit for­mate nedreptunghiulare. Dar nu numai acestea sunt uti­lajele care se produc aici. După cum ne încredinţa inginerul Karol Römer, şeful serviciului tehnic, cele arătate mai sus sînt doar cîteva din maşinile şi instalaţiile ce vor fi fabricate cu forţe proprii, redu­­cîndu-se substanţial importul de utilaje şi economisindu-se impor­tante fonduri valutare. Acţionind în acest mod, colectivul, de aici se înscrie cu competenţă în indi­caţiile stabilite de recenta plenară a C.C. al P.C.R. din februarie­­martie. Spuneam la început că întregul colectiv este antrenat în întrece­rea pentru îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan ce -i revine. lată de ce, alături de preocupă­rile enumerate mai sus, colectivul duce o luptă continuă împotriva pierderilor tehnologice, a opririlor accidentale a utilajelor, muncește cu rîvnă pentru a produce geam de bună calitate. S. EMANOIL Cursuri de instruire Timp de două zile — 27 şi 28 martie­­— la Păltiniş va avea loc instruirea vicepreşedinţilor comitete­lor executive ale consiliilor populare municipale,­­ orăşeneşti şi comunale, în program au fost incluse ore de consultaţii — pe marginea proiectu­lui de­ lege pentru dezvoltarea con­strucţiilor de locuinţe, de studiu — pentru cunoaşterea şi­­însuşirea do­cumentelor plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie curent — apli­caţii practice în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin vicepreşedin­ţilor in consens cu normativele în vigoare. Una din teme se referă la folosirea eficientă a fondului fun­ciar şi regimul juridic al fondului silvic. După cum se ştie, nu de mult, în baza H.C.M. 1557/1972, care re­glementează componenţa, comitetelor executive ale consiliilor populare co­munale, a fost creait un nou post de vicepreşedinte salariat. In aceas­tă situație este necesară instruirea şi pregătirea acestor cadre. informaţiiINFORMĂTinffliSffigifl Un ritm susţinut în realizarea sarcinilor de plan la nivel maximal • Colectivul de muncă de la fabrica „Steaua roşie“ a reali­zat în cele două de­cada ale lunii martie 63,3 la sută din pla­nul lunar al producţiei marfă. Avînd în ve­dere numărul zilelor lucrătoare din această perioada, se poate a­precia ca activitatea se desfășoară ritmic, existînd condiții ca luna martie să se în­cheie și cu importante depășiri de plan. La activitatea de ex­port, în perioada de la începutul anului și­ ■ pînă la data de 20 ale acestei luni s-au livrat . Colectivele cooperativelor meşte­şugăreşti sibiene „Tehnica nouă“ şi „Textila" au obţinut şi în decada a doua din luna martie rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan. Ca urmare, pina la finele zilei de 20 mar­tie au realizat 67,2 şi respectiv 68,1 la sută din planul lunar al producţiei marfă, în atenţia colectivelor de cooperatori a stat şi îndeplinirea obligaţiilor con­tractuale de livrări către comerţul so­cialist, indicator la care in cele două decade s-au obţinut realizări in­ pro­porţie de 87,8 la sută la „Tehnica nouă" şi 83,4 la sută la cooperativa „Textila“. gf La „Flamura roşie“ Sibiu între­cerea socialistă pentru îndeplinirea in mod exemplar a sarcinilor maximale de plan se desfăşoară cu intensitate sporită. Ritmicitatea producţiei consti­tuie obiectivul principal al preocupă­rilor colectivelor de m­uncă din secţiile de producţie. Ca dovadă stau rezulta­tele bune obţinute în cele două de­cade din luna martie,, în care s-a rea­lizat 64,3 la sută din planul lunar al producţiei marfă. Comparativ cu realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut, colectivul de muncă de la „Flamura roşie“ a obţi­nut o producţie marfă mai mare cu 1,5 milioane lei, corespunzătoare unui ritm de creştere de 15,3 la sută, suplimentar mărfuri în valoare de peste 200 mii lei valută. Bene­ficiarii costumelor băr­băteşti, impermeabile­lor şi jachetelor expor­tate sunt firme din Italia, U.R.S.S., R.D. Germană, ■ Danemarca, Libia și alte state. in ţară . In sala de marmură a „Casei Scînteii“ a avut loc, joi, o adunare fes­tivă consacrată aniversării a 25 de ani de­­la apariţia revistelor „Femeia“, „Săteanca“ şi „Dolgozo­­p“, editate de Consiliul Naţional al Femeilor. Despre însemnătatea şi rolul celor trei publicaţii a vorbit tovarăşa Suzana Gâdea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor. Participanţii la adunarea festivă au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu.­­ In mai multe judeţe ale ţării a început campania împăduririlor de primăvară. Potrivit unor date recente, furnizate de organele de resort ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, pînă in prezent s-au împădurit mai bine de 2 000 hectare. Alături de silvicul­tori o contribuţie importantă aducîndu-şi populaţia din zonele montane. De asemenea, în pepiniere au început lucrările de sezon rezervate spe­ciilor de foioase. Anul acesta, suprafaţa care urmează a fi împădurită va spori, cu încă 13 000 hectare, din care­ 72 400 hectare în fondul de stat, 3.00­3 hectare în aliniamente, şi 9 600 hectare în fondul comunal.­­ In circa 20 de localităţi se construiesc noi oficii de poştă, telegraf, telefon şi radio. Asemenea edificii de utilitate publică se realizează, de pildă, în cartierele Steagul Roşu, din Braşov, Cremenea din Bacău, Vi­zirni 1 din Brăila, Abator din Constanţa, Calea Bucureşti din Craiova­, 9 Mai din Tg. Jiu, Hipodrom 2 din Sibiu, Nicolae Bălcescu din Timi­şoara, Traian din Rîmnicu Vîlcea, precum şi­ în zonele centrale din mu­nicipiile Piteşti şi Călăraşi. Decret privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Consiliul­­de Stat al Republicii So­cialiste România decretează­ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Structura organizatorica a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juri­dică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denu­­mite în cele ce urmează unităţi eco­nomice, se stabileşte în mod unitar, potrivit­ legii, de organele de condu­cere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile or­ganizatorice tip pentru centralele in­dustriale și alte unități similare și pen­tru întreprinderile industriale, prevă­zute în anexa nr. 1, care face parte integrantă, din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre apro­bare Consiliului de Stat , structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate­­ centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile com­ponente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. B) STRUCTURA FUNCTIONALA a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi simi­lare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru, conduse de cite un maistru; mărimea­­acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative uni­ficate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii co­respunzătoare acestuia. Maiştrii lu­crează sub­ conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul acti­vităţii necesită un număr de muncitori echivalent­ cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii per­mite aceasta, atelierul se poate con­stitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de a­­telier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. în cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingi­­neri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd nur­ărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie cit şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de per­soane; in cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor or­ganiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control şi cercetare­­ execută analize, probe, măsurători pentru determinarea cali­tăţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volu­mul de muncă necesită cel­ puțin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, mon­taj, service şi pentru alte activitari productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților le­gate intre ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activi­tate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot con­stitui secţii in care şefii acestora con­duc direct un număr de cel­ puţin 6 formaţii de lucru conduse de­ cite un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de­­secţie coordonator şi­­ de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întrea­ga capacitate a secţiei. Şeful de sec­ţia coordonator îndeplineşte şi atribu­ţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de­ secţie coordonator ajutat de cei­lalţi şefi de schimb răspunde de asi­gurarea condiţiilor­­necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în toate schimburile, precum şi pentru reali­zarea planului pe întreaga secţie. (Continuare în pag. a IV-*) CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3.' — In funcţie de­ volumul, complexitatea, importanţa şi specifi­cul activităţii, structura organizatori­că a ■ întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) STRUCTURA DE PRODUCŢIE ŞI CONCEPŢIE ' a), ateliere de producţie, montaj, service, proiectare,­­ precum­­ şi pentru alte activităţi productive; b) laboratoare de control şi­ cerce­tare; c) secţii de producţie, montaj, ser­vice, precum şi pentru alte acti­vităţi productive; /m m # jn® g'* ?s * fotoinformaîia zilei li®’■ k k­­ / l; - 1 v *­V'. **■ MRP»*' ;V *a**«x.^ - sTt Rmjll **•jiyplpV ‘ T . JlMS&# . , ‘ fe,0 ^'WFk\ V Joi s-a redeschis moga­inul de articole tehnico-sanitare „SANITAS“ in noul local din Sibiu, Şoseaua 11 Iunie nr. 1. Magazinul este bine aprovizionat şi dispune de un spaţiu mult mai mare decit vechea unitate din str. Faurului COMUNICAT In ziua de 21 martie 1973, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor uni­tare de structură pentru unităţile econo­mice. 6 24 dc orc ^ 24 dc orc t 24 dc orc § 24 dc prc • 24 dc orc # în judeţ ■ Ieri s-a constituit comandamentul judeţean de urmărire a lucrărilor com­plexe de îmbunătăţire a aprovizionării cu apă a Sibiului. Au participat repre­zentanţi ai proiectantului şi unităţilor de construcţii, ai diferitelor organe ju­deţene interesate. Problema care­ a po­larizat atenţia participanţilor a fost asigurarea în continuare (pe tot timpul execuţiei lucrărilor complexe) a debi­tului de apă, cu calităţi corespunză­toare, pentru locuitorii­­ municipiului Sibiu. Au fost luate totodată măsuri corespunzătoare in vederea evitării poluării apei potabile, în finalul lucrării, Sibiul va bene­ficia de un spor de apă potabilă de peste 1 400 litri pe secundă.­­ Comisia municipală de Cruce Ro­şie a organizat, ieri după amiaza, la sala Casei de cultură a tineretului din Sibiu, o consfătuire cu tema: Sănătatea la familie. Consfătuirea a fost orga­nizată la cinstea Zilei sănătăţii (7 apri­lie). Cu această ocazie medicii Dumi­tru George, Nicolae Hitţan, Radu Co­­cinski şi Nicolae Lupescu, au prezentat­­­referatele: „Rolul comisiilor de Cruce Roşie pentru răspîndirea cunoştinţelor de educaţie sanitară destinate sănătăţii în familie“,­­Alimentaţia raţională în familie*, „Igiena mintală în familie“ şi „Rolul familiei în utilizarea factorilor naturali de călire a organismului*. Tot cu această ocazie a avut loc şi o con­sfătuire între­­redactorii revistei „Sănă­­­­tatea“­­ şi cititorii sibieni ai acestei re-. Ieri după amiază, in sala mare din clădirea Consiliului judeţean al sin­dicatelor, a avut loc plenara Consiliu­lui municipal al sindicatelor. La ordi­nea de zi a fost înscrisă preocuparea biroului executiv şi a comitetelor sin­dicatelor în direcţia aplicării prevederi­lor legislaţiei pe linie de inovaţii. R Republica Panama şî Repu­blica Populară Bulgaria au sta­bilit relaţii diplomatice — s-a­­anunţat la Ciudad de Panama.­­ In capitala Libanului a avut loc joi o nouă reuniune a Con­siliului Ministerial al Organizaţiei statelor exportatoare de petrol (O.P.E.C), consacrată examinării unor măsuri pentru compensarea pierderilor suferite de ţările ex­portatoare­ de ţiţei d­in urma re­centei devalorizări a dolarului a­­merican.­­ Ministrul afacerilor externe al Republicii Peru, Miguel An­gel de la Flor, a făcut, în cadrul unei conferinţe de presă, orga­nizată la Ciudad de Panama, o declaraţie în care a arătat, că sta­bilirea de relaţii diplomatice între ţara sa şi statele socialiste în spiritul colaborării şi avantajului reciproc —­ relaţii care conduc la dezvoltarea şi diversificarea hotare schimburilor economice şi comer­ciale — s-a repercutat pozitiv a­­supra­­ dezvoltării economiei na­ţionale. R „Cosmos-552" este noul sa­telit artificial al Pămintului, lansat în Uniunea Sovietică la 22 mar­tie. După­­cum relatează agenţia TASS, la bordul satelitului sunt instalate aparate pentru continua­rea explorării spaţiului, cosmic. B Pentru prima oară în rela­ţiile mongolo-engleze,l la 21 mar­tie, la Londra, a fost semnat un acord comercial, între cele două ţari. B In optimile de finală ale turneului international de tenis de la Washington, Ilie Năstase l-a învins cu 7—5, 6 ș 1 pe ameri­canul Stewart. Meiler (R.F. a Ger­maniei) a dispus cu 6—0, 6—1 de Ion Țiriac. Fletcher (Australia) l-a întrecut , cu 7—6, 1—6, 6—3 pe Kreiss (S.U.A.). - ----------------------------------------------—...——-------------- ----------------------------------------—-------------------------------------—-------—■—* 1-------------------------------------------------—............................----------------------------1 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituţie. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează! Articol unic.­­— Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune­ a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU (continuare în pag. a II!­*) tirgib­­­az­ar • •••••••••••••••• LIVADA — pasiunea pomicultorilor din Vurpăr Fructele sînt vitaminele noastre de toate zilele. Zahărul condensat în ele prin , miraculosul, proces al fo­tosinte­­zei ne asigură gustul și buchetul a­­cela parfuma!­ atît de apetisant, ne primeneşte energia de care avem ne­voie. Dar ne-am, întrebat noi oare atunci^ cînd ne înfruptăm cu volup­tate dintr-un măr aflat pe masa noas­tră cîtă^ muncă, cită migală, cîte bucu­rii şi cîte necazuri înmănunchează el? Ne-am întrebat noi oare cîţi oameni tremură­m pentru viaţa fiecărui mugure îmbobocit, pentru maturizarea lui, cîţi urmăresc zi şi noapte ocrotirea lui, de-a lungul celor 365 de zile ale anului, pentru ca el să fructifice şi să­ poata apărea pe mesele noastre? Ştim noi oare suficiente lucruri des­pre strădaniile pomicultorilor, care nu au anotimpuri şi sezon mers, pen-’tru care toate cele 365 de zile ale anului înseamnă tot atitea bătălii, mari sau mici, pentru producţia li­vezilor? ... Fireşte, nu ne frămintă aceste în­trebări ori de cîte ori ne aprovizio­năm cu fructe şi dacă autorul no­durilor de faţă o face, ele au fost generate de vizita într-o fermă po­micolă fruntaşă care, din 1967, prin recoltele obţinute a devenit rentabila, înscrie în fiecare an beneficii consi­derabile,­­deţinînd la ora actuală, prin indicii sintetici atinşi, un loc priori­tar în pomicultura judeţului. Este vorba despre ferma nr. 6 din Vurpăr­ia I.A.S. Cisnădie. I-am cunoscut acolo în livada de pomi, desfăşurată pe mai bine de 216 ha, pe inginerii Vasile şi Ana Alexa, soţ şi soţie, foşti colegi de facultate care, printr-o luptă acerba cu natura, cu capriciile zilnice ale vremii, des­făşoară, împreună cu întregul colec­tiv, o bătălie tacită dar tenace pen­tru a ajuta pomii să rodească abun­dent, consemnînd prin faptele lor file de, o rară frumuseţe profesionala şi morală. De-a lungul unui an asişti aici la o adevărată epopee pomicolă, de o largă anvergură, care determină producţii masive de cireşe, prune, mere, în 1972 ele insemnînd, valoric vorbind, un beneficiu de 1,6 milioane lei... La început le-a dat bătaie de cap un puternic atac de şoareci. Au invadat pur şi simplu livada. Micile, dar­ periculoasele rozătoare, au fost însă stirpite cu ajutorul unor momeli otrăvite. Apoi livada a fost atacată de San Jose, parazit care ameninţa să distrugă toţi pomii. Cu răbdare şi mi­gală s-a aplicat tratamentul de ri­goare pînă la înfrîngerea definitivă a acestui inamic periculos. Apoi stropi­rile de iarnă, tăierile ramurilor us­cate, tăierile de­­ fructificare, apoi pre­venirea atacului de brumă, atît de periculos pentru mugurii gingași, stro­pirile de vară... Stropitul de vară, îmi mărturisește fermierul ing. Vasile Alexa, îl face ca în zorii zilei, mai precis de la orele 4 la 9 ca să nu se ardă pomii atunci când dă căldura. Vin oamenii şi, ca un adevărat schimb trei, zoresc stro­pitul, avînd grija fiecărui pom. To­tul se face cu pasiune şi dăruire... „Să veniţi în perioada cînd livada e ameninţată de brume, ne spune secre­tarul organizaţiei de bază, li­e Gabor, şi o să-i vedeţi pe oameni stind .toata noaptea sub pomi, cite o săptăminâ, intreţinînd grămezile fumigene. E frig

Next