Tribuna Sibiului, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)

1974-01-15 / nr. 1830

Anul VII, jir. 1830 Marți, 15 ianuarie 1974 BIBLIOTECA „ASTRA" ( s I B I rt PROLETARI DTN TOATE ŢXRtT'.E. UNlft-VÄ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini, 30 bani Persistă încă neconcordanţa între ritmul asigurării cu no­me­­ şi materiale şi nimici -a­la sarcinilor de plan După cum se cunoaşte, una din­ condiţiile îndeplinirii cu succes a planului de producţie este asigurarea bazei tehnico-am­ateriale necesare des­făşurării procesului, de producţie. I în anul trecut, întreprinderea me­­dieşană a avut de întîmpinat unele greutăţi în desfăşurarea procesului de producţie, majoritatea datorită lipsei unor materii şi materiale. A­­c­esta este de fapt şi unul din mo­tivele, alături de cele de ordin or­ganizatoric,­care au condus la neîn­­deplinirea principalilor indicatori de plan. Desele schimbări ale sortimen­telor, lansarea în producţie a unor articole fără o minuţioasă pregătire a procesului tehnologic, stagnările etc. nu au alte cauze decât lipsa u­­nor materiale de bază ca: tălpi ma­­triţate, rub­roporos, fermoare şi al­tele. Cunoscindu-se­­ greutăţile era de aşteptat ca în acest an să se ia toa­te măsurile pentru evitarea lipsurilor menţionate. Din discuţiile avute In­sa cu ing. Liiviu Sabău, directori­l întreprinderii, rezultă că, acum, la început de an, situaţia nu pare a fi cu mult schimbată» Dacă în anul trecut furnizorii­­ noştri au rămas restanţă cu o serie de materiale cum ar fi de pildă 9 tone de tălpi mi­­croporos, 12 mii perechi tălpi matri­­ţate, fermoare, precum şi o serie de chimicale, nici in acest an nu avem acoperit întregul necesar s, ne de­clară interlocutorul. Pentru acest an, întreprinderii „la Mai"­ îi revin sarcini sporite, atit la sortimentele de încălţăminte, artico­­le tehnice, cit şi de marochinărie. Or, condiţia esenţială pentru pro­ducerea acestora este asigurarea ba­zei materiale. La data discuţiei noas­tre nu am găsit o­ situaţie favorabi­lă în acest sens. Planul de aprovi­zionare, corelat bineînţeles cu cel de producţie, este neacoperit în pre­zent cu 32 tone tălpi mi­croporos, 4 tone de rame P.V.C., 23 tone Sa­ma, 310 mii perechi şireturi, 800 kg aţă de bumbac, 70 tone bicromat, cu aproximativ 200 tone hîrtii şi car­toane necesare pentru confecţii şî cutii. In aceste condiţii întreprinde­rea nu-şi poate realiza ritmic sarci­nile de plan. Este de datoria condu­cerii, a comitetului de partid, de a analiza de urgenţă şi —­ mai ales — de a lua măsurile necesare, pentru a asigura materii şi materiale ne­cesare desfăşurării­ procesului de producţie in bune condiţiuni. De altfel, pentru a argumenta şi-şi întreprinderea „8 Mai“ Medias­tuaţia critică în­ care se află unita­tea în privinţa aprovizionării, este de ajuns să arătăm că, în ziua vi­zitei noastre, sectorul de încălţămin­te a înaintat conducerii o listă cu materialele lipsă, de strictă necesi­tate. , „Consider — ne spunea directorul întreprinderii --- că slaba eprev­io­­nare cu materialele necesare se da­torează şi timpului scurt­ dintre Con­tractări şi lansarea producţiei de serie. Cu toate că acestea au în­ceput cu mult timp înainte, ele nu au fo­st definitivate decit la jumăta­tea lunii decembrie 1973. Sigur că nu am reuşit atî­t noi cit şi centrala să putem lua măsuri, adecvate in privinţa aprovizionării". Pentru reglementarea situaţiei, du­pă cum ne spuneau interlocutorii, la jumătatea lunii curente, se intenţio­nează a se organiza o discuţie în­tre conducerea întreprinderii şi con­ducerea centralei, discuţie după care se vor lua măsuri operative în pri­vinţa aprovizionării. Arătam că în anul trecut între­prinderea „3 Mai" Mediaş a avut de intîmpînat unele greutăţi, că datori­tă acestora sarcinile ce au revenit colectivului de aici nu au fost în­deplinite. Pentru ca în acest an, a­­provizionrea cu materii prime şi materiale să fie mai judicios făcută, pentru ca stagnările şi lucrul în sal­turi să fie evitate, se impune (dacă acest lucru nu a fost făcut la tim­pul necesar) să se întreprindă ase­menea măsuri încît aprovizionarea cu materialele necesara desfăşurării procesu­lui de producţie să se facă la nivelul sarcinilor de plan. Este o condiţie esenţială, de care v­a­ trebui să ţină seamă atît conducerea între­prinderii, cit şi centrala industrial­ ă. SANDU Pentru sporirea indicelui de utilizare a maşinilor Colectivul de muncă al între­prinderii „Textila" Cisnădie, a lansat iniţiativa „Reducerea tim­pilor de staţionare a maşinilor şi utilajelor prin eliminarea mi­cilor defecţiuni de către ţesă­tori". Aşadar, această iniţiativă vizează creşterea indicelui de u­­tilizare a războaielor de ţesut. Un scurt bilanţ al aplicării iniţiativei în anul 1973 este, cre­dem, edificator. Timpul de sta­ţionare a scăzut de la 1,61 la sută, la 1,40 la sută, iar numă­rul de m­p pe război oră efec­tiva a crescut de la­ 2,73 la 2,80. îr­ felul acesta s-a realizat o producţie suplimentară de peste, 30 000 m­p covor. Important de semnalat, este fap­tul că, în prezent, iniţiativa a fost preluată­­şi de alte colec­tive de muncă, ea fiind în curs­ de generalizare la celelalte ţe­sătorii din judeţ. Festivitatea de premiere a gazetelor satirice Teri, 14 ianuarie,­ la Casă de edi­­tură a sindicatelor Sibiu, a avut loc festivitatea de premiere a gazete­lor satirice, participante la concursul judeţean. Comisia de organizare, analizînd activitatea gazetelor aflate în con­curs a stabilit următoarele premii: premiul I — gazetei satirice „Flaro“ de la întreprinderea „Flamura ro­șie", in valoare de 1 500 iei; pre­miul II — gazetei „Tipograful" de la Întreprinderea poligrafică, în va­loare de 1 000 lei; premiul III — gazetelor satirice de la întreprin­derile „7 Noiembrie“, „Balanţa“, I.P.A. Sibiu, „Târnav­a* *— Mediaş, în valoare de cîte 750 lei pentru fiecare. S-au mai acordat menţiuni gazetelor satirice de la întreprinde­rile „Independenţa“, „Libertatea“ — Sibiu, „Emailul roşu“ — Mediaş şi gazetei din memrr­recat Mare. I DIN SUMAR: • SPORT... SPORT... • Rubrica de informaţii: La dispoziţia dv. In pag. a ll-a • 95 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu • O invenţie cu circ, o serie de presupuneri şi o noapte grea de stele necuvântătoare In pag. a !!l-a • Publicitate • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ In pag. a IV-a INFORMAŢII • Devenită tradiţională, acţiu­nea din reţeaua comercială de­numită „Tîrgul de iarnă“ a de­butat ieri. Notăm reducerile de preţuri, de pînă la 30 la sută, la numeroase sortimente de îm­brăcăminte: stofă pentru paltoa­ne şi pardesie (adulţi şi copii), costume bărbăteşti şi pentru fe­mei, canadiene şi fulgarine din telon pentru adulţi şi copii, fu­lare, paltoane, precum şi la nu­meroase sortimente de încălţă­minte specifică sezonului. • In contextul realizărilor din ultima perioadă în privinţa mo­dernizării unor servicii către populaţie (să exemplificăm doar c­u cele două case de comenzi din Sibiu: Mercur şi Casa de co­menzi pentru produse de cofe­tărie — patiserie) se înscriu şi preocupările de această natură existente la cooperativa „Con­strucţii şi mobilă". Astfel, cîteva unităţi din Sibiu (cele de pe str. Karl Marx, Tur­nului, Măgheranului) execută re­paraţii mobilă, tapiţerii la domi­ciliul clientului, a fost organizat un serviciu pentru transportul şi aranjatul mobilei la domici­liul solicitanţilor. • La Ocna Sibiului are loc astăzi o şedinţă de birou a Co­mitetului orăşenesc U.T.O. Va fi prezentată o­ informare privind stilul şi metodele de muncă ale biroului Comitetului orăşenesc U.T.G. şi ala organizaţiilor de bază. Activităţi la zi in unităţile agricole Pe baza sarcinilor stabilită pontal 1974, în unităţile agricole din judeţul nostru se întreprind în aceste zile acţiuni menite să asigure un cadru adecvat reali­zării producţiei planificate. Pre­gătirea recoltei viitoare consti­tuie principalul obiectiv pe a­­genda de lucru a unităţilor. • Ţăranii cooperatori din Si­­biu-Turnîşor şi-au prevăzut să obţină în acest an producţii me­dii de 2 400 kg grîu la ha, 2600 kg porumb boabe, 30 000 kg po­rumb siloz, 16 000 kg cartofi de toamnă. In vederea realizării şi chiar a depăşirii acestor produc­ţii, consiliul de conducere ,a­­ luat măsuri pentru a se asigura se­minţele necesare din soiurile cele mai productive şi de a se asigura un agrofond corespun­zător. întreaga suprafaţă­ de te­ren a fost arată din toamnă, în prezent principalele forţe fiin­d antrenate la lucrările de fertili­zare. Pe cele 50 ha ce urmează a fi cultivate cu porumb boabe, lucrările vor fi complet mecani­zate, iar pentru combaterea bu­ruienilor se vor erbicida culturile de grîu, porumb și cartofi. • Lucrătorii din fermele viti­cole ale I.A.S. Axente Sever sunt hotăriți să realizeze în acest an producţii sporite de struguri, în acest scop, principala aten­ţie este acordată ridicării gradu­lui de fertilitate a solului. Pe 400 ha podgorie au fost admi­nistrate 120 tone îngrăşăminte chimice, iar din cele 3 600 tone îngrăşăminte organice s-au trans­portat în cîmp 1 500 tone. Acţi­unea de fertilizare se află în­­tr-un stadiu avansat în fermele viticole nr. 9 Axente Sever şi nr. 3 Şeîca Mică. I­­ " . . ... .. în vederea asigurării ma­terialului săditor — 1 218 000 fire tomate, ţelină, ardei, vinete, var­ză de vară şi de toamnă, gulii şi gulioare — legumicultorii de la C.A.P. Mediaş pregătesc con­diţiile necesare amenajării pa­turilor calde. Au fost p reparate ramele şi tocurile pentru 1 000 m­p răsadniţe din cele 1 500 pla­nificate. S-au asigurat, de aseme­nea, pămîntul de ţelină, mraniţă şi îngrăşămintele chimice. 9 Colectivul secţiei pentru semiindustrializarea şi conserva­rea fructelor a I.A.S. Sibiu-Cis­­nădie a depozitat în toamna anu­lui trecut 3 000 tone mere din soiurile Ionathan, Golden auriu, Roşu delicios şi altele. în pre­zent, în cadrul secţiei se pregă­tesc pulpe şi marcuri din fructe pentru export, fiind livrate pînă în prezent peste 300 tone pulpe în U.R.S.S. și Olanda. Vor fi li­vrate la export, de asemenea, circa 1 400 tone mere. Zilele trecute, la Grupul şcolar pentru utilaje şi piese de schimb Sibiu (fost Industria lemnului), a fost dat in folosinţă un Laborator didactic pentru Utilaje şi tehnologia meseriei, realizat prin autoutilaje. Noul laborator dispune de 40 locuri şi este dotat cu o instalaţie de conexiune inversă, aparate de proiecţie, retroproiector şi mobilier modern. Odată cu desfăşurarea orelor de curs în această încăpere, eficienţa lecţiilor predate va creşte simţitor. Foto: FRED M­SS Tovarăşul N­­ICOIM CEAUŞESCUl a primit pe participanţii la Seminarul interna­ţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român,­ preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, lunni la amiază, în sala de­­marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii­­la lucrările Seminarului internaţio­nal „Studenţii şi securitatea europea­nă", care s-au desfăşurat la Bucu­reşti. La întrevedere au participat tova­răşii Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R., Tra­­ian Ştefănescu, prim-secretar al Co­mitetului Central al Uniunii Tinere­tului Comunist, ministru pentru pro­blemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. • Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu­, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi a­­plauze la sosirea în mijlocul re­prezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţio­nal, importantă reuniune universita­ră şi-au manifestat deplina satisfac­ţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimind înal­ta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucră­rii fructuoase în care fiecare na­ţiune să se poată dezvolta în con­formitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată ti­nerei generaţii şi rolului ei in solu­ţionarea marilor probleme ale ome­nirii contemporane. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele reprezentan­ţilor studenţilor din Bulgaria, Ceho­slovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tine­retului Liber German, Klaus Som­mer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus: Do­resc să vă mulţumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea ofe­rită de a avea o întîlnire cu dum­neavoastră, tovarăşe secretar gene­ral al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucu­rești am avut posibilitatea să discu­ Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rând, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai uni­versităţilor din o serie de ţări eu­ropene, din Statele Urate şi Cana­da, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze pu­ternice). Reuniunea are loc îrn împrejurări deosebite nu numai­ pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au ob­ţinut anumite rezultate în afirma­rea unei politici noi, în direcţia li­chidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în tre­burile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă în scopul dez­voltării economico-sociale a fiecă­rei naţiuni. " "Id­o­limpnmarea trdtanf­­ ctffS spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutin­deni. Trebuie să menţionez că ti­neretul, tineretul universitar, a ju­cat şi joacă un rol activ în impri­marea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea secu­rităţii în Europa, corespunde năzu­inţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale între­gii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate: a în­ceput­ conferinţa general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor din­tre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate ra­ţiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au sub­liniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat­ pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există in­­că forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care re­nunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec în tre­burile altor state. De aceea, accen­tuarea cursului destinderii, înfăptu­irea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperia­­liste. Desigur, pot fi — şi sînt — di­­­­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţio­­larle său din problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite; nn în­seşi ştiinţele naturii şi tehnice a­­supra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotri­vă, este im lucru cît se poate de natural să fie aşa; numai atunci cinci asupra diferitelor probleme ca­re preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără preju­decăţi, fără pretenţia că cineva de­ţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de pă­reri şi de idei, de căutări nova­toare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună ,a lumii, a conlucrării între popoare, a reali­zării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă daca am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o cir­culară sau, mai ştiu eu cum, şi toa­tă lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orin­­duiri sociale diferite, cînd exista concepţii filozofice şi concepţii re­ligioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lu­mii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apară şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate po­poarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu cu­raj problemele pe care Ie ridică viata si dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce tre­buie făcut pentru a lichida politica imperialista, colonialistă, neocolo­­nialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare li­beră, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea ni­mănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului uni­versitar, în această lume? După pa­(Continuare în pag. a IIl-a) (Continuare în pag. a iii-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la întilnirea cu participanţii la Seminarul internaţional Studenţii şi securitatea * •*••••• • # # • • • • Gospodărirea fondului funciar, valorificarea supe­rioară a capacităţilor de producţie existente - probleme majore ce confruntă activitatea c­aiului intercooperatist InterTÎu cu ing. PETRU ILDEA, preşedintele consiliului intercooperatist Dumbrăveni In lumina sarcinilor izvorîte din exigenţele acestui timp, activitatea consiliilor intercooperatiste­­ este confruntată şi în acest an cu proble­me majore. Rolul consiliului inter­cooperatist în valorificarea superioa­ră a capacităţilor productive exis­tente în unităţi este evident, întru­­­cit la nivelul acestui organism se rezolvă principalele probleme pri­vind organizarea, planificarea şi con­ducerea agricultu­rii din zona res­pectivă. In legătu­ră cu acţiunile preconizate în ve­derea realizării e­­xemplare a sarci­nilor de producţie pentru acest an am adresat cîteva în­trebări tovarăşului inginer Petru Al­­dea, preşedintele consiliului inter­cooperatist Dumbrăveni. O­i acest penultim an al actua­lului cincinal înseamnă şi pentru lucrătorii din agricultură o mai mare exigenţă faţă de ei înşişi, faţă de activitatea lor productivă. Desigur, şi la consiliul intercoo­peratist Dumbrăveni se acţionea­ză concret pentru realizarea o­­biectivelor mobilizatoare preconi­zate. Care este averea şi baza materială a realizării producţiei planificate în acest an? — Consiliul intercooperatist pe care îl condu­c are în subordine 5 cooperative agricole: Biertan, Hoghi­­tag, Laslea, Mălîncrav şi Şaroşu pe Tîrnave. Unităţi puternice, care dis­pun de o mare capacitate organiza­torică şi de o bază materială sub­stanţială pentru realizarea unor pro­­duţii agricole foarte bune. A­.:­ 4 669 ha terenuri arabile, 3 800 ha păşuni, 2 860 ha fineţe, 150­ ha pod­gorii, 130 ha livezi ş.a. Sectorul zo­otehnic este, de asemenea, bine re­prezentat: 3 550 bovine, din care 2 100 vaci şi juninci, aproape 3.000 porcine, din care 530 scroafe şi scrofiţe, 5 500 ovine. Rezultatele de producţie înregis­trate pînă acum ne îndrituiesc să a­­firmăm că avem în zonă cooperatori harnici şi pricepuţi, mecanizatori destoinici, cu multă putere de mun­ca, specialişti care cunosc bine şi reuşesc în bună măsură să­ rezolve complexele probleme care confruntă în această etapă producţia agricolă din unităţile cooperatiste. Aşa incit sarcinile mobilizatoare pe care ni le-am asumat în 1974 pot şi trebuie să fie îndeplinite exemplar. — Am dori cîteva precizări in legătură cu orientările şi acţiu­nile preconizate de consiliul in­tercooperatist pentru realizarea o­­biectivelor propuse în sectorul vegetal. — Ne străduim să realizăm indici­i cii mai înalţi de gospodărire a­ pă­mântului —­ averea noastră cea mai mare. Consider că planurile de cul­tură pe unităţi sunt optimizate. Prin­cipalele culturi ale zonei sunt griul, porumbul, sfecla şi cartofii. Aici ca­­­m cam «forturile e«)*e+iv*­fa* *» muncă, în dorinţa de a obţine pro­ducţii cit mai mari... — Desigur, problema de­ bază rămîne aici modernizarea tehno­logiilor de lucru, extinderea me­canizării şi a chimizării. — Dorim să erbicidăm cultura de grîu pe întreaga suprafaţă cultivată în acest an (cu excepţia parcelelor unde vom semăna trifoliene în­ cul­tura ascunsă), cultura de porumb pentru boabe pe cea 65 la sută din suprafaţa ocupată de aceasta, cultura de cartofi­­ pe suprafeţe cit mai­­ mari. Vrem cu­ mai multe erbici­­de, am făcut comenzi pe care le do­­rim onorate. Nu trebuie şi ceva în­grăşăminte Chimice, mai ales pent­ru griu. — Putem preciza citeva pro­bleme ale realizării producţiilor pe culturi? Griul de toamnă, de exemplu, s-a semănat în condiţii excelente şi realizarea producţiei planificate n-si­e o problemă dacă am avea acum ceva îngrăşăminte chimice. Se veri­fică permanent starea de vegetaţie a culturii. Constatările arată că a­­ceasta este bună. Probleme mai deo­sebite va pune recoltarea. Am mai avea nevoie de două „Glorii“, pen­tru a evita pierderile de producţie. Porumbul pentru boabe — o cultu­ră a cărei tehnologie de lucru bine pusă la punct. Vom lucra şi (Continuare în pag. a - Interviu realizat de GH. GRADINARU EXIGENŢELE ACESTUI TIMP IN 088AHZMEA, PLANIFICAREA ŞI CONDUCEREA «ULMII »few

Next