Tribuna Sibiului, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)
1974-01-15 / nr. 1830
Anul VII, jir. 1830 Marți, 15 ianuarie 1974 BIBLIOTECA „ASTRA" ( s I B I rt PROLETARI DTN TOATE ŢXRtT'.E. UNlft-VÄ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini, 30 bani Persistă încă neconcordanţa între ritmul asigurării cu nome şi materiale şi nimici -ala sarcinilor de plan După cum se cunoaşte, una din condiţiile îndeplinirii cu succes a planului de producţie este asigurarea bazei tehnico-amateriale necesare desfăşurării procesului, de producţie. I în anul trecut, întreprinderea medieşană a avut de întîmpinat unele greutăţi în desfăşurarea procesului de producţie, majoritatea datorită lipsei unor materii şi materiale. Acesta este de fapt şi unul din motivele, alături de cele de ordin organizatoric,care au condus la neîndeplinirea principalilor indicatori de plan. Desele schimbări ale sortimentelor, lansarea în producţie a unor articole fără o minuţioasă pregătire a procesului tehnologic, stagnările etc. nu au alte cauze decât lipsa unor materiale de bază ca: tălpi matriţate, rubroporos, fermoare şi altele. Cunoscindu-se greutăţile era de aşteptat ca în acest an să se ia toate măsurile pentru evitarea lipsurilor menţionate. Din discuţiile avute Insa cu ing. Liiviu Sabău, directoril întreprinderii, rezultă că, acum, la început de an, situaţia nu pare a fi cu mult schimbată» Dacă în anul trecut furnizorii noştri au rămas restanţă cu o serie de materiale cum ar fi de pildă 9 tone de tălpi microporos, 12 mii perechi tălpi matriţate, fermoare, precum şi o serie de chimicale, nici in acest an nu avem acoperit întregul necesar s, ne declară interlocutorul. Pentru acest an, întreprinderii „la Mai" îi revin sarcini sporite, atit la sortimentele de încălţăminte, articole tehnice, cit şi de marochinărie. Or, condiţia esenţială pentru producerea acestora este asigurarea bazei materiale. La data discuţiei noastre nu am găsit o situaţie favorabilă în acest sens. Planul de aprovizionare, corelat bineînţeles cu cel de producţie, este neacoperit în prezent cu 32 tone tălpi microporos, 4 tone de rame P.V.C., 23 tone Sama, 310 mii perechi şireturi, 800 kg aţă de bumbac, 70 tone bicromat, cu aproximativ 200 tone hîrtii şi cartoane necesare pentru confecţii şî cutii. In aceste condiţii întreprinderea nu-şi poate realiza ritmic sarcinile de plan. Este de datoria conducerii, a comitetului de partid, de a analiza de urgenţă şi — mai ales — de a lua măsurile necesare, pentru a asigura materii şi materiale necesare desfăşurării procesului de producţie in bune condiţiuni. De altfel, pentru a argumenta şi-şi întreprinderea „8 Mai“ Mediastuaţia critică în care se află unitatea în privinţa aprovizionării, este de ajuns să arătăm că, în ziua vizitei noastre, sectorul de încălţăminte a înaintat conducerii o listă cu materialele lipsă, de strictă necesitate. , „Consider — ne spunea directorul întreprinderii --- că slaba eprevionare cu materialele necesare se datorează şi timpului scurt dintre Contractări şi lansarea producţiei de serie. Cu toate că acestea au început cu mult timp înainte, ele nu au fost definitivate decit la jumătatea lunii decembrie 1973. Sigur că nu am reuşit atît noi cit şi centrala să putem lua măsuri, adecvate in privinţa aprovizionării". Pentru reglementarea situaţiei, după cum ne spuneau interlocutorii, la jumătatea lunii curente, se intenţionează a se organiza o discuţie între conducerea întreprinderii şi conducerea centralei, discuţie după care se vor lua măsuri operative în privinţa aprovizionării. Arătam că în anul trecut întreprinderea „3 Mai" Mediaş a avut de intîmpînat unele greutăţi, că datorită acestora sarcinile ce au revenit colectivului de aici nu au fost îndeplinite. Pentru ca în acest an, aprovizionrea cu materii prime şi materiale să fie mai judicios făcută, pentru ca stagnările şi lucrul în salturi să fie evitate, se impune (dacă acest lucru nu a fost făcut la timpul necesar) să se întreprindă asemenea măsuri încît aprovizionarea cu materialele necesara desfăşurării procesului de producţie să se facă la nivelul sarcinilor de plan. Este o condiţie esenţială, de care va trebui să ţină seamă atît conducerea întreprinderii, cit şi centrala industrial ă. SANDU Pentru sporirea indicelui de utilizare a maşinilor Colectivul de muncă al întreprinderii „Textila" Cisnădie, a lansat iniţiativa „Reducerea timpilor de staţionare a maşinilor şi utilajelor prin eliminarea micilor defecţiuni de către ţesători". Aşadar, această iniţiativă vizează creşterea indicelui de utilizare a războaielor de ţesut. Un scurt bilanţ al aplicării iniţiativei în anul 1973 este, credem, edificator. Timpul de staţionare a scăzut de la 1,61 la sută, la 1,40 la sută, iar numărul de mp pe război oră efectiva a crescut de la 2,73 la 2,80. îr felul acesta s-a realizat o producţie suplimentară de peste, 30 000 mp covor. Important de semnalat, este faptul că, în prezent, iniţiativa a fost preluatăşi de alte colective de muncă, ea fiind în curs de generalizare la celelalte ţesătorii din judeţ. Festivitatea de premiere a gazetelor satirice Teri, 14 ianuarie, la Casă de editură a sindicatelor Sibiu, a avut loc festivitatea de premiere a gazetelor satirice, participante la concursul judeţean. Comisia de organizare, analizînd activitatea gazetelor aflate în concurs a stabilit următoarele premii: premiul I — gazetei satirice „Flaro“ de la întreprinderea „Flamura roșie", in valoare de 1 500 iei; premiul II — gazetei „Tipograful" de la Întreprinderea poligrafică, în valoare de 1 000 lei; premiul III — gazetelor satirice de la întreprinderile „7 Noiembrie“, „Balanţa“, I.P.A. Sibiu, „Târnava* *— Mediaş, în valoare de cîte 750 lei pentru fiecare. S-au mai acordat menţiuni gazetelor satirice de la întreprinderile „Independenţa“, „Libertatea“ — Sibiu, „Emailul roşu“ — Mediaş şi gazetei din memrrrecat Mare. I DIN SUMAR: • SPORT... SPORT... • Rubrica de informaţii: La dispoziţia dv. In pag. a ll-a • 95 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu • O invenţie cu circ, o serie de presupuneri şi o noapte grea de stele necuvântătoare In pag. a !!l-a • Publicitate • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ In pag. a IV-a INFORMAŢII • Devenită tradiţională, acţiunea din reţeaua comercială denumită „Tîrgul de iarnă“ a debutat ieri. Notăm reducerile de preţuri, de pînă la 30 la sută, la numeroase sortimente de îmbrăcăminte: stofă pentru paltoane şi pardesie (adulţi şi copii), costume bărbăteşti şi pentru femei, canadiene şi fulgarine din telon pentru adulţi şi copii, fulare, paltoane, precum şi la numeroase sortimente de încălţăminte specifică sezonului. • In contextul realizărilor din ultima perioadă în privinţa modernizării unor servicii către populaţie (să exemplificăm doar cu cele două case de comenzi din Sibiu: Mercur şi Casa de comenzi pentru produse de cofetărie — patiserie) se înscriu şi preocupările de această natură existente la cooperativa „Construcţii şi mobilă". Astfel, cîteva unităţi din Sibiu (cele de pe str. Karl Marx, Turnului, Măgheranului) execută reparaţii mobilă, tapiţerii la domiciliul clientului, a fost organizat un serviciu pentru transportul şi aranjatul mobilei la domiciliul solicitanţilor. • La Ocna Sibiului are loc astăzi o şedinţă de birou a Comitetului orăşenesc U.T.O. Va fi prezentată o informare privind stilul şi metodele de muncă ale biroului Comitetului orăşenesc U.T.G. şi ala organizaţiilor de bază. Activităţi la zi in unităţile agricole Pe baza sarcinilor stabilită pontal 1974, în unităţile agricole din judeţul nostru se întreprind în aceste zile acţiuni menite să asigure un cadru adecvat realizării producţiei planificate. Pregătirea recoltei viitoare constituie principalul obiectiv pe agenda de lucru a unităţilor. • Ţăranii cooperatori din Sibiu-Turnîşor şi-au prevăzut să obţină în acest an producţii medii de 2 400 kg grîu la ha, 2600 kg porumb boabe, 30 000 kg porumb siloz, 16 000 kg cartofi de toamnă. In vederea realizării şi chiar a depăşirii acestor producţii, consiliul de conducere ,a luat măsuri pentru a se asigura seminţele necesare din soiurile cele mai productive şi de a se asigura un agrofond corespunzător. întreaga suprafaţă de teren a fost arată din toamnă, în prezent principalele forţe fiind antrenate la lucrările de fertilizare. Pe cele 50 ha ce urmează a fi cultivate cu porumb boabe, lucrările vor fi complet mecanizate, iar pentru combaterea buruienilor se vor erbicida culturile de grîu, porumb și cartofi. • Lucrătorii din fermele viticole ale I.A.S. Axente Sever sunt hotăriți să realizeze în acest an producţii sporite de struguri, în acest scop, principala atenţie este acordată ridicării gradului de fertilitate a solului. Pe 400 ha podgorie au fost administrate 120 tone îngrăşăminte chimice, iar din cele 3 600 tone îngrăşăminte organice s-au transportat în cîmp 1 500 tone. Acţiunea de fertilizare se află într-un stadiu avansat în fermele viticole nr. 9 Axente Sever şi nr. 3 Şeîca Mică. I " . . ... .. în vederea asigurării materialului săditor — 1 218 000 fire tomate, ţelină, ardei, vinete, varză de vară şi de toamnă, gulii şi gulioare — legumicultorii de la C.A.P. Mediaş pregătesc condiţiile necesare amenajării paturilor calde. Au fost p reparate ramele şi tocurile pentru 1 000 mp răsadniţe din cele 1 500 planificate. S-au asigurat, de asemenea, pămîntul de ţelină, mraniţă şi îngrăşămintele chimice. 9 Colectivul secţiei pentru semiindustrializarea şi conservarea fructelor a I.A.S. Sibiu-Cisnădie a depozitat în toamna anului trecut 3 000 tone mere din soiurile Ionathan, Golden auriu, Roşu delicios şi altele. în prezent, în cadrul secţiei se pregătesc pulpe şi marcuri din fructe pentru export, fiind livrate pînă în prezent peste 300 tone pulpe în U.R.S.S. și Olanda. Vor fi livrate la export, de asemenea, circa 1 400 tone mere. Zilele trecute, la Grupul şcolar pentru utilaje şi piese de schimb Sibiu (fost Industria lemnului), a fost dat in folosinţă un Laborator didactic pentru Utilaje şi tehnologia meseriei, realizat prin autoutilaje. Noul laborator dispune de 40 locuri şi este dotat cu o instalaţie de conexiune inversă, aparate de proiecţie, retroproiector şi mobilier modern. Odată cu desfăşurarea orelor de curs în această încăpere, eficienţa lecţiilor predate va creşte simţitor. Foto: FRED MSS Tovarăşul NICOIM CEAUŞESCUl a primit pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, lunni la amiază, în sala demarmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţiila lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană", care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. • Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimind înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei in soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele reprezentanţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.D.G.), a spus: Doresc să vă mulţumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întîlnire cu dumneavoastră, tovarăşe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din București am avut posibilitatea să discu Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rând, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Urate şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc îrn împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei naţiuni. " "Idolimpnmarea trdtanf ctffS spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii în Europa, corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate: a început conferinţa general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate raţiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există incă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sînt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţiolarle său din problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite; nn înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este im lucru cît se poate de natural să fie aşa; numai atunci cinci asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună ,a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Pînă la urmă daca am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau, mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orinduiri sociale diferite, cînd exista concepţii filozofice şi concepţii religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apară şi să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care Ie ridică viata si dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialista, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii! (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar, în această lume? După pa(Continuare în pag. a IIl-a) (Continuare în pag. a iii-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la întilnirea cu participanţii la Seminarul internaţional Studenţii şi securitatea * •*••••• • # # • • • • Gospodărirea fondului funciar, valorificarea superioară a capacităţilor de producţie existente - probleme majore ce confruntă activitatea caiului intercooperatist InterTÎu cu ing. PETRU ILDEA, preşedintele consiliului intercooperatist Dumbrăveni In lumina sarcinilor izvorîte din exigenţele acestui timp, activitatea consiliilor intercooperatiste este confruntată şi în acest an cu probleme majore. Rolul consiliului intercooperatist în valorificarea superioară a capacităţilor productive existente în unităţi este evident, întrucit la nivelul acestui organism se rezolvă principalele probleme privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii din zona respectivă. In legătură cu acţiunile preconizate în vederea realizării exemplare a sarcinilor de producţie pentru acest an am adresat cîteva întrebări tovarăşului inginer Petru Aldea, preşedintele consiliului intercooperatist Dumbrăveni. Oi acest penultim an al actualului cincinal înseamnă şi pentru lucrătorii din agricultură o mai mare exigenţă faţă de ei înşişi, faţă de activitatea lor productivă. Desigur, şi la consiliul intercooperatist Dumbrăveni se acţionează concret pentru realizarea obiectivelor mobilizatoare preconizate. Care este averea şi baza materială a realizării producţiei planificate în acest an? — Consiliul intercooperatist pe care îl conduc are în subordine 5 cooperative agricole: Biertan, Hoghitag, Laslea, Mălîncrav şi Şaroşu pe Tîrnave. Unităţi puternice, care dispun de o mare capacitate organizatorică şi de o bază materială substanţială pentru realizarea unor produţii agricole foarte bune. A.: 4 669 ha terenuri arabile, 3 800 ha păşuni, 2 860 ha fineţe, 150 ha podgorii, 130 ha livezi ş.a. Sectorul zootehnic este, de asemenea, bine reprezentat: 3 550 bovine, din care 2 100 vaci şi juninci, aproape 3.000 porcine, din care 530 scroafe şi scrofiţe, 5 500 ovine. Rezultatele de producţie înregistrate pînă acum ne îndrituiesc să afirmăm că avem în zonă cooperatori harnici şi pricepuţi, mecanizatori destoinici, cu multă putere de munca, specialişti care cunosc bine şi reuşesc în bună măsură să rezolve complexele probleme care confruntă în această etapă producţia agricolă din unităţile cooperatiste. Aşa incit sarcinile mobilizatoare pe care ni le-am asumat în 1974 pot şi trebuie să fie îndeplinite exemplar. — Am dori cîteva precizări in legătură cu orientările şi acţiunile preconizate de consiliul intercooperatist pentru realizarea obiectivelor propuse în sectorul vegetal. — Ne străduim să realizăm indicii cii mai înalţi de gospodărire a pământului — averea noastră cea mai mare. Consider că planurile de cultură pe unităţi sunt optimizate. Principalele culturi ale zonei sunt griul, porumbul, sfecla şi cartofii. Aici cam cam «forturile e«)*e+iv*fa* *» muncă, în dorinţa de a obţine producţii cit mai mari... — Desigur, problema de bază rămîne aici modernizarea tehnologiilor de lucru, extinderea mecanizării şi a chimizării. — Dorim să erbicidăm cultura de grîu pe întreaga suprafaţă cultivată în acest an (cu excepţia parcelelor unde vom semăna trifoliene în cultura ascunsă), cultura de porumb pentru boabe pe cea 65 la sută din suprafaţa ocupată de aceasta, cultura de cartofi pe suprafeţe cit mai mari. Vrem cu mai multe erbicide, am făcut comenzi pe care le dorim onorate. Nu trebuie şi ceva îngrăşăminte Chimice, mai ales pentru griu. — Putem preciza citeva probleme ale realizării producţiilor pe culturi? Griul de toamnă, de exemplu, s-a semănat în condiţii excelente şi realizarea producţiei planificate n-sie o problemă dacă am avea acum ceva îngrăşăminte chimice. Se verifică permanent starea de vegetaţie a culturii. Constatările arată că aceasta este bună. Probleme mai deosebite va pune recoltarea. Am mai avea nevoie de două „Glorii“, pentru a evita pierderile de producţie. Porumbul pentru boabe — o cultură a cărei tehnologie de lucru bine pusă la punct. Vom lucra şi (Continuare în pag. a - Interviu realizat de GH. GRADINARU EXIGENŢELE ACESTUI TIMP IN 088AHZMEA, PLANIFICAREA ŞI CONDUCEREA «ULMII »few