Tribuna Sibiului, martie 1974 (Anul 7, nr. 1869-1895)

1974-03-28 / nr. 1892

Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvol­tarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiri­tual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotăriri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modifica­rea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme ca­re se manifestau în activitatea noas­tră, simplificarea structurii organiza­torice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asu­pra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai lauîtă ordine în respec­tarea prevederilor din Statut privind rolul Comitetului Executiv — orga­nul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — înlături»n du-se unele neajunsuri, paralelisme si suprapuneri) care s-au manifestat In această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv in conducerea întregii acti­vităţi de partid, economice şi da stat. Prin înfiinţarea Biroului Perma­­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se parale­­lisme şi şedinţe inutile. Crearea a­­cestui Birou, pe principiile pe care le­ sus adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţio­narea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noas­tră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în­ funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei gene­rale a partidului, pentru realizarea­ sarcinilor încredinţate de partid. Por­nind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a ro­lului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit în­totdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o da­tă pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea ,trebuie să în­ţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organiza­torice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanen­tă, întotdeauna să pornim de la im­perativul de a asigura unirea în cele mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale ma­selor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. In ce priveşte modificarea Con­stituţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pînă acum. în acest fel, se dă o forma legală unor realităţi impuse de via­ţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel cen­tral, şi la toate nivelurile, a organis­­­mului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. în ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi diminea­ţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stă­rii sănătăţii sale şi a vîrstei înain­tate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele —■ oricum, ele trebuiau să aibă joc. în ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al­­Republicii So­cialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul po­por că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului­­ în patria noastră, In­teresele bunăstării şi fericirii po­porului nostru. Vom face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu Întregul Comitet Cen­tral, cu întregul­ partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţio­nale, la sporirea aportului ei la cau­za păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale socie­tăţii noastre, şi anume aceea că­reia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. Du­pă cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au fă­cut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propune­rile actuale conţin îmbunătăţiri prin­cipiale care au modificat în mod ra­dical proiectul. In primul rînd, un proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să intro­ducem o noţiune nouă, care să o­­­­glindească noile relaţii de produc­ţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare finind seama că noţiunea de sala­rizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe ex­ploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de pro­ducţie. In ţara noastră — ca în toate ţarne steratiste­­— ocini­i­ muncii au devenit, după­ cum e cu­noscut, stăpînî pe mijloacele de producţie , statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posi­­­­bilului, sa oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de pro­prietari şi, în acelaşi timp, de pro­ducători ai tuturor bunurilor mate­riale. Introducerea noţiunii de re­tribuire a muncii are o mare im­portanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea u­­nor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea ob­ştească, faţă de mijloacele de pro­ducţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patron şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi amurg­­itori. Ea va trebui să contri­buie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpînî aî mijloa­celor de producţie, producătorii bu­nurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Tre­buie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui ce­tățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că­ nimeni nu poate rea­liza venituri prin exploatarea mun­cii altora, că singura sursă de ve­nit este munca utilă şi necesară so­cietăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depu­se, cu contribuţia "directă la dez­voltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este­­ de la sine înţeles că fondul de re­tribuire este nemijlocit legat de pro­ducţia generală, de bunurile mate­riale pe care le producem, de pro­dusul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de con­sum şi fondul de dezvoltare. Mări­­e Iaşi, retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legal, nemijlocit de fon­durile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este con­secvenţa cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de lege pre­zentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei­ re­tribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. Aceasta arată pre­ocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o aten­ţie deosebită creşterii mai puterni­ce a veniturilor mici. In mod spe­cial, prin hotărîrile plenarei din no­(Continuare în pag. a II-a) . Săptămîna trecută se făcuse „mare zarvă“ în legătură cu pla­nul de acţiune al Comisiei muni­cipale pentru Îndrumarea şi con­trolul activităţii patriotice, comi­sie ce funcţionează pe lingă con­siliul popular de mai mulţi ani. Am vrea să revenim asupra a­­cesteia, să reamintim locuitorilor Sibiului atribuţiile ei şi, impli­cit, cite ceva din propriile lor îndatoriri cetăţeneşti. Să înce­pem, tovarăşe vicepreşedinte, prin a enunţa componenţa şi a­­tribuţiile de principiu ale respec­tivului organism.­­ Din comisie fac parte repre­zentanţi ai organizaţiilor municipale de sindicat, U.T.C., femei, pionieri, ai asociaţiilor de locatari, Î.J.G.G.L. şî, fireşte, aî consiliului popular mu­nicipal — ca factori­ de mobilizare a cetăţenilor la acţiuni patriotice şi de organizare a acestora. în prin­cipal,­­comisia este chemată să sta­bilească —­rin funcţie de necesităţi — obiectivele anului de muncă pa­triotică, să repartizeze aceste obiec­tive pe organizaţiile despre care vorbeam, răspund de organizarea, îndrumarea, controlul şi ţinerea evi­­denţei — la modul cel mai concret — a tuturor acţiunilor din această sferă de participare cetăţenească. Toate activităţile se desfăşoară, după cum ştiţi, pe dot­ă etape: prima — pina la 1 Mai şi a doua — pînă la 23 August. — Să trecem şi in discuţia noastră la „mai concret". Ce aspecte ale vieţii social-econo­­mice, culturale, sau edilitar­­gospodăreşti vizează planul de muncă, pe anul in curs, al co­misiei? — Foarte diverse. Comerţul bună­oară, sub aspectul său sanitar, cură­ţenia unităţilor, dar mai ales buna deservire: întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi; întreţinerea fondului locativ de stat; contribuţia popu­laţiei la lucrările de investiţii pen­tru obiective social-culturale, spor­tive ş.a. — Tocmai spre acestea din urmă credem că trebuie concen­trată atenţia. Se pare că nu stăm prea strălucit cu participarea ce­tăţenilor la realizarea unor ase­­menea obiective. — N-am putea spune că lucrurile stau chiar aşa. E o părere, pentru că la construcţia de locuinţe ■— re­partizate pe întreprinderi — contri­buţia oamenilor muncii nu­­este de­loc neglijabilă. îin ultimă instanţă, această contribuţie se cheamă tot activitate patriotică. In ceea ce ne priveşte pe noi, însă — adică, ceea ce intră în competenţa comisiei — acţionăm, fireşte, mai restrîns. Ce­tăţenilor li se cere in prezent — şi în lunile viitoare — aportul la lucrările de construcţie ale creşelor din Terezian şi­ Hipodrom, Liceului energetic, dar mai ales de la cen­tralele termice (Hipodrom). Apoi, ca o acţiune de amploare se înscrie realizarea — prin munca tineretu­lui — a terenurilor sportive de la Valea Aurie. — Dar despre parcurile şi zo­nele verzi — de care Sibiul, cel puţin la ora actuală, nu duce lipsă — ce ne puteţi spune? — Sunt parcuri şi zone verzi, însă, aşa cum ştiţi (aţi sesizat şi prin ziar) adesea nu arată aşa cum am dori. Unii cetăţeni — fără deo-­ sebire de virată, — fac garaj din zonele verzi, iau din parcuri, sau lasă, amintiri, schilodind arborii încercîndu-şi talentele de „plasti­cieni“ pe bănci ori, şi mai rău — le transformă in coşuri de gunoaie Dar să trecem la un obiectiv con­cret: Parcul „Sub Arini". Va fi curăţat de frunze, se vor reface rondurile din jurul fîntinii arteziene (plantîndu-se trandafiri), cascada şi jocurile de copii, vor fi montate bănci, iar aleea spre Dumbrava p­ ­rintr-o largă cetăţenească. Oraşul nostru - mai frumos, mai bine întreţinut — Convorbire cu Hermann Schuster, vicepreşedinte al Consi­liului popular municipal Sibiu, să fie pietruită (pînă la Valea Au­rie). Cele arătate se vor realiza cu organizaţiile U.T.C. şi cu şcolile ge­nerale aflate în apropiere, în acest sens s-a dat deja un plan sectori­zat, conceput la amănunt. Plantările de pomi au început luni — plopi, pe Valea Săpunului, în Hipodrom. .Tot în această categorie de lu­crări se includ şi spaţiile de joacă pentru copiii în Hipodrom — patru şi cite unul — în Guşteri­ţa, Terezian, Gh. Gheorghiu-Dej, sc. gen. nr. 5, 12 şi 14. — Legate de zonele verzi sunt, desigur, trotuarele ... — Da. Vor fi executate, prin muncă patriotică, trotuare pe 38 de străzi: în Turnişor, zonele Ştrand, Ţiglarilor, Calea Dumbrăvii, Calea Poplăcii. Anul viitor vom putea de­clara încheiată această acţiune de amploare, începută cu mai mulţi ani în urmă. —• ... încă nu mă pot despărţi de parcul Sub Arini. Există aici arbori venerabili — ca vîrstă şi specie •—• care stau —• poate nu toţi — neidentificaţi şi la chere­mul unor inimoşi ce-şi încrus­tează ... „inima“ în scoarţa lor... — La anul, cu ocazia împlinirii a 50 ani de la înfiinţarea Societăţii de înfrumuseţare a Sibiului (care şi-a început­­ activitatea în acest parc) se vor face şi alte lucruri: plăci şi împrejmuiri pentru exem­plarele rare ... Dar despre aces­tea ... — _______la a 50-a aniversare. Fie, numai... să fie! Să trecem la un alt aspect: cel al caselor (fa­ţade) porţilor, gardurilor printre care se află multe cu tencuiala căzută, nevopsite. De ce? — I.L.L. dispune de fonduri foarte nici pentru întreţineri, stă destui (Continuare în pag. a il-a) TRAIAN SUCIU BIBLIOTECA :A .ASTRA*I­B I U PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA’! ORGAN AL COMITETULUI JUUETEAH SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1892 Joi, 28 martie 1974 4 pagini, 30 bani mm I Şedinţa Consiliului de Stat In ziua­­de 27, martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Con­siliului de Stat, prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elabo­rat pe baza hotărîrilor Plenarei Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţio­nale. Totodată, Consiliul de Stat, in una­nimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plena­rei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, ca preşedinte al Republicii So­cialiste România. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Mo­dificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cu­­vîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut a spus tovarăşul Gheorghe Pană *— Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a a­­probat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor pre­vederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dez­voltarea în continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărâre, s-a stabi­lit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Pre­şedinte al Republicii Socialiste Ro­mânia. Complexitatea vieţii noastre so­ciale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor interna­ţionale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării cen­trale a activităţii­­de stat, care să răspundă cit mai deplin­ cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiective­lor edificării societăţii socialiste ro­mâneşti.­­ In vederea realizării acestor obi­ective fundamentale, Plenara Comi­tetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară Instituirea func­ţiei de Preşedinte al Republicii So­cialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi cali­­tatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii So­cialiste România va exercita o par­te din atribuţiile ce revin Consi­liului de Stat atît în relaţiile in­terne, cit şi în relaţiile internaţio­nale. în unanimitate, Plenara Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost fă­cuta această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­prezintă cea mai proeminentă per­sonalitate a naţiunii noastre socia­liste, omul care întruchipează cali­tăţile cele mai înalte de conducă­tor de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comu­nismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi, motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, con­ducătorul partidului şi statului nos­tru, cel, mai iubit fiu al poporului român, în funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cu­­vîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tineretu­lui, Ludovic Fazekas preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedin­tele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, pre­şedinta Comitetului judeţean al fe­meilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele 1 Mai" din Plo­ieşti, Tîncu Anton, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Con­stantin Dăscâlescu, preşedintele Consiliului­ judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — repre­zentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei muncitoare, ţără­nimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani-­­au susţinut cu înflăcărare candida­tura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentr­u înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, sti­l.36*«i»vara la pag. a II-a. Astăzi în jurul orei 11,15 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consacrată alegerii Preşedintelui Republicii Socialiste România Anul XXX al Anul Congresului cdlul-lect al P.C.R Fapte din marea întrecere Angajamentele anuale au fost onorate Cu trei zile înainte de sfîrşitul ca­lendaristic al trimestrului, colectivul întreprinderii forestiere­ de exploata­re şi transport Sibiu raportează rea­lizarea planului de producţie aferent acestei perioade. Vor fi livrate su­plimentar beneficiarilor numeroase sortimente: 1 500 m c buşteni răşi­­noase, 600 m c lemn pentru mină, 500 m n c lemn pentru construcţii, 3 000 m c lorde pentru industrializa­re, 2 000 tone lemn de foc ş.a. De menţionat că volumul realiză­rilor peste plan din acest trimestru a determinat materializarea integra­lă a angajamentelor anuale ale în­treprinderii. Un angajament anual finalizat în trei lunii Să recunoaştem că nu este o realizare la îndemâna oricui, la proporţiile ei de astăzi contribuind zeci şi zeci de oameni risipiţi prin punctele de exploatare din­­dineul pădurilor montane. Evi­denţiate în mod deosebit: fabrica din Tălmăciţi şi sectoarele de exploatare Avrig şi Tălmaciu. Şi I. P. L. Sibiu lucrează în contul trimestrului al 11-lea Astăzi, la capătul ultimului schimb, colectivul de muncă al întreprinderii de prelucrare a lemnului Sibiu va raporta o realizare de seamă, prima din şirul celor pe care şi le-a pro­pus în acest an marcat de importan­te evenimente politice: îndeplinirea planului trimestrial la toţi indicato­rii. Fără îndoiala, evenimentul va însemna pentru echipa tîmplarului Mihai Krampultz, a muncitorilor Gheorghe Rotaru şi Nicolae Braşo­­veanu, a lui Francisc Szatmary şi Constantin Toma, pentru toţi oame­nii întreprinderii un îndreptăţit pri­lej de satisfacţie şi un argument ho­tărâtor pentru a munci în continua­re cu aceeaşi neostenită pasiune. Din mîinile acestui harnic colectiv au ieşit numai în acest trimestru, peste prevederile planului, 105 gar­nituri de bucătărie „Iza“, 120 etaje­re, 20 garnituri tineret „Kavult", 123 birouri, 100 cuiere „Vişeu" şi „Mar­gareta", 15 garnituri­ de hol „Pălti­niş", 10 000 groşi creioane şi altele. In acest fel statisticile au consemnat depăşirea planului la producţia glo­bală cu 2,6 la sută, la mobilă cu 2,5 la sută, la export cu 1,2 la sută, în condiţiile unor creşteri faţă de realizările aceleiaşi perioade din 1973 cuprinse între 6 şi 26 de pro­cente. Prin calitatea produselor livrate partenerilor străini marca întreprin­derii sibiene reprezintă astăzi un me­sager de prestigiu al industriei ro­­mâneşti. Este suficient să arătăm că în, acest an 87 la sută din producţia de mobilă şi 50 la sută din cea de creioane se expediază unor benefi­ciari din U.R.S.S., R.F. Germania* Suedia, Italia, Siria* Liban* K­over» Salbe de succese pe magistralele luminii Ori de câte ori am avut pri­lejul să vorbesc despre oamenii Grupului de şantiere Electro­­montaj“- Sibiu, angajaţi îndeobşte în lucrări de mare anvergură, pline de spectaculos, dispersate în multe din judeţele ţării, nu am putut ocoli metaforele şi ad­miraţia. Lucru de la sine înţe­les, pentru că intr-un spaţiu atît de cuprinzător al performanţe­lor totul, pînă şi elementele pur statistice care ar părea să nu iasă din tiparul faptelor pro­zaice capătă amplitudinea şi re­zonanţa evenimentelor de primă însemnătate. De pildă, zilele trecute discu­ţia noastră d­e cîteva cadre teh­nice din unitatea sibiană por­nise chiar de la nişte constatări statistice: preliminarea realizării tuturor indicatorilor de plan în acest trimestru şi pe această ba­ză, a unei producţii suplimenta­re de aproape 4 milioane lei. A­­ceasta, in condiţiile în care pre­vederile planului din acest an sunt cu aproximativ 10 la sută superioare realizărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşadar, o înşiruire de cifre care dincolo de nişte constatări globale, pozitive fireşte, nu mai dezvăluie nimic. Oricine îi­ cu­noaşte pe oamenii „Electromon­(continuare în pag. a Iii-a) EMIL DAVID

Next