Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)
1974-04-16 / nr. 1908
Piaţa şi „cursul" formulelor de comerţ Cele două pieţe din Sibiu au cunoscut serioase îmbunătăţiri în ultimii ani, sub raportul unor amenajări ale bazei materiale, dar mai reclamă încă o serie de ajustări în sensul perpetuei modernizări,dintre care, canalizarea în piaţa Cibin, pare a fi pe lista priorităţilor nesolvabile încă. S-a realizat, în sfîrşit, după aproape dei ani un proiect de către LP.J. Sibiu, după cum ne arăta Ortwin Gunne, inspector comercial de stat principal la Consiliul popular municipal. S-au pus copertine, chiar dacă nu dintre cele mai estetice, aşa incit vînzătorul este apărat de ploaie, dar apa bălteşte şi obligă pe producători, îndeosebi pe cei particulari, să suporte umezeala la picioare. Aşadar, se impune trecerea grabnică la executarea lucrărilor de canalizare fapt ce ar asigura şi o igienă corespunzătoare, o întreţinere adecvată a curăţeniei. Administraţia pieţei preconizează ca în actualele condiţii să obţină efectuarea curăţeniei în două schimburi, fapt realizabil prin conlucrarea cu Exploatarea degospodărie comunală municipală, respectiv prin angajarea unei a doua salariate pentru curăţirea pieţei. Această problemă trebuie privită cu toată seriozitatea întrucît foarte adesea zac aici resturi de produse, de ambalaje şi hirtii, acestea din urmă provenind de la gogoşeria din piaţă. Întrucît vom mai avea nevoie un timp nedeterminat de prezenţa unor producători de legume sosiţi din alte judeţe cu o pondere mai mare în acest sector, trebuie îmbunătăţite condiţiile de primire şi cazare a acestora. Dormitorul existent, plasat în piaţa de sus (de lingă Teatrul de stat), deşi ar fi mei la îndemînă în piaţa Cibin, este necorespunzător, cele 17 paturi fiind total insuficiente, chiar dacă sânt destinate numai pentru cazarea bărbaţilor. Pe cind un dormitor şi pentru femei? Mai est© necesară o magazie pentru depozitarea produselor de la o zi la alta, îndeosebi in sezonul rece. Este salutară apariţia unui al doilea chioşc IJECOOP în piaţa Cibin, pe lingă cele 2 unităţi ale C.L.F., 2 ale I.A.S. (sector magazine), 2 ale Agrocoop, I.C.S. P. Mărfuri industriale, cele 3 bufete ale I.C.S.A.P., 3 chioşcuri ale U.J.C.M., 2 ale „Avicolei" etc. Această acţiune însă nu poate continua la nesfîrşit, deoarec© va afecta spaţiile comerciale de piaţă propriuzise. Pentru descongestionarea celor două pieţe s-a hotărât amplasarea a încă zece mese în Hipodrom, în spatele actualului complex, şi probabil, şase mese în cartierul Terezian, cu scopul de a da vînzării libere un caracter mai organizat. Se va evita postarea acelor mici producători în locuri privite de ei ca „vaduri comerciale“, dar de fapt, total inadecvate, afectînd circulaţia pietonilor şi în ultimă instanţă estetica străzii. În perspectiva relativ apropiată, edilii municipiului preconizează realizarea unei noi şi moderne pieţe tot în cartierul Hipodrom, denumită „Rahova", după strada cu acelaşi nume. Acest punct comercial va avea toate prerogativele unui comerţ civilizat, fiind prevăzut cu o hală încălzită, cu puncte sanitare şi împrejmuire, cu dormitoare şi alte grupuri sociale. La Mediaş, comitetul executiv al Consiliului popular municipal a întreprins încă de la începutul anului, un set de măsuri menite să ducă la atragerea unui număr cit mai mare de producători, cum ar fi mărirea spaţiilor comerciale din piaţă, sectorizarea acesteia după specificul produselor, mărirea „confortului" pentru vînzâtori şi cumpărători, prin noi modalităţi de adăpostire contra intemperiilor etc. — relatează Zamfir Râşnoveanu, administratorul pieţei. Astfel, în partea frontală a pieţii a fost degajat spaţiul respectiv prin mutarea unor chioşcuri aparţinând I.A.S., „Avicola" şi cooperativei „Târnava", ceea ce permite o considerabilă mărire a spaţiului comercial. Acestea vor fi mutate in strada 1 Mai, aflată în curs de asfaltare. Est© pe „rol" amplasarea unor copertine deasupra meselor, înlocuindu-se acele umbrei© individuale care asigurau un adăpost sumar. S-a trecut la o judicioasă compartiment(Continuare în pag. a lll-a) GEORGE LIMBEANU Anul XXX al Eliberării La „Drapelul roşu“ Sibiu, revirimentul demonstrează că »»CHEIA" SUCCESELOR A FOST REGĂSITĂ în tot timpul anului trecut întreprinderea „Drapelul roşu“ din Sibiu a diminuat, prin nerealizările sale, rezultate pozitive de ansamblu ale colectivelor de muncă din economia judeţului. Cauzele tuturor neajunsurilor se regăsesc cu prisosinţă în comparttimentul organizării muncii şi, îndeosebi, al asigurării şi pregătirii forţei de muncă necesară noilor capacităţi de producţie puse în funcţiune prin dezvoltarea întreprinderii. Fenomenul a generat — după cum era şi de aşteptat — mari perturbări procesului de producţie, punîndu-şi amprenta negativ asupra întregului mecanism al unităţii. Numai fluctuaţia — ca să dăm un exemplu — a atins proporţii nemaiîntîlnite aici: din 1600 muncitori angajaţi cca o treime au părăsit fabrica. A fost un an dificil, „încărcat“ de greutăţi, pentru colectivul de salariaţi, dar care nu î-a demobilizat. Astăzi suntem în măsură să consemnăm revirimentul mult aşteptat, la dimensiunile lui adevărate dar in acelaşi timp şi cu concluziile ce se desprind de pe urma unei „experienţe“ atit de... îndelungate. „Acum, la finele prinsului trimestru din acest an putem spune că ln sfîrşit bilanţul activităţii noastre se ridică la nivelul ştachetei exigenţelor actualului cincinal. Principalii indicatori d© plan au fost înfăptuiţi şi chiar depăşiţi: producţia globală in proporţie de 101,5 la sută, producţia marfa 100,2 la sută, productivitateamuncii 100,2 te sutii etc. Suplimentar am realizat 35 mii bucăţi total tricotate. Dar ceea ce este mai important, şi vă rog să reţineţi, este faptul că deabia de aici încolo putem să abordăm sarcinile şi din unghiul calităţii. Adic că, aspectele calitative ale producţiei, legate de satisfacerea cerinţelor beneficiarilor noştri, la timp şi in condiţii cit mai bune, trec pe primul plan al activităţii, în paralel cu urmărirea înfăptuirii exemplare a planului sortimental“. Cuvintele aparţin inginerului şef al unităţii. Ştefan Marin nu te poţi întîlni pe buzele oricărui membru al colectivului. Este, de fapt, recunoaşterea deschisă a unei realităţi, a faptului că pînă la această oră „bătălia“ se ducea, mai ales pe fronturi... cantitative. Privit mai de aproape, prin prisma unei analize ne amănunţite, revirimentul înregistrat îşi are explicaţiile lui, care demonstrează pregnant, cu puterea faptelor, că întreprinderea dispune de imense rezerve. „în fond, forul nostru tutelar ne-a ajutat prea puţin ca să ieşim din impas. De aceea văzînd ceara păţit ne-am gîndit la toate şi am acţionat în consecinţă" — ne spune Ana Iitu, secretara comitetului de partid din întreprindere. Acţiunea a debutat în a doua jumătate a anului trecut, o dată cu înfiinţarea unui număr destul de mare de cursuri de şcolarizare pe perioade de cite 4— 5 luni. Apoi, s-au reorganizat secţiile de bază — atelierele de tricotat lină şi mătase — astfel incit schimbul II să se ridice la nivelul schimbului I, sub toate aspectele şi, în special, al asistenţei tehnice. Se punea problema asigurării cu personal tehnic specializat atit numeric ,cit şi calitativ. Este în curs de definitivare o formă de şcolarizare, fără scoatere din producţie, a ajutorilor de maiştri etc. Şi toate astea în paralel cu o intensă şi eficace muncă politică de masă desfăşurată de comitetul de partid. Dacă ar fi să definim ,cîteva din coordonatele pe care s-a acţionat, în primul mod, merită să evidenţiem măsurile care, vizează formarea unei conştiinţe corespunzătoare etapei de edificare a societăţii socialiste multilateral ,dezvoltate. Iar pe această linie, ca un punct cheie, cu pondere, s-a reliefat necesitatea înţelegerii faptului că fiecare om al muncii este proprietar al mijloacelor de producţie şi producător de bunuri materiale. Agitaţia vizuală a fost şi este de un real sprijin, mobilizînd salariaţi, la ‘realizarea sarcinilor de plan, păstrarea şi valorificarea superioara a materiilor prime şi materialelor etc. Brigada ştiinţifică formată din cadre didactice de la Şcoala generală nr. 13 din localitate — şcoală patronată de întreprindere — precum şi din cadre tehniico-inginereşti din unitate, prin prelegerile ce se ţine lunar în faţa muncitorilor îşi aduce o contribuţie meritorie la programul complex stabilit de comitetul de partid, de sindicat şi LT.T.C. in vederea îmbunătăţirii activităţii productive, în urma analizei făcute într-una din plenarele comitetului de partid , a cauzelor nerealizării normelor de către un număr de tineri, s-a stabilit ca fiecare în parte să fie repartizat pe lingă un muncitor mai vechi în meserie şi cu experienţă, care să se ocupe îndeaproape de el. Totodată, în vederea reducerii fluctuaţiei, cadre din conducerea întreprinderii stau de ■ vorbă cu muncitorii care se angajează, prezenţindu-li-se unitatea, sectoarele de activitate, munca ce trebuie să o presteze etc. Dincolo de aspectele puse în discuţie se detaşează ca deosebit de importantă ideea că aici, la „Drapelul roşu", cheiasucceselor a fost regăsită. Afirmînd acest lucru ne gîndim şi la angajamentul luat de colectivul de muncă ca în cinstea celor două evenimente naţionale — a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al Xlea al P.C.R. — să realizeze o producţie globală suplimentară în valoare de 2 milioane Iei şi o producţie marfă de 1 milion lei. Aşadar, saltul calitativ este pe cale de a se înfăptui. Campania de împăduriri se apropie de sfîrşit Cinci, din cele opt ocoale silvice de pe raza judeţului au încheiat, cu 20 de zile înainte de termenul angajamentului asumat, planul de împădurire al actualei campanii. La îndeplinirea acestui principal obiectiv al întrecerii care se desfăşoară in întâmpinarea zilei de 1 Mai s-au evidenţiat Titu Ionaşcu şi Constantin Miuţă (de la Ocolul silvia Agnita), Mihai Buta şi Traian Todia (Dumbrăveni), Dumitru Hînsa şi Dumitru Vumvulea (Mediaş), Ion Tatu şi Traian Crîstea (Sibiu), în urmă cu cîteva zile am vizitat unul din şantierele Ocolului silvic Tălmaciu — Valea Megheş — unde plantaţia recent terminată (pe 76 hectare), sub îndrumarea brigadierului Iosif Candrea şi a şefului de echipă Ion Mazilu prezintă un procent maxim de prindere. Sub îndrumarea atentă a comunistului Gandrea se execută actualmente şi o altă plantaţie de molid, pin şi duglas la Rîul Vadului. La ocoalele silvice Avrig, Arpaş si Tălmaciu unde au mai rămas de efectuat lucrări in zonele alpine se continuă plantările pe şantierele din Valea Strîmbei, unde se plantează molid pe 30 hectare — Valea Bilii — plantări în terase pe încă 35 hectare — Valea Lotrioarei şi Rîul Vadului pe 30 hectare. La volumul total de lucrări de împădurire efectuat pînă în prezent, 36 hectare au fost realizate prin participarea,in cadrul unor acţiuni de muncă patriotică, a pionierilor şi şcolarilor (care au plantat plopi pe 15 hectare), cooperatorilor şi locuitorilor din satele şi comunele învecinate şantierelor şi personalului silvic (21 hectare). V. BAREM | BIBLIOTECA .ASTRA* SIBIU PROLETARI DIN TOATETARILE, INTIT-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 Anul VII, nr. 1908 Marţi, 16 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani I)I SUMAR: • Sport... Sport... • Actualitatea culturală In pag. a II*a • Orele Mediaşului • Recuperarea deşeurilor de hîrtie — o înaltă îndatorire cetăţenească • Comisia judeţeană pentru protecţia mediului înconjurător — la început de drum In pag. a III-a • Viaţa internaţională 9 Evenimentul pe scurt 6 Faptul divers pe glob • Publicitate • Rubrica de informaţii: La dispoziţia 3v. In pag. o IV-o Strungarul Helmuth Theis* la o maşină de eterat cilindri, execută operaţii de înaltă calificare Foto: FRED NSS Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P. C. R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unităţile sistemului energetic naţional, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii în vederea creşterii siguranţei în funcţionarea sistemului energetic naţional. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, sa se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătăţirea generală a activităţii economico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. 74-cuvint de ordine pe fiecare șantier: O nouă corespondență de pe șantierele Copsei Mici Ignoratoarea inversă de la „Carbosin“ sub semnul hamletianului „a fi sau a nu fi“ — astăzi» cîteva păreri exprimate de constructori şi montori — Dacă sari s-ar cere să aleg între multiplele probleme care confruntă şantierele Copsei Mici la această oră una singură, decisivă pentru, soarta lucrărilor şi respectarea termenelor de punere în funcţiune, i s-aş opri la ritm. Ritmul, pentru că faţă de rămânerile în urmă masive care se înregistrau la un moment dat în Copşa, faţă de vremea scurtă ce ne mai desparte de scadenţă, condiţia sine qua non a reuşitei este încadrarea în grafice şi acest lucru nu se va obţine nici măcar muncind bine sau foarte bine, ci intr-un ritm de-a dreptul debordant si o perfectă colaborare intre unităţile implicate în lucrările de pe platformă. O socoteală rapidă, pe care considerăm că trebuie să o cunoască bine constructorii şi mentorii dovedeşte că încadrarea obiectivelor totaxsmele planificate presu pune de aici înainte unpas lunar la construcţii-montaj de circa 30 milioane lei. Categoric, nu-i simplu să realizezi o asemenea valoare şi confirmarea ne-o asigură faptul că în martie, în condiţiile unor eforturi deosebite şi a unei ritmicităţi remarcabile, realizările s-au situat în apropierea cifrei de 25 milioane. Din acest punct de vedere, o încărcătură mai mare de incertitudine şi... Imprevizibil o au lucrările de la „Carbosin". Faptul se datoreşte pe de o parte termenelor mai apropiat© de punere în funcţiune faţă de I.M.M.N., iar pe de alta, necesităţii absolute de a se intra în funcţiune la termen, întrucit planul întreprinderii este „croit“, începând cu semestrul II, după sporul de producţie pe care s-a proiectat să-l aducă noile capacităţi. De aceea, astăzi, în cea de-a treia corespondenţă transmisă de pe şantierele Copsei, mi-am propus să mă opresc ca şi în precedenta, tot la „Carbosin“, la dezideratele şi dificultăţile sale. Cea dinţii constatare pe care am reţinut-o după câteva zile de investigaţii este de natură pozitivă. Rit-mri- de l-den*- • elementul neîătutor al reuşitei* cum arătam — a cunoscut in ultima vreme un simţitor reviriment. în luna martie — o luăm din nou ca perioadă de referinţă pentru realizările sale — s-a finalizat la „Carbosin" un volum de lucrări de construcţii-montaj de aproape 15 milioane, lei. Atit constructorii, cit şi trusturile de montej prezente pe şantier şi-au completat în săptămânile din urmă efectivele forţei de muncă, ajungânduse la un număr satisfăcător de muncitori, lucru care nu s-a întîmplat poate de la primele săpături la Copşa. în fine, se impune constatarei că pe şantier au sosit acum cele mai multe din utilajele de construcţii solicitate odinioară zadarnic. Toate condiţiile aşadar pentru o ofensivă generalizată la lucrările „Garbosinului" care să le aducă în cel mai scurt timp posibil la nivelul graficelor. iSÎ totuşi... Există intr-adevăr un totuşi p* car© n« se poate să nu sesizezi după o oarecare convieţuire cu problemele şantierului. El izvorăs * dintr-un soi de nelinişte, de neîncredere, evidente mai ales in at'vdine-' beneficirTilor r- care e greu şi in orice caz, riscant să etichetezi categoric obiective sau subiective. Nu poate fi conteste faptul că neîncrederea beneficiarilor îşi află obirşia intr-o îndelungată experienţă datînd din vremea când lucrurile mergeau pe şantier aşa aim au mers. In, acelaşi timp însă nu trebuie neglijat© nici semnele revirimentului actual şi, mai ales, încrederea şi hotărârea constructorilor şi mentorilor de a marca rezultatele bune. Evident, e greu să reducem totul la socoteli pur aritmetice sau calendaristice, pur şi simplu pentru că rezultatul lor ar putea fi influenţat de extrem de numeroase elemente, unele din ele contradictorii. Am preferat, de aceea, să consemnăm doar opiniile factorilor răspunzători de bunul mers şi revirimentul promis al şantierului. întrebările? Care consideraţi că sunt şansele reale pentru respectarea termenelor de punere în sancţiune şi, legat de aceasta (avînd în vedere că reportajul precedent se încheia cu un semn de întrebare) , poate asigura graficul actual, potrivit căruia stocul de utilaje urmează să fie lichidat la 30 iunie, condiţii de intrare in funcţiune la termen a obiectivelor prevăzute la „Carbosin"? Ing. Dan Vasu, şeful Şantierului de construcţii industriale Copşa Mică: — Sintem, incontestabil, rămaşi în firmă la o serie de obiective. Nu voi trece in revistă cauzele pentru * asEii* «aut;__Nj jüseab **0 e .Experienţa demonstrează că realizarea planului de producţie este condiţionată de îmbunătăţirea continuă a stilului şi metodelor de muncă, de participarea tot mai activă a maselor de oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii, la soluţionarea problemelor concrete pe care le ridică activitatea de zi cu zi. Relevînd rolul şî sarcinile mereu crescânde ale organelor şî organizaţiilor de partid în conducerea şi îndrumarea agriculturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, încuvintarea rostită la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură, sublinia că îndatorirea principală a acestora este... „mobilizarea forţelor ţărănimii, ale tuturor oamenilor muncii de la sate pentru creşterea producţiei agricole, realizarea prevederilor planului de stat“. Aceasta impune folosirea de către fiecare organ în parte a forţelor de care dispune în vederea pătrunderii mai adinei în esenţa lucrurilor şi a soluţionării mai operative, eficiente, a problemelor stringente ce se ivesc. Un joc important în activitatea comitetelor comunale de partid, a consiliilor populare comunale îl ocupă acţiunile legate de conservarea şi folosirea raţională a pămîntului, principalul mijloc de producţie din agricultură. Acţionînd ferm pe această linie, organele de partid şi de stat de la sate obţin rezultate tot mai bune în integrarea in circuitul agricol a tuturor suprafeţelor de teren, îmbunătăţirea gradului de folosinţă, creşterea randamentului şi fertilităţii solului. „In comuna Roşia — subliniază Julius Martini, secretarul comitetului de partid, primarul comunei — se desfăşoară acţiuni constante de punere în valoare a marilor rezerve de producţie pe care ni le pune la dispoziţie pământul. In primăvaraaceasta, în afara măsurilor energice luate pentru sporirea gradului de fertilitate, pe întreaga suprafaţă agricolă de pe teritoriul comunei, ca urmare a amenajărilor făcute pe „Valea Hîrtibaciulii", vor reintra in circuitul agricol 600 hectare terenuri. Dintr-un calcul estimativ rezultă că de pe aceste suprafeţe se vor obţine anual producţii suplimentare de minimum 1 000 tone porumb şi aproape 700 tone fînuri de calitate superioară“. Oricit de bine ar munci comitetul comunal de partid. Singur nu poate cuprinde în complexitatea lor toate problemele pe care le ridică dezvoltarea contemporană a satului. Pentru aceasta e necesară o puternică concentrare de forțe, mai precis folosirea tuturor pârghiilor capabile să pună în valoare marile rezerve existente in toate compartimentele de activitate. Să exemplificăm. Ani în şir la C.A.P. Cornaţei rezultatele obţinute in zootehnie erau sub posibilităţi. Se cerea să fie stabilite cu exactitate cauzele care generează această situaţie. Cum s-a procedat? Birou! comitetului comunal de partid a indicat comisiei economice să treacă în planul său ele activitate un studiu privind sectorul zootehnic din Gornăţel şi căile de remediere a rămânerilor în urmă. După ample discuţii, purtate la nivelul organizaţiei de bază, cu cetăţenii, cu lucrătorii din zootehnie, după analizarea categoriilor de teren şi calitatea furajelor ce se pot obţine s-au conturat măsurile ce pot contribui la redresarea acestei stări necorespunzătoare. După ce in prealabil aceste măsuri au fost însuşite de comitetul comunal de partid şi consiliul popular comunal, au fost supuse spre aprobare forurilor superioare. Aşa se face că în vara anului trecut sectorul zootehnic de la C.A.P. Cornăţel a fost profilat pe creşterea tineretului femei pentru reproducţie şi îngrăşarea de tineret taurin. „Motivele care au stat la baza acestei măsuri, afirmă îngi(continuare în oter a lile). FLESCHIN sadasz BBSnEK B3S3S ZS&St I MK&â! i»-„ati: . «S3 eXääi; . Contact nemijlocit cu realitatea, dialog neîntrerupt cu oamenii (Continuare în pag. a lil-a) EMIL DAVID