Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)

1974-04-16 / nr. 1908

­ Piaţa şi „cursul"­ formulelor de comerţ Cele două pieţe din Sibiu au cu­noscut serioase îmbunătăţiri în ulti­mii ani, sub raportul unor amenajări ale bazei materiale, dar mai recla­mă încă o serie de ajustări în sen­sul perpetuei modernizări,d­intre ca­re, canalizarea în piaţa Cibin, pare a fi pe lista priorităţilor nesolvabile încă. S-a realizat, în sfîrşit, după a­­proa­pe dei ani un proiect de către LP.J. Sibiu, după cum ne arăta Ortwin Gunne, inspector comercial de stat principal la Consiliul popu­lar municipal. S-au pus copertine, chiar dacă nu dintre cele mai estetice, aşa incit vînzătorul este apărat de ploaie, dar apa bălteşte şi obligă pe producă­tori, în­deosebi pe cei particulari, să suporte umezeala la picioare. Aşadar, se impune trecerea grabni­că la executarea lucrărilor de cana­lizare fapt ce ar asigura şi o igienă corespunzătoare, o întreţinere adec­vată a curăţeniei. Administraţia pie­ţei preconizează ca în actualele con­diţii să obţină efectuarea curăţeniei în două schimburi, fapt realizabil prin conlucrarea cu Exploatarea de­­gospodărie comunală municipală, respectiv prin angajarea unei a doua salariate pentru curăţirea pieţei. A­­ceastă problemă trebuie privită cu toată seriozitatea întrucît foarte ade­sea zac aici resturi de produse, de ambalaje şi hirtii, acestea din ur­mă provenind de la gogoşeria din piaţă. Întrucît vom mai avea nevoie un timp nedeterminat de prezenţa unor producători de legume sosiţi din alte judeţe cu o pondere mai mare în acest sector, trebuie îmbu­nătăţite condiţiile de primire şi ca­zare a acestora. Dormitorul existent, plasat în piaţa de sus (de lingă Tea­trul de stat), deşi ar fi mei la înde­­mînă în piaţa Cibin, este necores­punzător, cele 17 paturi fiind total insuficiente, chiar dacă sânt destina­te numai pentru cazarea bărbaţilor. Pe cind un dormitor şi pentru fe­mei? Mai est© necesară o magazie pentru depozitarea produselor de la o zi la alta, îndeosebi in sezonul rece. Este salutară apariţia unui al doilea chioşc IJECOOP în piaţa Ci­bin, pe lingă cele 2 unităţi ale C.L.F., 2 ale I.A.S. (sector magazi­ne), 2 ale Agrocoop, I.C.S. P. Măr­furi industriale, cele 3 bufete ale I.C.S.A.P., 3 chioşcuri ale U.J.C.M., 2 ale „Avicolei" etc. Această acţiu­ne însă nu poate continua la nesfîr­­şit, deoarec© va afecta spaţiile co­merciale de piaţă propriuzise. Pentru descongestionarea celor două pieţe s-a hotărât amplasarea a încă zece mese în Hipodrom, în spatele actualului complex, şi pro­babil, şase mese în cartierul Tere­zian, cu scopul de a da vînzării li­­­­bere un caracter mai organizat. Se va evita postarea acelor mici pro­ducători în locuri privite de ei ca „vaduri comerciale“, dar de fapt, total inadecvate, afectînd circulaţia pietonilor şi în ultimă instanţă este­tica străzii. În perspectiva relativ apropiată, edilii municipiului preconizează re­alizarea unei noi şi moderne pieţe tot în cartierul Hipodrom, denumită „Rahova", după strada cu acelaşi nume. Acest punct comercial va a­­vea toate prerogativele unui comerţ civilizat, fiind prevăzut cu o hală încălzită, cu puncte sanitare şi îm­prejmuire, cu dormit­oare şi­­ alte grupuri sociale. La Mediaş, comitetul executiv al Consiliului popular municipal a în­treprins încă de la începutul anului, un set de măsuri menite să ducă la atragerea unui număr cit mai mare de producători, cum ar fi mărirea spaţiilor comerciale din piaţă, sec­­torizarea acesteia după specificul produselor, mărirea „confortului" pentru vînzâtori şi cumpărători, prin noi modalităţi de adăpostire contra intemperiilor etc. — relatează Zam­fir Râşnoveanu, administratorul pie­ţei. Astfel, în partea frontală a pieţii a fost degajat spaţiul respectiv prin mutarea unor chioşcuri aparţinând I.A.S., „Avicola" şi cooperativei „Târnava", ceea ce permite o consi­derabilă mărire a spaţiului comer­cial. Acestea vor fi mutate in strada 1 Mai, aflată în curs de asfaltare. Est© pe „rol" amplasarea unor co­pertine deasupra meselor, înlocuin­­du-se acele umbrei© individuale ca­re asigurau un adăpost sumar. S-a trecut la o judicioasă compartiment(Continuare în pag. a lll-a) GEORGE LIMBEANU Anul XXX al Eliberării La „Drapelul roşu“ Sibiu, revirimentul demonstrează că »»CHEIA" SUCCESELOR A FOST REGĂSITĂ în tot timpul anului trecut întreprinderea „Drapelul roşu“ din Sibiu a diminuat, prin nerealizările sale, rezultate pozitive de ansamblu ale colectivelor de muncă din economia judeţului. Cau­zele tuturor neajunsurilor se regăsesc cu prisosinţă în compartti­­mentul organizării muncii şi, îndeosebi, al asigurării şi pregătirii forţei de muncă necesară noilor capacităţi de producţie puse în funcţiune prin dezvoltarea întreprinderii. Fenomenul a generat — după cum era şi de aşteptat — mari perturbări procesului de pro­ducţie, punîndu-şi amprenta negativ asupra întregului mecanism al unităţii. Numai fluctuaţia — ca să dăm un exemplu — a atins proporţii nemaiîntîlnite aici: din 1600 muncitori angajaţi cca o treime au părăsit fabrica. A fost un an dificil, „încărcat“ de greutăţi, pentru colectivul de salariaţi, dar care nu î-a demobilizat. Astăzi suntem­ în măsură să consemnăm revirimentul mult aşteptat, la dimensiunile lui ade­vărate dar in acelaşi timp şi cu concluziile ce se desprind de pe urma unei „experienţe“ atit de... îndelungate. „Acum, la finele prinsului trimes­tru din acest an putem spune că ln sfîrşit bilanţul activităţii noastre se ridică la nivelul ştachetei exigenţe­lor actualului cincinal. Principalii indicatori d©­ plan au fost înfăptuiţi şi chiar depăşiţi: producţia globa­lă in proporţie de 101,5 la sută, producţia marfa 100,2 la sută, pro­ductivitatea­­muncii 100,2 te sutii etc. Suplimentar am realizat 35 mii bucăţi total tricotate. Dar ceea ce este mai important, şi vă rog să reţineţi, este faptul că deabia de aici încolo putem să abordăm sar­cinile şi din unghiul calităţii. Adic că, aspectele calitative ale produc­ţiei, legate de satisfacerea cerinţe­lor beneficiarilor noştri, la timp şi in condiţii cit mai bune, trec pe primu­l plan al activităţii, în paralel cu urmărirea înfăptuirii exemplare a planului sortimental“. Cuvintele a­parţin inginerului şef al unităţii. Ştefan Marin nu te poţi întîlni pe buzele oricărui membru al colecti­vului. Este, de fapt, recunoaşterea deschisă a unei realităţi, a faptului că pînă la această oră „bătălia“ se ducea, mai ales pe fronturi... can­titative. Privit mai de aproape, prin prisma unei analize ne­ amănunţite, reviri­mentul înregistrat îşi are explicaţii­le lui, care demonstrează pregnant, cu puterea faptelor, că întreprinde­rea dispune de imense rezerve. „în fond, forul nostru tutelar n­e-a aju­tat prea puţin ca să ieşim din im­pas. De aceea văzînd ce­ara păţit ne-am gîndit la toate şi am acţio­nat în consecinţă" — ne spune Ana Iitu, secretara comitetului de partid din întreprindere. Acţiunea a de­butat în a doua jumătate a anului trecut, o dată cu înfiinţarea unui număr destul de mare de cursuri de şcolarizare pe perioade de cite 4— 5 luni. Apoi, s-au reorganizat sec­ţiile de bază — atelierele de trico­tat lină şi mătase — astfel incit schimbul II să se ridice la nivelul schimbului I, sub toate aspectele şi, în special, al asistenţei tehnice. Se punea problema asigurării cu per­­­sonal tehnic specializat atit numeric ,cit şi calitativ. Este în curs de de­finitivare o formă de şcolarizare, fă­ră scoatere din producţie, a ajutori­lor de maiştri etc. Şi toate astea în paralel cu o intensă şi eficace mun­că politică de masă desfăşurată de comitetul­ de partid. Dacă ar fi să­ definim ,cîteva din coordonatele pe care s-a acţionat,­­ în primul m­od, merită să evidenţiem măsurile care, vizează formarea u­­nei conştiinţe corespunzătoare eta­pei de edificare a societăţii socialis­te multilateral ,dezvoltate. Iar pe a­­ceastă linie, ca un punct cheie, cu pondere, s-a reliefat necesitatea în­ţelegerii faptului că fiecare om al muncii este proprietar al mijloacelor de producţie şi producător de bu­nuri materiale. Agitaţia vizuală a fost şi este de un real sprijin, mo­­bilizînd salariaţi, la ‘realizarea sar­cinilor de plan, păstrarea şi valori­ficarea superioara a materiilor pri­me şi materialelor etc. Brigada şti­inţifică formată din cadre didactice de la Şcoala generală nr. 13 din lo­calitate — şcoală patronată de în­treprindere — precum şi din cadre tehniico-inginereşti din unitate, prin prelegerile ce se ţine lunar în faţa muncitorilor îşi aduce o contribuţie meritorie la programul complex sta­bilit de comitetul de partid, de sin­dicat şi LT.T.C. in vederea îmbună­tăţirii activităţii productive, în ur­ma analizei făcute­­ într-una din plenarele comitetului de partid , a cauzelor nerealizării normelor de către un număr de tineri, s-a sta­bilit ca fiecare în parte să fie repar­tizat pe lingă un muncitor mai vechi în meserie şi cu experienţă, care să se ocupe îndeaproape de el. Totodată, în vederea reducerii fluctuaţiei, cadre din conducerea în­treprinderii stau de ■ vorbă cu mun­citorii care se angajează, prezenţin­­du-li-se unitatea, sectoarele de acti­vitate, munca ce trebuie să o pres­teze etc. Dincolo de­ aspectele puse în dis­cuţie se detaşează ca deosebit de importantă ideea că aici, la „Drape­lul roşu", cheia­­succeselor a fost regăsită. Afirmînd acest lucru ne gîndim şi la angajamentul luat de colectivul de muncă ca în cinstea celor două evenimente naţionale — a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al Xlea al P.C.R. — să realizeze o producţie globală supli­mentară în valoare de 2 milioane Iei şi o producţie marfă de 1 milion lei. Aşadar, saltul calitativ este pe cale de a se înfăptui. Campania de împăduriri se apropie de sfîrşit Cinci, din cele opt ocoale sil­vice de pe raza judeţului au în­cheiat, cu 20 de zile înainte de termenul angajamentului asumat, planul de împădurire al actualei campanii. La îndeplinirea acestui principal obiectiv al întrecerii care se desfăşoară in întâmpina­­rea zilei de 1 Mai s-au eviden­ţiat Titu Ionaşcu şi Constantin Miuţă (de la Ocolul silvia Agni­ta), Mihai Buta şi Traian Todia (Dumbrăveni), Dumitru Hînsa şi Dumitru Vumvulea (Mediaş), Ion Tatu şi Traian Crîstea (Sibiu), în urmă cu cîteva zile am vizi­tat unul din şantierele Ocolului silvic Tălmaciu — Valea Megheş — unde plantaţia recent termi­nată (pe 76 hectare), sub îndru­marea brigadierului Iosif Can­­drea şi a şefului de echipă Ion Mazilu prezintă un procent ma­xim de prindere. Sub îndruma­rea atentă a comunistului Gan­drea se execută actualmente şi o altă plantaţie de molid, pin şi duglas la Rîul Vadului. La o­­coalele silvice Avrig, Arpaş si Tălmaciu unde au mai rămas de efectuat lucrări in zonele alpine se continuă plantările pe şantie­rele din Valea Strîmbei, unde se plantează molid pe 30 hectare — Valea Bilii — plantări în terase pe încă 35 hectare — Valea Lo­­trioarei şi Rîul Vadului pe 30 hectare. La volumul total de lucrări de împădurire efectuat pînă în pre­zent, 36 hectare au fost reali­zate prin participarea,­in cadrul unor acţiuni de muncă patrio­tică, a pionierilor şi şcolarilor (care au plantat plopi pe 15 hec­tare), cooperatorilor şi locuitori­lor din satele şi comunele înve­cinate şantierelor şi personalului silvic (21 hectare). V. B­AREM | BIBLIOTECA .ASTRA* SIBIU PROLETARI DIN TOATE­­TARILE, INTIT-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 Anul VII, nr. 1908 Marţi, 16 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani I)I­ SUMAR: • Sport... Sport... • Actualitatea culturală In pag. a II*a • Orele Mediaşului • Recuperarea deşeurilor de hîrtie — o înaltă îndatorire cetăţeneas­că • Comisia judeţeană pen­tru protecţia mediului înconjurător — la în­ceput de drum In pag. a III-a • Viaţa internaţională 9 Evenimentul pe scurt 6 Faptul divers pe glob • Publicitate • Rubrica de informaţii: La dispoziţia 3v. In pag. o IV-o Strungarul Helmuth Theis* la o maşină de eterat cilindri, execută operaţii de înaltă calificare Foto: FRED N­SS Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P. C. R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucră­torilor din unităţile sistemului energetic naţio­nal, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii în vederea creşterii siguranţei în funcţionarea sistemului energetic naţional. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiec­tului de statut şi să fie supus spre aprobare Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, în aplicarea legii cu privire la regimul preţu­rilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministe­relor, celorlalte organe centrale şi ale comitete­lor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, sa se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a sta­bilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloa­celor circulante, pentru îmbunătăţirea generală a activităţii economico-financiare a tuturor uni­tăţilor economice. Ministerele, împreună cu orga­nele bancare sunt datoare să analizeze cu opera­tivitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei în­treprinderi ale cărei rezultate financiare sunt ne­­satisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile con­crete ce se impun pentru îmbunătăţirea activi­tăţii economice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. 74-cuvint de ordine pe fiecare șantier: O nouă corespondență de pe șantierele Copsei Mici Ignoratoarea inversă de la „Carbosin“ sub semnul hamletianului „a fi sau a nu fi“ — astăzi» cîteva păreri exprimate de constructori şi montori — Dacă sari s-ar cere să aleg între multiplele probleme care confruntă şantierele Copsei Mici la această oră una singură, decisivă pentru, soarta lucrărilor şi respectarea ter­menelor de punere în funcţiune, i s-aş opri la ritm. Ritmul, pentru că faţă de rămânerile în urmă masive care se înregistrau la un moment dat în Copşa, faţă de vremea scur­tă ce ne mai desparte de scadenţă, condiţia sine qua non a reuşitei es­te încadrarea în grafice şi acest lu­cru nu se va obţine nici măcar muncind bine sau foarte bine, ci intr-un ritm de-a dreptul debordant si o perfectă colaborare intre uni­tăţile implicate în lucrările de pe platformă. O socoteală rapidă, pe care considerăm că trebuie să o cu­noască bine constructorii şi mento­rii dovedeşte că încadrarea obiecti­­v­elor tot­­axsmele planificate presu­ pune de aici înainte un­­pas­ lunar la construcţii-montaj de circa 30 mi­lioane lei. Categoric, nu-i simplu să realizezi o asemenea valoare şi con­firmarea ne-o asigură faptul că în martie, în condiţiile unor eforturi deosebite şi a unei ritmicităţi re­marcabile, realizările s-au situat în apropierea cifrei de 25 milioane. Din acest punct de vedere, o în­cărcătură mai mare de incertitudi­ne şi... Imprevizibil o au lucrările de la „Carbosin". Faptul se datoreş­­te pe de o parte termenelor mai a­­propiat© de punere în funcţiune fa­ţă de I.M.M.N., iar pe de alta, ne­cesităţii absolute de a se intra în funcţiune la termen, întru­cit planul întreprinderii este „croit“, începând cu semestrul II, după sporul de pro­ducţie pe care s-a proiectat să-l a­­ducă noile capacităţi. De aceea, astăzi, în cea de-a treia corespondenţă transmisă de pe şan­tierele Copsei, mi-am propus să mă opresc ca şi în precedenta, tot la „Carbosin“, la dezideratele şi difi­cultăţile sale. Cea dinţii constatare pe care am reţinut-o după câteva zile de inves­tigaţii este de natură pozitivă. Rit­­-mri- de l-den*- • elementul neîătu­tor al reuşitei* cum arătam — a cu­noscut in ultima vreme un simţitor reviriment. în luna martie — o luăm din nou ca perioadă de refe­rinţă pentru realizările sale — s-a finalizat la „Carbosin" un volum de lucrări de construcţii-montaj de a­­proape 15 milioane, lei. Atit con­structorii, cit şi trusturile de m­o­n­tej prezente pe şantier şi-au com­pletat în săptămânile din urmă efec­tivele forţei de muncă, ajungându­­se la un număr satisfăcător de mun­citori, lucru care nu s-a întîmplat poate de la primele săpături la Cop­­şa. în fine, se impune consta­tarei că pe şantier au sosit acum cele m­ai multe din utilajele de construc­ţii solicitate odinioară zadarnic. Toate condiţiile aşadar pentru o o­­fensivă generalizată la lucrările „Garbosinului" care să le aducă în cel mai­ scurt timp posibil la nive­lul graficelor. iSÎ totuşi... Există intr-adevăr un totuşi p* car© n« se poate să nu­ sesizezi după o oarecare convieţuire cu pro­blemele şantierului. El izvorăs * dintr-un soi de nelinişte, de neîn­credere, evidente mai ales in at­­'vdine-' beneficirTilor r- care e greu şi in orice caz, riscant să etichetezi categoric obiective sau subiective. Nu poate fi conteste­ faptul că neîncrederea beneficiari­lor îşi află obirşia intr-o îndelun­gată experienţă datînd din vremea când lucrurile mergeau pe şantier aşa aim au mers. In, acelaşi timp însă nu trebuie neglijat© nici sem­nele revirimentului actual şi, mai ales, încrederea şi hotărârea con­structorilor şi mentorilor de a mar­ca rezultatele bune. Evident, e­ greu să reducem totul la socoteli pur arit­metice sau calendaristice, pur şi simplu pentru că rezultatul lor ar putea fi influenţat de extrem de nu­meroase elemente, unele din ele contradictorii. Am preferat, de aceea, să consem­năm doar­ opiniile factorilor răspun­zători de bunul mers şi revirimen­tul promis al şantierului. întrebări­le? Care consideraţi că sunt şansele reale pentru respectarea termenelor de punere în sancţiune şi, legat de aceasta (avînd în vedere că repor­tajul precedent se încheia cu un semn de întrebare) , poate asigura graficul actual, potrivit căruia sto­cul de utilaje urmează să fie lichi­dat la 30 iunie, condiţii de intrare in funcţiune la termen a obiective­lor prevăzute la „Carbosin"? Ing. Dan Vasu, şeful Şantierului de construcţii industriale Copşa Mi­că: —­ Sintem­, incontestabil, rămaşi în firmă la o serie de obiective. Nu voi trece in revistă cauzele pentru * asEii* «aut;__Nj jüseab **0 e .Experienţa demonstrează că reali­zarea planului de producţie este condiţionată de îmbunătăţirea con­tinuă a stilului şi metodelor de muncă, de participarea tot mai ac­tivă a maselor de oameni ai muncii, în frunte cu comuniştii, la soluţio­narea problemelor concrete pe care le ridică activitatea de zi cu zi. Relevînd rolul şî sarcinile mereu crescânde ale organelor şî organi­zaţiilor de partid în conducerea şi îndrumarea agriculturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­cuvintarea rostită la Conferinţa pe ţară a ca­drelor de­­ conducere din agricultură, sublinia că îndatorirea principală a acestora este... „mobilizarea forţe­lor ţărănimii, ale tuturor oamenilor muncii de la sate pentru creşterea producţiei agricole, realizarea pre­vederilor planului de stat“. Aceasta impune folosirea de către fiecare organ în parte a forţelor de care dispune în vederea pătrunderii mai adinei în esenţa lucrurilor şi a solu­ţionării mai operative, eficiente, a problemelor stringente ce se ivesc. Un joc important în activitatea comitetelor comunale de partid, a consiliilor populare comunale îl ocupă acţiunile legate de conserva­rea şi folosirea raţională a pămîntu­­lui, principalul mijloc de producţie din agricultură. Acţionînd ferm pe această linie, organele de partid şi de stat de la sate obţin rezultate tot mai bune în integrarea in cir­cuitul agricol a tuturor suprafeţelor de teren, îmbunătăţirea gradului de folosinţă, creşterea randamentului şi fertilităţii solului. „In comuna Roşia —­ subliniază Julius Martini, secretarul comitetu­lui de partid, primarul comunei — se desfăşoară acţiuni constante de punere în valoare a marilor rezerve de producţie pe care ni le pune la dispoziţie pământul. In primăvara­­aceasta, în afara măsurilor energice luate pentru sporirea gradului de fertilitate, pe întreaga suprafaţă a­­gricolă de pe teritoriul comunei, ca urmare a amenajărilor făcute pe „Valea Hîrtibaciulii", vor reintra in circuitul agricol 600 hectare tere­nuri. Dintr-un calcul estimativ re­zultă că de pe aceste suprafeţe se vor obţine anual producţii supli­mentare de minimum 1 000 tone po­rumb şi aproape 700 tone fînuri de calitate superioară“. Oricit de bine ar munci comitetul comunal de partid. Singur nu poate cuprinde în complexitatea lor toate problemele pe care le ridică dezvol­tarea contemporană a satului. Pen­tru aceasta e necesară o puternică concentrare de forțe, mai precis fo­losirea tuturor pârghiilor capabile să pună în valoare marile rezerve existente in toate compartimentele de activitate. Să exemplificăm. Ani în şir la C.A.P. Cornaţei re­zultatele obţinute in zootehnie erau sub posibilităţi. Se cerea să fie sta­bilite cu exactitate cauzele care ge­nerează această situaţie. Cum s-a procedat? Birou! comitetului comu­nal de partid a indicat comisiei eco­nomice să treacă în planul său ele activitate un studiu privind secto­rul zootehnic din Gornăţel şi căile de remediere a rămânerilor în urmă. După ample discuţii, purtate la ni­velul organizaţiei de bază, cu cetă­ţenii, cu lucrătorii din zootehnie, după analizarea categoriilor de te­ren­ şi calitatea furajelor ce se pot obţine s-au conturat măsurile ce pot contribui la redresarea acestei stări necorespunzătoare. După ce in prealabil aceste măsuri au fost în­suşite de comitetul comunal de par­tid şi consiliul popular comunal, au fost supuse spre aprobare forurilor superioare. Aşa se face­ că în vara anului trecut sectorul zootehnic de la C.A.P. Cornăţel a fost profilat pe creşterea tineretului femei pen­tru reproducţie şi­ îngrăşarea de ti­neret taurin. „Motivele care au stat la baza acestei măsuri, afirmă îngi­(continuare în o­ter a lil­e)­­. FLESCHIN sadasz BBSnEK B3S3S ZS&St I MK&â! i»-„ati: . «S3 eXääi; . Contact nemijlocit cu realitatea, dialog neîntrerupt cu oamenii (Continuare în pag. a lil-a) EMIL DAVID

Next