Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)

1974-04-17 / nr. 1909

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VII, nr. 1909 Miercuri, 17 aprilie 1974,4 pagini, 30 bani ­­JL - -.........................................— ——­­­ Strategia resurselor locale Nici o mişcare artistică de ama­tori nu poate prolifera în afara en­tuziasmului faţă de posibilităţile a­­sumate în graniţele locale. Cel mai adesea însă o astfel de teză este interpretată ca referindu-se numai la distribuţia destinată afişului, Ră­dică numai la interpreţi, ocolîn­­du-se, cu gest mai mult sau mai pu­ţin abil, referinţa la creaţia locală propriu-zisă. în judeţul Sibiu s-a părut o vreme că muzica face ex­cepţia botfirîtă, căci formaţiile co­rale, multe şi bogate, uimeau sce­nele marilor confruntări şi juriile naţionale tocmai prin acest argu­ment dezarmant: repertoriul local deosebit de amplu şi de rafinat pre­lucrat. Exemplele s-ar referi la Să­­lişte şi la Poiana Sibiului, la Răşi­nari şi la Nocrich, la Alămor şi la Jina, dar lista ar putea fi contrazi­să oricînd prin alte exemple, gata să confirme ideea unei puternice resurecţii locale în muzica sibiană. Fireşte, ideea nu s-a impus printr-­un incurs de la sine, ci a urmat entu­ziasmului unor oameni care au fost pe de o parte mari organizatori şi animatori, iar pe de alta specia­liştii de înaltă vocaţie, ridicaţi oda­tă cu dezvoltarea acestei puternice ofensive culturale. Experienţa artis­tică sibiană din ultimii ani a înre­gistrat fenomenul unui reflux mereu acuzat, pe care l-a resimţit cu deo­sebire viaţa corală a judeţului, fără nici o discuţie mai slabă azi ca ori­cînd, tocmai datorită destrămării progresive a cercului de entuziaşti care au inspirat-o. Căci, dacă e să vorbim deschis, in afara corului de la Gura Rîului şi a corului artile­­riştilor sibienii — flori rare pe ecra­nele televiziunii, dar care n-au a­­vut încă un concert de gală în Si­biu — iată, nici o formaţie sibiană nu-şi oferă candidatura pe scena proaspătă a actualului concurs na­ţional de teatru, muzică şi dansuri, a cărui rezonanţă va răzbate peste cîteva luni în perspectivă naţională. Este plăcut întotdeauna Sibiului să se încînte de fascinaţia vechi­lor sale tradiţii, dar iată o tradiţie de înaltă valoare formativă, dacă e să o judecăm prin marile ei impli­caţii în educaţia socialistă a mase­lor, tradiţie­ fundamentată în ultime­le decenii, de oamenii care mai sim­ţ şi mai ştiu, o tradiţie pe care a o risi­pi cu generozitate exagerată. Sa­tele vin acum în confruntări de or­goliu intercomunal cu echipe încro­pite în cîteva seri de exerciţiu, ju­riile se mulţumesc să constate o abundenţă alarmantă a formaţiilor mici şi a concurenţilor individuali, exigenţa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă s-a to­cit şi lucrurile înaintează de la si­ne spre un fel deloc fericit: o exa­minare needificatoare a potenţialu­lui artistic din harta judeţului şi o ambiţie competiţională cu totul fără suport. Azi nu e e totul pierdut. Experienţa artistică sibiană, oamenii acestei ex­perienţe ştiu cît de importantă este reunirea, tocmai în această fază de efort decisiv, a principalelor forţe intelectuale, în vederea unei analize de fond, pentru elaborarea unei stra­tegii de acţiun­e in măsură să anu­leze posibilitatea insuccesului, pen­tru corectarea orientărilor înregis­trate sub semnul influenţei negati­ve. Coborînd în arena exemplelor vom propune atenţiei publice două situa­ţii cu funcţie tipică: activitatea tea­trală din comuna Răşinari şi activi­tatea artistică de specific muzical din Agnita. Ir. primul caz, negînd unele tendinţe mai vechi, un colec­tiv de entuziaşti s-a reunit pe lingă căminul cultural producînd în aceas­tă vreme 5 premiere: Doctor fără voie şi Soţul păcălit, de Moliere, Fiatra din casa, de Alecsandri, Deş­teaptă pămîntului, de Victor Ion Popa şi Mansarda, de Dan Tărchilă. Repertoriu frumos, de arie largă, dar fără un ecou deosebit nici între spectatorii locali şi nici în verifi­cări competiţionale mai înalte. In aceste condiţii, apariţia experienţei lui George Doroiman, tînăr absol­vent al Şcolii populare de artă din Sibiu, nu putea să fie decit salutară. El a pornit simplu, de la cîteva iz­­bînzi mai vechi (Nunta ciobănească, de exemplu) și de la realitatea că tezaurul local este atît de bogat in­cit e păcat să nu încerci o evaluare a lui sistematică, in cîteva înjghe­bări de amploare. Astfel s-a ivit, în 1972, Ciobănaşul din Ardeal, ope­retă folclorică în 2 părţi şi 4 ta­blouri, construită pe un fir narativ simplu ca-n metrica literaturii ora­le, cu jucarea nunţii la răscrucea satului, cu plecarea oilor la munte şi cu revenirea tot, cu o intrigă îm­pletită cursiv, cu o iubire înflorind învoit în muzica fascinantă a Măr­­ginimii, trezită în duetele, în ariile şi în formaţiile corale aduse in scenă. Succesul a fost netăgăduit. După numai un an, căminul din Ră­şinari (director Gheorghe Cruciat) şi autorul au ridicat în scenă un spectacol nou: Mîndrita din Răşi­nari, o reluare după 25 de ani, a ciclului de viaţă închis odată cu a­­plauzele operetei precedente. Fireş­te, o intrigă nouă, o muzică nouă şi un succes local nou. Anita Ris,­­’icu Fleschin, Aniţa Vidrean­­u­ inestimuare îa pas, a­li-al TON­ITU Viaţa formaţiilor artistice prezenţă activă in largul front al întrecerii Recent s-au desfăşurat la Sibiu şi Mediaş consfătuiri cu factorii ce răspund de activitatea celor 53 de cercuri ale inovatorilor din judeţul nostru. Cu acest prilej s-au decer­nat diplome de „Cerc al inovatori­lor fruntaş pe judeţ" Si de eviden­ţiat în concursul desfăşurat în a­­nul 1973. Sub directa îndrumare a organi­zaţiilor de partid, sindicatele din întreprinderile judeţului au mobili­zat cercurile inovatorilor pentru gă­sirea de noi forme şi metode prin care să dezvolte continuu această mişcare de masă. Bilanţul activităţii anului 1973 atestă strădania inven­tatorilor, inovatorilor şi raţionaliza­­torilor, strădania înscrisă sub sem­nul marii întreceri pentru îndepli­nirea cincinalului înainte de ter­men, pentru realizarea unei eficienţe mereu sporite a activităţii econo­mice. Cum s-au materializat ideile celor peste 1 500 muncitori, tehni­cieni, ingineri antrenaţi în vasta ac­ţiune de introducere a noului în procesul de producţie? Evidenţele scot în relief rezultate demne de consemnat. Au fost brevetate 26 in­venţii şi aplicate 455 propuneri de inovaţii şi raţionalizări — un rod bogat al gîndirii creatoare — adu­­cind o eficienţă economică post­­calculată în valoare de peste 23 mi­lioane lei. în baza rezultatelor obţinute s-a stabilt şi gradul de participare­ la aceste frumoase realizări de către fiecare cerc al inovatorilor din în­treprinderi.. Astfel, s-a apreciat ac­tivitatea cercurilor inovatorilor de la între­prinderea mecanică Mediaş, care ocupă pentru a 5-a oară lo­cul în întreprinderea „Textila* ,Cîs­­nadie şi întreprinderea mecanică Si­biu — locul III „Balanţa* şi „Fla­mura roşie“ Sibiu — locul III, iar întreprinderii „Emailul roşu“ şi în­treprinderii de exploatare conducte magistrale gaz metan din Mediaş acordîndu-li-se menţiuni. Discuţiile purtate în cadrul con­sfătuirilor au evidenţiat metodele şi formele variate folosite de cercurile inovatorilor în antrenarea a cît mai mulţi salariaţi în mişcarea­ de in­venţii şi inovaţii). Astfel, iniţiativa „Fiecare inginer şi tehnician să re­zolve în cursul anului o problemă cu eficienţă economică'' a constituit, mai ales în municipiul Mediaş, un izvor de realizare şi­ aplicare a ino­vaţiilor. S-a scos în evidenţă, ca fapt pozitiv, organizarea pe grupe a cercului de inovatori şi desfăşura­rea concursului pe sectoare de pro­ducţie. La întreprinderea mecanică Mediaş, la „Flamura roşie* şi „In­dependenţa“ Sibiu, „Textila* Gisnă­die, „Automecanica* Mediaş se or­ganizează anual concursuri cu pre­mii: „Cel mai bun inovator în ca­drul întreprinderii", cu bune rezul­tate, în multe unităţi, planul tematic de inovaţii, înainte de a fi aprobat în comitetul oamenilor muncii este analizat şi completat de comisia in­ginerilor şi tehnicienilor şi cercul inovatorilor, fiind apoi defalcat pe ateliere şi grupe de inovatori. Un accent deosebit se pune pe popu­larizarea inovatorilor în grupele sin­dicale, la­ staţiile de radioamplifi­care, gazete de perete şi alte forme de atragere a noi muncitori, tehni­cieni şi ingineri în această impor­tantă mişcare de masă, de materia­lizare a gîndirii tehnice novatoare. Din analiza exigentă făcută cu ocazia­ consfătuirilor s-au desprins o serie de învăţăminte pentru acti­vitatea de viitor a celor 53 cercuri de inovatori, pentru orientarea fac­torilor ce îndrumă şi coordonează această­ mişcare de mesă. Majorita­tea comitetelor oamenilor muncii, comitetele sindicatelor, şefii de secţii nu acordă aceeaşi atenţie acţiunii ca şi problemelor „la zi". Cu alte cuvinte nu privesc în perspectivă programul tehnic al întreprinderii, folosirea mai eficientă a capacităţi­lor de producţie, fabricarea unor produse mereu mai cxpetitive, creş­terea­­productivităţii muncii, sport­ (continuare în pag. a Ili­aj EUGEN TOM­A, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor la rezolvarea „problemelor spinoase” în cadrul secţiei sculerice a întreprin­derii „Balanţa II“ Sibiu, o contribuţie de seamă o are maistrul principal, Nicolae Răhâian, (dreapta), lată-l în discuţie cu strungarul Nicolae Chioa­­ru, realizatorul unor S.D.V.-uri cu un grad înalt de complexitate Foto: FRED NUSS I­ SUMAR: • Actualitatea culturală • Rubrica de informaţii: La dispoziţia dv. In pag. a IIa • Testul de eficienţă al şedinţei de partid • Omul de la postul­­cheie In pag. a III-a Jurnal de campanie Pe meleaguri păucene - primăvara împlinirilor Cind am Intrat in sediul C.A.P. Păuca, minuta de seară era în plină desfăşurare. Se făcea bilanţul zilei. Se stabilea „planul de bătaie" pen­tru ziua următoare. Dintre glasurile care­ se „încrucişau" peste masă, îl desluşesc pe cel al preşedintelui cooperativei, Ilie Natea. „Astăzi aia a muncit bine. Vreau ca şi mîine să ■ ne menţinem la acelaşi nivel. Ar trebui să mai intensificăm puţin rit­mul, să-i dăm bătaie. Să terminăm cit mai repede cu semănatul porum­bului. Condiţii avem. Timpul este frumos. Tractoarele Să continue a­­colo unde au început astăzi. Atît am avut de spus. Ne vedem dimineaţă, la magazie“. „Gind porumbarul înfloreşte...“ Ora 7. Soarele a ieşit de după un nor. Razele devin tot mai calde, semn Că va fi o zi frumoasă, priel­nică semănaturilor. Magazinerul Ioan Datcu pune pe cîntar primii saci di seminţe de porumb tratate. — Ce cantitate a ieşit ieri din magazie? —■' 900 de kg. Nu ne aşteptam să intre toată, dar a intrat. Cu această cantitate am, semănat o suprafaţă de 45 hectare, depăşind viteza medie de lucru planificată a celor patru S.P.C. G. Cît timp a durat discuţia, tinărul Guigor Hususan a pus în căruţă ce­le 260 kg seminţe aflate pe cîntar. (Continuare *1. o­rg. a IIl-a) ŞTEFAN VASIU Lucrările din vie — sapa mare — se execută susţinut pe ultimele te­rase în cadrul C.A.P. Răvaşe­. La această lucrare s-au evidenţiat în special cooperatorii din satul Moar­­dâş Foto: IDE CERNEA ­ In prezenta preşedintelui Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Pa­latul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesi­unii de primăvară a Uniunii Inter­parlamentare. La­­ ceremonia deschiderii, au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popes­cu, Gheorghe Rădu­­lescu, Ştefan Voitec, Cornel , Bur­tică, Mitral, Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Na­ţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, pre­şedinţii ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezen­tanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de pre­şedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar G.S. Chilton (In­dia) şi vicepreşedintele E.J. Der­­winski (S.U.A.), de secretarul ge­neral al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum şi de alte per­sonalităţi politice care au adus pre­şedintelui României un cald oma­giu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea expri­mată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uni­unea Interparlamentară şi-a asu­mat-o, în contribuţia pozitivă aş­teptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitudine pentru a­­precierile şi cuvintele încurajatoare rostite de şeful statului român,­­mul­ţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din a­­ceastă primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de par­lamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naţionale a Preşedintelui României. Şedinţa inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Tovarăşul Corneliu Mănescu, pre­şedintele Grupului român din Uni­unea interparlamentară, a mulţumit preşedintelui Ceauşescu pentru cin­stea de a fi onorat cu prezenţa sa inaugurarea lucrărilor sesiunii şi a adresat tuturor participanţilor salu­tul deputaţilor români. In continuare, a luat cuvîntul to­varăşul Miron Constantinescu, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale. Secretarul general al Uniunii in­terparlamentare, Pio Carlo Teren­­zio, a­ transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la Bucureşti. (Continuare în pag. a FV-1) Ieri au început la Bucureşti Lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Şedinţa inaugurală Cuvintarea preşedintelui Socialiste România, tovarăşul Nicolae Doamnelor şi domnilor, Onorată asistentă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, par­ticipanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamen­tare, personalităţi marcante ale vie­ţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia­ că România găzduieşte această­ impor­tantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale si­tuaţiei politice internaţionale actu­ale, vor contribui la mai buna cu­noaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre par­lamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul e­­forturilor generale pentru instaura­rea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea, dumneavoastră îşi pro­pune să dezbată probleme de im­portanţă capitală pentru aşezarea re­laţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi a dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fie­cărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui aseme­nea larg cerc de probleme de că­tre acest important for politic in­ternaţional va putea neîndoios adu­ce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni in vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are fap­tul că sesiunea reuneşte parlamen­tari din ţări cu orânduiri sociale di­ferite, reprezentând opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărire capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deo­sebit, aceasta pornind de la faptul că la condiţiile de astăzi opinia pu­blică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determina­rea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tot mai ca rezultat al intensificării âc­­■tiviităţii politice în viaţa internaţio­nală a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoare­lor de a se dezvolta liber şi nestin­­jenit, in lumea de astăzi s­au pro­ (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe G.S. Chilion, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar şi Co­mitetului Executiv al Uniunii Inter­parlamentare, E.J. Derwinsky, vice­președinte al Comitetului Executiv, P.C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii — J. A. England (Australia), E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveţia), G. Ve­­dovato (Italia), K. Fukunaga (Ja­ponia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Şi­­tikov (U.R.S.S.). La Întrevedere au participat Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Stat, Ma­nea Mănescu, prim-ministru al gu­vernului, Miron Constantinescu, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, George Macovescu, ministrul aface­rilor externe, Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, preşedin­tele grupului român din Uniunea Interparlamentară. Intreţinîndu-se cordial cu repre­zentanţii conducerii Uniunii Inter­parlamentare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a relevat rolul important pe care uniunea, parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-l joa­ce in înfăptuirea unei politici noi, în statornicirea în relaţiile Intersta­tale a principiilor dreptului interna­ţional, în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi cooperării. în acest sens, s-a subliniat cu satisfacţie că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare sunt în­scrise probleme de larg interes. Dia­logul dintre şeful statului român şi membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluţia vieţii internaţio­nale pune în evidenţă noi elemente pozitive în această direcţie, că tot mai multe tari îşi aduc contribuţia la rezolvarea problemelor ce «mv fruntă omenirea. *în cadrul convorbirii, au fost a­­bordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime *— proble­mă aflată în prezent in dezbaterea sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuţia pe care tre­buie să şi-o aducă , Uniunea Inter­parlamentară şi în acest domeniu. In deplin consens, s-a relevat ne­cesitatea aşezării relaţiilor economi­ce pe baze noi, echitabile, expri­­mîndu-se convingerea că actuala se­siune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate ţările — mici, mijlocii şi mari — să participe la găsirea, în co­mun, a soluţiilor pe care Ie fede­ra­u rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului eco­nomic şi social al tuturor popoare­lor. Întîlnirea s-a desfăşurat­ într-o at­mosferă de caldă prietenie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amia­ză, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se rein­­tîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şe­fului statului român în S.U.A. în cursul întrevederii au fost a­­bordate probleme ale relaţiilor din­tre România şî S.U.A., consta­tîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a expri­mat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea co­laborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. In acest context a fost re­levat rolul pe care îl au în promo­varea acestor relaţii contactele directe intre oamenii politici, precum şi intre reprezentanţi ai cercurilor economice, ai­ vieţii culturale şi şti­inţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii interna­ţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatu­lui politic în lume şi s-a relevat ne­cesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor re­laţii noi între state, bazate pe echi­tate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor le­gitime de pace, progres şi bunăsta­re ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului a­­merican, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu , şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut, apoi, la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au des­făşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. ini) de ani de la făurirea frontului Cu prilejul împlinirii a 30 de ani, de la făurirea Frontului Unic Mun­citoresc, marţi după-amiază a avut loc în capitală o adunare festivă or­ganizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Au participat nu­meroşi oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile bucureşte­­ne, vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti din Româ­nia, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi, organizaţii obşteşti, oa­meni de ştiinţă, cultură şi, artă, stu­denţi, militari. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşii: Ştefan Voitec, Constantin Pirvulescu, Constanţa Crăciun, Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. a­ U.T.C., mi­nistru pentru problemei© tineretului, Varii© Bîgu, Vasile Ionescu, Stela Moghioroş, Pandut Bogătoiu şi Ni­­colae Cioroiu. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Nicolae Matei, secre­tar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R. Despre semnificaţia evenimentul­ui a vorbit tovarăşul Ion Popescu-Pu­­ţuri, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului, de studii isto­rice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. ★ Cu acelaşi prilej, în holul Muzeu­lui de istorie a partidului comu­nist, a mişcării revoluţionare şi­­ de­mocratice din România a fost orga­nizată o expoziţie, care oglindeşte principalele aspecte de­ luptă penru unitatea clasei muncitoare, formarea partidului clasei muncitoare in 1893, precum şi activitatea acestuia la sfîrşitul secolului al 19-lea. Reţine atenţia macheta sediului primului cerc muncitoresc din Bucureşti si­tuat în Piaţa Amzei nr. 26, care a fost şi sediul Congresului I al P.S.D.M.R. Sunt redate, de asemenea, aspecte ale transformării Partidului Socialist în Partidul Comu­nist Ro­mân, lupta de apărare a unităţii miş­cării muncitoreşti din România. Este ilustrat apoi pe larg momentul fău­ririi, în aprilie 1944, a Frontului U­­nic Muncitoresc. Documente şi fo­tografii înfăţişează apoi activitatea desfăşurată de Partidul Comunist Român pentru făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. iA.fterS*es|

Next