Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)
1974-04-17 / nr. 1909
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VII, nr. 1909 Miercuri, 17 aprilie 1974,4 pagini, 30 bani JL - -.........................................— —— Strategia resurselor locale Nici o mişcare artistică de amatori nu poate prolifera în afara entuziasmului faţă de posibilităţile asumate în graniţele locale. Cel mai adesea însă o astfel de teză este interpretată ca referindu-se numai la distribuţia destinată afişului, Rădică numai la interpreţi, ocolîndu-se, cu gest mai mult sau mai puţin abil, referinţa la creaţia locală propriu-zisă. în judeţul Sibiu s-a părut o vreme că muzica face excepţia botfirîtă, căci formaţiile corale, multe şi bogate, uimeau scenele marilor confruntări şi juriile naţionale tocmai prin acest argument dezarmant: repertoriul local deosebit de amplu şi de rafinat prelucrat. Exemplele s-ar referi la Sălişte şi la Poiana Sibiului, la Răşinari şi la Nocrich, la Alămor şi la Jina, dar lista ar putea fi contrazisă oricînd prin alte exemple, gata să confirme ideea unei puternice resurecţii locale în muzica sibiană. Fireşte, ideea nu s-a impus printr-un incurs de la sine, ci a urmat entuziasmului unor oameni care au fost pe de o parte mari organizatori şi animatori, iar pe de alta specialiştii de înaltă vocaţie, ridicaţi odată cu dezvoltarea acestei puternice ofensive culturale. Experienţa artistică sibiană din ultimii ani a înregistrat fenomenul unui reflux mereu acuzat, pe care l-a resimţit cu deosebire viaţa corală a judeţului, fără nici o discuţie mai slabă azi ca oricînd, tocmai datorită destrămării progresive a cercului de entuziaşti care au inspirat-o. Căci, dacă e să vorbim deschis, in afara corului de la Gura Rîului şi a corului artileriştilor sibienii — flori rare pe ecranele televiziunii, dar care n-au avut încă un concert de gală în Sibiu — iată, nici o formaţie sibiană nu-şi oferă candidatura pe scena proaspătă a actualului concurs naţional de teatru, muzică şi dansuri, a cărui rezonanţă va răzbate peste cîteva luni în perspectivă naţională. Este plăcut întotdeauna Sibiului să se încînte de fascinaţia vechilor sale tradiţii, dar iată o tradiţie de înaltă valoare formativă, dacă e să o judecăm prin marile ei implicaţii în educaţia socialistă a maselor, tradiţie fundamentată în ultimele decenii, de oamenii care mai simţ şi mai ştiu, o tradiţie pe care a o risipi cu generozitate exagerată. Satele vin acum în confruntări de orgoliu intercomunal cu echipe încropite în cîteva seri de exerciţiu, juriile se mulţumesc să constate o abundenţă alarmantă a formaţiilor mici şi a concurenţilor individuali, exigenţa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă s-a tocit şi lucrurile înaintează de la sine spre un fel deloc fericit: o examinare needificatoare a potenţialului artistic din harta judeţului şi o ambiţie competiţională cu totul fără suport. Azi nu e e totul pierdut. Experienţa artistică sibiană, oamenii acestei experienţe ştiu cît de importantă este reunirea, tocmai în această fază de efort decisiv, a principalelor forţe intelectuale, în vederea unei analize de fond, pentru elaborarea unei strategii de acţiune in măsură să anuleze posibilitatea insuccesului, pentru corectarea orientărilor înregistrate sub semnul influenţei negative. Coborînd în arena exemplelor vom propune atenţiei publice două situaţii cu funcţie tipică: activitatea teatrală din comuna Răşinari şi activitatea artistică de specific muzical din Agnita. Ir. primul caz, negînd unele tendinţe mai vechi, un colectiv de entuziaşti s-a reunit pe lingă căminul cultural producînd în această vreme 5 premiere: Doctor fără voie şi Soţul păcălit, de Moliere, Fiatra din casa, de Alecsandri, Deşteaptă pămîntului, de Victor Ion Popa şi Mansarda, de Dan Tărchilă. Repertoriu frumos, de arie largă, dar fără un ecou deosebit nici între spectatorii locali şi nici în verificări competiţionale mai înalte. In aceste condiţii, apariţia experienţei lui George Doroiman, tînăr absolvent al Şcolii populare de artă din Sibiu, nu putea să fie decit salutară. El a pornit simplu, de la cîteva izbînzi mai vechi (Nunta ciobănească, de exemplu) și de la realitatea că tezaurul local este atît de bogat incit e păcat să nu încerci o evaluare a lui sistematică, in cîteva înjghebări de amploare. Astfel s-a ivit, în 1972, Ciobănaşul din Ardeal, operetă folclorică în 2 părţi şi 4 tablouri, construită pe un fir narativ simplu ca-n metrica literaturii orale, cu jucarea nunţii la răscrucea satului, cu plecarea oilor la munte şi cu revenirea tot, cu o intrigă împletită cursiv, cu o iubire înflorind învoit în muzica fascinantă a Mărginimii, trezită în duetele, în ariile şi în formaţiile corale aduse in scenă. Succesul a fost netăgăduit. După numai un an, căminul din Răşinari (director Gheorghe Cruciat) şi autorul au ridicat în scenă un spectacol nou: Mîndrita din Răşinari, o reluare după 25 de ani, a ciclului de viaţă închis odată cu aplauzele operetei precedente. Fireşte, o intrigă nouă, o muzică nouă şi un succes local nou. Anita Ris,’icu Fleschin, Aniţa Vidreanu inestimuare îa pas, ali-al TONITU Viaţa formaţiilor artistice prezenţă activă in largul front al întrecerii Recent s-au desfăşurat la Sibiu şi Mediaş consfătuiri cu factorii ce răspund de activitatea celor 53 de cercuri ale inovatorilor din judeţul nostru. Cu acest prilej s-au decernat diplome de „Cerc al inovatorilor fruntaş pe judeţ" Si de evidenţiat în concursul desfăşurat în anul 1973. Sub directa îndrumare a organizaţiilor de partid, sindicatele din întreprinderile judeţului au mobilizat cercurile inovatorilor pentru găsirea de noi forme şi metode prin care să dezvolte continuu această mişcare de masă. Bilanţul activităţii anului 1973 atestă strădania inventatorilor, inovatorilor şi raţionalizatorilor, strădania înscrisă sub semnul marii întreceri pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru realizarea unei eficienţe mereu sporite a activităţii economice. Cum s-au materializat ideile celor peste 1 500 muncitori, tehnicieni, ingineri antrenaţi în vasta acţiune de introducere a noului în procesul de producţie? Evidenţele scot în relief rezultate demne de consemnat. Au fost brevetate 26 invenţii şi aplicate 455 propuneri de inovaţii şi raţionalizări — un rod bogat al gîndirii creatoare — aducind o eficienţă economică postcalculată în valoare de peste 23 milioane lei. în baza rezultatelor obţinute s-a stabilt şi gradul de participare la aceste frumoase realizări de către fiecare cerc al inovatorilor din întreprinderi.. Astfel, s-a apreciat activitatea cercurilor inovatorilor de la întreprinderea mecanică Mediaş, care ocupă pentru a 5-a oară locul în întreprinderea „Textila* ,Cîsnadie şi întreprinderea mecanică Sibiu — locul III „Balanţa* şi „Flamura roşie“ Sibiu — locul III, iar întreprinderii „Emailul roşu“ şi întreprinderii de exploatare conducte magistrale gaz metan din Mediaş acordîndu-li-se menţiuni. Discuţiile purtate în cadrul consfătuirilor au evidenţiat metodele şi formele variate folosite de cercurile inovatorilor în antrenarea a cît mai mulţi salariaţi în mişcarea de invenţii şi inovaţii). Astfel, iniţiativa „Fiecare inginer şi tehnician să rezolve în cursul anului o problemă cu eficienţă economică'' a constituit, mai ales în municipiul Mediaş, un izvor de realizare şi aplicare a inovaţiilor. S-a scos în evidenţă, ca fapt pozitiv, organizarea pe grupe a cercului de inovatori şi desfăşurarea concursului pe sectoare de producţie. La întreprinderea mecanică Mediaş, la „Flamura roşie* şi „Independenţa“ Sibiu, „Textila* Gisnădie, „Automecanica* Mediaş se organizează anual concursuri cu premii: „Cel mai bun inovator în cadrul întreprinderii", cu bune rezultate, în multe unităţi, planul tematic de inovaţii, înainte de a fi aprobat în comitetul oamenilor muncii este analizat şi completat de comisia inginerilor şi tehnicienilor şi cercul inovatorilor, fiind apoi defalcat pe ateliere şi grupe de inovatori. Un accent deosebit se pune pe popularizarea inovatorilor în grupele sindicale, la staţiile de radioamplificare, gazete de perete şi alte forme de atragere a noi muncitori, tehnicieni şi ingineri în această importantă mişcare de masă, de materializare a gîndirii tehnice novatoare. Din analiza exigentă făcută cu ocazia consfătuirilor s-au desprins o serie de învăţăminte pentru activitatea de viitor a celor 53 cercuri de inovatori, pentru orientarea factorilor ce îndrumă şi coordonează această mişcare de mesă. Majoritatea comitetelor oamenilor muncii, comitetele sindicatelor, şefii de secţii nu acordă aceeaşi atenţie acţiunii ca şi problemelor „la zi". Cu alte cuvinte nu privesc în perspectivă programul tehnic al întreprinderii, folosirea mai eficientă a capacităţilor de producţie, fabricarea unor produse mereu mai cxpetitive, creştereaproductivităţii muncii, sport (continuare în pag. a Iliaj EUGEN TOMA, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor la rezolvarea „problemelor spinoase” în cadrul secţiei sculerice a întreprinderii „Balanţa II“ Sibiu, o contribuţie de seamă o are maistrul principal, Nicolae Răhâian, (dreapta), lată-l în discuţie cu strungarul Nicolae Chioaru, realizatorul unor S.D.V.-uri cu un grad înalt de complexitate Foto: FRED NUSS I SUMAR: • Actualitatea culturală • Rubrica de informaţii: La dispoziţia dv. In pag. a IIa • Testul de eficienţă al şedinţei de partid • Omul de la postulcheie In pag. a III-a Jurnal de campanie Pe meleaguri păucene - primăvara împlinirilor Cind am Intrat in sediul C.A.P. Păuca, minuta de seară era în plină desfăşurare. Se făcea bilanţul zilei. Se stabilea „planul de bătaie" pentru ziua următoare. Dintre glasurile care se „încrucişau" peste masă, îl desluşesc pe cel al preşedintelui cooperativei, Ilie Natea. „Astăzi aia a muncit bine. Vreau ca şi mîine să ■ ne menţinem la acelaşi nivel. Ar trebui să mai intensificăm puţin ritmul, să-i dăm bătaie. Să terminăm cit mai repede cu semănatul porumbului. Condiţii avem. Timpul este frumos. Tractoarele Să continue acolo unde au început astăzi. Atît am avut de spus. Ne vedem dimineaţă, la magazie“. „Gind porumbarul înfloreşte...“ Ora 7. Soarele a ieşit de după un nor. Razele devin tot mai calde, semn Că va fi o zi frumoasă, prielnică semănaturilor. Magazinerul Ioan Datcu pune pe cîntar primii saci di seminţe de porumb tratate. — Ce cantitate a ieşit ieri din magazie? —■' 900 de kg. Nu ne aşteptam să intre toată, dar a intrat. Cu această cantitate am, semănat o suprafaţă de 45 hectare, depăşind viteza medie de lucru planificată a celor patru S.P.C. G. Cît timp a durat discuţia, tinărul Guigor Hususan a pus în căruţă cele 260 kg seminţe aflate pe cîntar. (Continuare *1. org. a IIl-a) ŞTEFAN VASIU Lucrările din vie — sapa mare — se execută susţinut pe ultimele terase în cadrul C.A.P. Răvaşe. La această lucrare s-au evidenţiat în special cooperatorii din satul Moardâş Foto: IDE CERNEA In prezenta preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii, au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel , Burtică, Mitral, Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţii ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar G.S. Chilton (India) şi vicepreşedintele E.J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o, în contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile şi cuvintele încurajatoare rostite de şeful statului român,mulţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naţionale a Preşedintelui României. Şedinţa inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român din Uniunea interparlamentară, a mulţumit preşedintelui Ceauşescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezenţa sa inaugurarea lucrărilor sesiunii şi a adresat tuturor participanţilor salutul deputaţilor români. In continuare, a luat cuvîntul tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Secretarul general al Uniunii interparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la Bucureşti. (Continuare în pag. a FV-1) Ieri au început la Bucureşti Lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Şedinţa inaugurală Cuvintarea preşedintelui Socialiste România, tovarăşul Nicolae Doamnelor şi domnilor, Onorată asistentă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea, dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi a dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni in vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orânduiri sociale diferite, reprezentând opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărire capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit, aceasta pornind de la faptul că la condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tot mai ca rezultat al intensificării âc■tiviităţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestinjenit, in lumea de astăzi sau pro (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe G.S. Chilion, preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar şi Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E.J. Derwinsky, vicepreședinte al Comitetului Executiv, P.C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii — J. A. England (Australia), E. Cuvelier (Belgia), R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveţia), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Şitikov (U.R.S.S.). La Întrevedere au participat Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, preşedintele grupului român din Uniunea Interparlamentară. Intreţinîndu-se cordial cu reprezentanţii conducerii Uniunii Interparlamentare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a relevat rolul important pe care uniunea, parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-l joace in înfăptuirea unei politici noi, în statornicirea în relaţiile Interstatale a principiilor dreptului internaţional, în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi cooperării. în acest sens, s-a subliniat cu satisfacţie că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare sunt înscrise probleme de larg interes. Dialogul dintre şeful statului român şi membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluţia vieţii internaţionale pune în evidenţă noi elemente pozitive în această direcţie, că tot mai multe tari îşi aduc contribuţia la rezolvarea problemelor ce «mv fruntă omenirea. *în cadrul convorbirii, au fost abordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime *— problemă aflată în prezent in dezbaterea sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă , Uniunea Interparlamentară şi în acest domeniu. In deplin consens, s-a relevat necesitatea aşezării relaţiilor economice pe baze noi, echitabile, exprimîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate ţările — mici, mijlocii şi mari — să participe la găsirea, în comun, a soluţiilor pe care Ie federau rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic şi social al tuturor popoarelor. Întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe senatorul american Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reintîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. în cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şî S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relaţii contactele directe intre oamenii politici, precum şi intre reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii culturale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi între state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu , şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut, apoi, la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. ini) de ani de la făurirea frontului Cu prilejul împlinirii a 30 de ani, de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, marţi după-amiază a avut loc în capitală o adunare festivă organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Au participat numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene, vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti din România, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi, organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, cultură şi, artă, studenţi, militari. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşii: Ştefan Voitec, Constantin Pirvulescu, Constanţa Crăciun, Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. a U.T.C., ministru pentru problemei© tineretului, Varii© Bîgu, Vasile Ionescu, Stela Moghioroş, Pandut Bogătoiu şi Nicolae Cioroiu. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit tovarăşul Ion Popescu-Puţuri, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului, de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. ★ Cu acelaşi prilej, în holul Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România a fost organizată o expoziţie, care oglindeşte principalele aspecte de luptă penru unitatea clasei muncitoare, formarea partidului clasei muncitoare in 1893, precum şi activitatea acestuia la sfîrşitul secolului al 19-lea. Reţine atenţia macheta sediului primului cerc muncitoresc din Bucureşti situat în Piaţa Amzei nr. 26, care a fost şi sediul Congresului I al P.S.D.M.R. Sunt redate, de asemenea, aspecte ale transformării Partidului Socialist în Partidul Comunist Român, lupta de apărare a unităţii mişcării muncitoreşti din România. Este ilustrat apoi pe larg momentul făuririi, în aprilie 1944, a Frontului Unic Muncitoresc. Documente şi fotografii înfăţişează apoi activitatea desfăşurată de Partidul Comunist Român pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. iA.fterS*es|