Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)

1974-04-20 / nr. 1912

a şaptea distincţie consecutivă?!ConStrUCtOlU VladUCtulUI din Copşa Mică se angajează să scurteze la jumătate termenul de execuţie 1974 foraj se desfăşoară cel mai adesea in condiţii geologice şi climatice ostile, în puncte în care pînă şi a­­provizionarea se face cu greutate. Sondorii­­ noştri au reuşit de cele mai multe ori să facă faţă cu o re­marcabilă abnegaţie şi dîrzenie unor „situaţii limită" în adevăratul înţe­les al cuvîntului, să obţină mereu succese traduse apoi în bilanţuri demne de toată lauda. întrecerea socialistă dintre brigăzile de foraj s-a desfăşurat anul trecut cu o deo­sebită efervescenţă, centrată pe o­­biective foarte precis conturate: creşterea metrajului pe instalaţie­­om­activă şi realizarea angajamen­telor. In final, această rodnică com­petiţie şi-a desemnat campionii — 55 de sondori din diverse puncte (continuare în pag. a IlI-a) Ing. SABIN POPOVICIU, directorul Schelei de foraj Mediaş „Copşa Mică e un şantier“, — ia­tă o­ formulă care a depăşit cu mult în această primăvară semnificaţiile unei simple metafore gazetăreşti­. La Copşa Mică se construieşte intr-ade­văr cu o intensitate fără precedent. Şi nu numai pe şantierele platformei industriale, ci­ şi în oraş, unde o lu­crare de amploare şi de mare interes edilitar-gospodăresc se apropie de la o zi la alta de cotele finale. Este vorba de pasajul superior care va traversa calea ferată într-unui din cele mai solicitate zone de circula­ţie, realizind o comodă legătură în­tre cele două întreprinderi şi şoseaua Sibiu—Mediaş. Constructorul acestui spectaculos obiectiv — Grupul de şantiere, drumuri şi poduri Cluj, u­­nitatea care recent a realizat şi via­ductul din Calea Nocrichului — Si­biu. într-una din zilele trecute ne-am deplasat pe şantier, unde am purtat o discuţie cu inginerul Lu­cian Bucur, şeful şantierului şi mai­­etrul Alexandru Reves. — Deci, de­ la Sibiu, la Copşa Mi­cii Evident, mai întîi citeva date despre noul obiectiv... L. B.: — Noul pasaj va avea şase deschideri, din care trei de 13 me­tri şi trei de 24 metri. Partea caro­sabilă va dispune de două benzi de circulaţie, se vor amenaja două tro­tuare pentru pietoni şi, tot pentru pietoni, s-a prevăzut o scară de ac­ces. Lungimea totală a podului va fi de 124 metri. Construcţia sa presu­pune un volum de lucrări important: 20 mii m.c. terasamente, 2 500 m.c. betoane (din care 1 000 au fost pînă acum turnate), un număr mare de grinzi prefabricate de 18 şi 24 metri. — Ce particularităţi prezintă pa­sajul, comparativ cu lucrările obiş­nuite pe care le-aţi mai executat? L.B.: — Principala particularitate, care este în acelaşi timp şi o difi­cultate, rezultă din faptul că podul este conceput în curbă. Proiectantul — Instituitul de proiectări pentru transporturi Bucureşti — a avut, în aceste condiţii, de rezolvat unele „amănunte" specifice. Normal, şi pentru constructori se ridică ceva probleme... — Probleme care s-au rezolvat se pare cu maximă operativitate jude­­cind cel puţin după stadiul foarte a­­vansat al lucrării şi după ritmul ex­celent care se înregistrează aici zil­nic. L. B.: — Intr-adevăr, lucrarea a fost atacată la începu­tul lunii fe­bruarie şi are prevăzut, potrivit do­cumentaţiei, un „ciclu“ de execuţie da 16 luni. Şantierul nostru a hotă­­rît să predea pasajul cu mult înain­te de termen, adică încă din lunile septembrie-octombrie ale acestui an. Avem pentru aceasta asigurate toa­te condiţiile materiale şi organizato­rice: grinzile au fost contractate şi primul lot va intra în şantier Încă de la începutul zier­ii mai,­ forţa de muncă este suficientă şi optim folo­sită. Aş dori să, fac o paranteză pen­tru a sublinia sprijinul permanent, colaborarea fructuoasă de care ne-am bucurat în relaţiile noastre cu­­ titularul Investiţiei (I.M.M.N. (continuare în pag. a IlI-a) Dialog consemnat de EMIL DAVID „O VOM OBŢINE CU SIGURAN­ŢĂ!“ - SCHELEI DE FORAJ MEDIAŞ Sondorii Schelei de foraj Mediaş au trăit săptâm­îna trecută clipe de autentică satisfacţie prin conferirea Diplomei de unitate evidenţiată pe ramură pentru realizările anului 1973. Am reuşit, deci, să ne menţi­nem şi de astă dată pe firul unei tradiţii de înalte semnificaţii, să a­­dăugăm încă o distincţie celor pe care, din 1967 încoace, le-am obţi­nut an de an, fără întrerupere. „Secretul" reuşitelor noastre nu mai e de fapt pentru nimeni şi de multă vreme un secret. Aş înclina să-l definesc prin trei cuvinte de largă circulaţie în vremea noastră, vreme aflată sub semnul hotărârii poporului de a parcurge mai rapid, mai eficient drumul spre societatea comunistă: hărnicie, pricepere, eroism. Hărnicie — pentru că an de an bilanţurile unităţii noastre au fost tot mai bogate. Înscrise pe o pro­nunţată dinamică. Spuneam că­­ ulti­mii şase ani au constituit perioada in care colectivul de muncă a­ sche­lei a primit distincţie după distinc­ţie, situîndu-se în fruntea întrecerii dintre sondorii ţării. O statistică su­mară dovedeşte că in aceşti ani me­trajul pe instalaţie­ an-activă a cres­cut cu aproape 40 la sută, vitezele de lucru cu 45 la sută, viteza meca­nică cu 39 la sută, productivitatea fizică cu 54 la sută. Din bilanţul a­­nului trecut m-aş opri la o singură cifră, sintetică şi revelatoare pentru entuziasmul şi dăruirea cu care s-a muncit în schela noastră: de-a lun­gul anului, sondorii au săpat 101 sonde, faţă de 98 cit fusese planifi­cat.Pricepere , pentru că în dome­niul extracţiei gazelor,­­ca de altfel în întreaga noastră viaţă economică, succesele sunt apanajul celor preocu­paţi de perfecţionarea pregătirii pro­fesionale, al celor care se pricep să împletească lunga experienţă a ani­lor petrecuţi în preajma sondelor cu receptivitatea crescută faţă de nou. Se poate afirma, de pilda, cu deplin temei că accelerarea fazelor de de­­montaj-transport-montaj în între­prinderea noastră se datoreşte într-o măsură hotărîtoare preocupărilor permanente ale pricepuţilor noştri specialişti de a moderniza instalaţii­le de foraj, de a concepe şi executa subansamble care permit o montare mai rapidă, de a aplica metoda dru­mului critic etc. Eroism — pentru că activitatea de ­ Sectorul horti-viticol, în prim-plan în zilele de 18 şi 19 aprilie, la Mediaş şi Sibiu au avut loc două consfătuiri de lucru privind rea­lizarea sarcinilor de producţie în viticultură, legumicultură şi­ po­micultură în unităţile agricole din judeţul nostru. La aceste consfătuiri au parti­cipat ingineri şefi, şefi de ferme şi brigadieri horti-viticoli din cooperativele agricole, ingineri şefi ai consiliilor intercoopera­­tiste, reprezentanţi ai organelor agricole judeţene şi ai unităţilor care contribuie la realizarea pro­ducţiei din acest sector. Cu acest prilej au fost prezen­tate­ informări privind stadiul lu­crărilor în viticultură, legumicul­tură şi pomicultură, au fost evi­denţiate realizările şi unele lip­suri care­­mai persistă în activi­tatea ce se desfăşoară în secto­rul horti-viticol. Dezbaterile, la care au parti­cipat numeroşi specialişti, au con­turat măsurile ce se impun a fi aplicate în următoarea perioadă pentru a se asigura condiţii op­time realizării sarcinilor de pro­ducţie asumate pentru acest an. |ÍÍbL10T€CA .ASTRA“ j \ SIBIU ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VII, nr. 1912 Sîmbătă 20 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Clădirea uriaşei mori a Complexu­lui de morărit şi panificaţie Sibiu AB RAIDUL NOSTRU DE CE SUNTEM OBLIGA­ŢI S­Ă PURTĂM ŞI PRIMĂVARA PALTOANE? După ce trei luni ai aşteptat pri­ma rază de soare —— chiar „cu dinţi“ fiind el — pentru a­­ lepăda paltonul undeva, în cel mai înde­părtat dulap, după ce trei luni pi­cioarele ţi-au fost mai mult sau mai puţin maltratate de ghete, cuş­me sau pantofi „cu şenile" simţi nevoia unei încălţări uşoare şi co­mode ... Vineri 12 aprilie a.c. a fost o zî­­record a comerţului sibian. Se părea că primăvara îşi intrase deplin în drepturi şi oamenii au luat cu asalt magazinele. Dar, vai, deşi s-a făcut vînzare cit într-o săptămînă (in va­loare de 147 000 la „Moda" — băr­baţi; 59 000 la „Moda" — femei; 143 600 la „Confecţii"; 84 600 la „Ie­puraşul"; 61 000 la „Antilopa“; 31 000 la „Ursuleţul") cetăţenii nu prea au avut de unde a lega, aşa că au cum­părat ce au găsit (Vorba românului: „Cînd n-ai frumos pupi şi mucos“). Dar să vedem ce-au găsit... La ..Moda“ sectorul „Confecţii pen­tru bărbaţi" (responsabilă Maria Ro­man) există costume de tot felul şi pantaloni, bluzoane şi canadiene din relon, citeva pardesiuri şi... cam atit. Articolul cel mai căutat la această oră — „raglanul trei sferturi tercot"­­— lipseşte. Adică sunt patru bucăţi (bleumarin) care însă greu îşi vor găsi cumpărători fiindcă au nişte dimensiuni... „Eu ştiam că se vor cere raglane. Am comandat 800 de bucăţi. Am primit 54. Satură-l pe flăruind cu o firmitură!“ (M. R.). Bărbaţii (cei mai mulţi) nu sunt de­osebit de pretenţioşi în materie de îmbrăcăminte, însă asta nu înseam­nă că se pot lipsi de strictul nece­sar.Cu femeile povestea e alta. Ele sunt intr-adevăr mai exigente. Dar în materie de confecţii sunt exigente de prisos. Fiindcă şi la „Confecţii pentru femei" (responsabilă Maria Miereanu) situaţia este asemănătoa­re. Lipsesc pardesiurile din material supraelastic şi vaglanele din tercot. Bluze cu mînecă lungă — un sin­gur model, bluze „cu cravată" — numai cu mînecă scurtă. Pardesiuri din stofă sînt, dar numai într-o cro­ială „sport", pentru adolescente. O tinără probează unul de un roşu intens. Se priveşte în oglindă şi puf­neşte în ris. Ca lungime îi e bun, dar minecile sunt aproape... trei sferturi. încearcă altul. De astă da­tă nu se potriveşte la lărgime. Vîn­­zătoarea işi face meseria: „E bine că e mare. Era mai rău dacă era mic. Stă încreţit? Căptuşeala-i de vină. A fost cusută greşit. Vă vine minunat. Mai trebuie puţin scurtat şi strîmtat". M-am­ bucurat sincer că tînăra nu s-a lăsat convinsă. La sectorul confecţiilor pentru co­pii, al aceluiaşi magazin „Moda", penuria articolelor de primăvară es­te şi mai evidentă. „Pentru băieţi mai mari de 6 ani n-avem pantaloni (decit de uniformă şcolară). Cămă­­şuţe cu mînecă lungă pentru copii între 1 şi 5 ani — lipsă. Costumase­ citeva pentru trei ani şi citeva pen­tru 15 ani. Baglane din tercot nu avem deloc, ne-au mai rămas în schimb citeva de anu­l trecut din telon. Salariul nostru e în raport (continuare în pag a Il­ ai N. I. DOBRA ) Bărbafii nu-s pretenţioşi... dar femeile sînt(degeaba) ■„Salariul nostru e în raport cu planul, iar planul../' ■ Eugenia Burlacu este optimistă, lise Pârău, nu . La „Iepura­şul" _ „măcar actele să fie în ordine", la „Ursuleţul" nu sunt probleme . Şi totuşi a venit primăvara % *fgp ' «5K. Determinarea substanţei uscate la fructele de pădure congelate cu ajutorul refractometrului - probă efectuată de Mariana Stănişor, bacteriolog, Mariana Hanea, chimistă, şi ing. Nicolae Mărgineanu, şef serviciu C.T.C. in labo­ratorul de analize microbiologice al Frigoriferului din Sibiu. Prezente studenţeşti sibiene * P­ intre 12 şi 13 aprilie s-a des­făşurat la Cluj, sub auspiciile Universităţii Babeş-Bolyai, sesiu­nea de comunicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, manifestare ce a numărat printre participanţi şi pe studenţii sibieni, membrii diferitelor cercuri ştiinţifice ale celor două facultăţi. Prezenţa a­­cestora în cadrul acestei confrun­tări de opinii şi păreri vine să confirme creşterea permanentă a prestigiului tinerei facultăţi, rea­lizată şi prin antrenarea studen­ţilor la manifestări cu caracter profesional. S­eria de rezultate deosebite obţinute de student, anul trecut tot la Cluj, a fost continuată şi anul acesta, aştep­tările au fost confirmate. Lucră­rile prezentate, rezultatul unei laborioase activităţi de cerc, au purtat amprenta seriozităţii, a ţinutei intelectuale şi a origina­lităţii, probînd deosebite calităţi inventive şi interpretative. Aces­tea s-au impus în faţa juriului şi a colegilor clujeni atit prin nou­tatea temelor abordate cit şi prin noile perspective de abordare a unor teme cercetate. Membrii cercului de engleză, con­dus de lectorii universitari Ma­ria Sandovici şi Dumitru Ciocoi - Pop, au supus aprecierii juriului şi studenţilor clujeni lucrări re­prezentative din literatura engleză şi americană. Enumerarea cîtorva titluri poate oferi o impresie asu­pra varietăţii temelor abordate: „Tradiţie şi inovaţie în teatrul lui­­E. Albee şi Harold Pinter", referent Laura Ionescu-Poenaru, „Tragism şi realitate in „Marele Gatsby“ de Scott Fitzgerald" — referent Liana Hurdubelea, „Con­tinui şi expresii in poezia ameri­cană actuală" — referent Doina Morar-Moise, „Tehnica schiţelor lui O'Henry" — referent Corina Liţescu. „Universul copilăriei la J. D. Salinger" — referent Do­rina Gîrtonea, „Întuneric şi lu­ (contînuare nn pag. a ll-a) DOINA MUTU ■­­­SL,a­m­i-i IN SECTORUL ZOOTEHNIC AL C.A.P. MARPOD Un demaraj care promite Fără să aştepte indicaţii ia tot pa­sul, lucrătorii din sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Marpod se străduiesc să îngrijească cit mai bine animalele. Cînd unul dintre îngrijitorii mul­gători ne-a spus că în primul tri­mestru al anului planul Ia produc­ţia de lapte marfă a fost depăşit cu 270 hi. In glasul lui am simţit o no­tă de satisfacţie şi bucurie. Bucuria renăscută din cenuşa unei nemulţu­miri create de rezultatele din trecut ale acestui sector. Dar, după calcu­lele făcute în legătură cu ridicarea eficienţei economice, opinia coope­ratorilor de a se profila sectorul zootehnic pe producţie de­­lapte a dat un­­ plus de avînt în punerea în valoare, a, marilor posibilităţi exis­tente. Incepînd încă din anul trecut conducerea unităţii şi-a mobilizat mai mult eforturile pentru a­ asigu­ra baza furajeră, iar îngrijitorii mul­gători, îndrumaţi de specialişti, au acordat o mai mare atenţie realiză­rii planului de montă şi fătări. La toate acestea trebuie menţionat şi faptul că, odată cu introducerea a­­cordului global, ca formă de retri­buire a muncii, a sporit considerabil interesul cooperatorlor din zooteh­nie pentru îngrijirea efectivelor şi obţinerea unor producţii sporite. Îngrijitorul mulgător Will -Gerieh, care lucrează în zootehnie de nu mai puţin de 14 ani, are în primire 15 va­ci. Exemplare frumoase, bine întreţinute şi îngrijite. Este omu­l care îşi face meseria cu dragoste şi pasiune. Programul pentru el este literă de lege, îşi începe activitatea în fiecare dimineaţă la ora 4,30 şi zi de zi, în cei 14 anii, a început la aceeaşi oră să furajeze vacile, să le adape, să le mulgă. In prezent, din cele 15 vaci, 11 sunt în lactatrie. Şi zilnic de la acestea livrează pes­te 80­0 lapte. Ii place ca animalele să fie cu­rate şi pentru aşternut, în locul pa­ielor care lipsesc. Cară zilnic rume­guş de la joagăr. In perio­ada făgă­­rilor îşi petrece aproape tot timpul în grajd. Nu a pierdut nici un viţei. A iolizat vacile şi se administrează furajele în funcţie de producţia rea­lizată. Raţia zilnică se menţine şi în prezent la nivelul normal de 5 kg fin, 7 kg grosiere în amestec cu 5 kg siloz, 5 kilograme sfeclă furajeră tocată şi 5 kg borhot de bere, plus un kg concentrate. Meri­tă menţionată în mod deosebit gri­ja pe care o acordă gospodăririi fie­cărui gram de nutreţ. Rezultatele din primele luni ale anului i-au a­­dus şi satisfacţii: în prima lună a obţinut un câştig de 1 800 Iei,­iar in luna februarie 1700. Desigur, îngrijitori mulgători, ca Will Gerch mai sunt la Marpod. Pi­tre Dogaru de, exemplu, are înscri­se în primul trimestru rezultate nu mai puţin meritorii. Gândul care-i animă pe oamenii de aici este acela de a ridica mereu, mai ..sus ştacheta primelor succese din acest an. Pen­tru aceasta, cooperatorii s-au pregă­tit serios, au fertilizat şi­ curăţit pa­jiştile naturale pentru a avea iarbă bogată pe păşuni şi­ fineţe, au semă­nat în cea mai mare parte­ plantele pentru nutreţ. Toate, acestea denotă că ei sunt hotărâţi să asigure can­tităţi îndestulătoare de furaje pen­tru perioada de stabulaţie 1974— 1975, conştienţi fiind că acesta este singurul mijloc pentru a realiza în mod exemplar sarcinile pe care şi­­le-au prevăzut in acest sector. P. RL . Constituirea Comitetului veteranilor războiului antihitlerist Joi, după-amiază, la Casa ar­matei, într-o atmosferă entuziastă specifică actualităţii noastre a avut Ioc întîlntirea veteranilor războiului antihitlerist din zona şi municipiul Sibiu, în prezidiul adunării au luat loc col. Nicolae Neagoş, col. rez. Ion Berghea şi maior rez. Ion Mogîldea. In des­­­chiderea adunării, a luat cuvin­tul col. Nicolae Neagoş, care a vorbit despre semnificaţia r­ece­ de-a XXX-a aniversări a elibe­rării patriei noastre de sub do­minaţia hitleristă, transmiţîndu-le veteranilor salutul şefului Gar­nizoanei militare Sibiu şi al ce­lorlalţi militari din Sibiu, înscrisă în corolarul eferves­centelor manifestări organizate în municipiul şi judeţul Sibiu în cinstea celei de-a XXX-a aniver­sări a eliberării patriei şi a Con­gresului al XI-lea al P.C.R., in­tîlnirea s-a desfăşurat sub sem­nul preţuirii şi recunoştinţei de care se bucură toţi fiii României socialiste, pentru aceşti oameni care şi-au petrecut anii tinereţii laborioase şi ai bărbăţiei sub tri­colorul patriei, luptînd cu cinste pentru împlinirea idealurilor ei de libertate, de independenţă şi suveranitate naţională, pentr propăşirea ei, care la chemare­, comuniştilor, au înscris cu băr­băţie, cu preţul faptelor de arme şi al jertfelor, numele României la marea ctitorie a victoriei fi­nale asupra Germaniei hitleriste. Totodată, in cuvintul partici­panţilor au răzbătut acele senti­mente de fierbinte şi nemărginită dragoste pentru patrie, partid şi popor, hotărârea unanimă a ce­lor care cu 30 de ani în urmă, la chemarea Partidului Comunist Român, au luptat pentru împlini­rea cauzei sfinte a eliberării pa­triei, de a fi gata oricînd, să răs­pundă PREZENT la ordinul co­mandantului nostru suprem, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, să-şi facă datoria faţă de patrie, aşa cun­­­şi-au făcut-o mereu. Ei s-ar­ angajat să fie exemplu la locurile lor de muncă, să fie me­reu tineri în acţiunile obşteşti şi manifestările consacrate mari­lor evenimente ce le vom sărbă­tori in acest an. Cu prilejul adu­nării, s-a ales comitetul vete­ranilor războiului antihitlerist Preşedinte al comitetului a fost ales col. rez. Ion Berghea, secre­tar al comitetului It. col. Nicolae Dumitrescu. Comitetul veterani­lor războiului antihitlerist îşi va desfăşura activitatea pe lingă Casa armatei din Sibiu. Tot cu acest prilej, comitetul ales, întru­nit în prima sa şedinţă de lucru, a elaborat un plan de măsuri, cuprinzând un larg orizont de acţiuni şi activităţi, dedicata ani­versării eliberării patriei şi Con­gresului al XI-lea al P.C.R., la care vor fi angrenaţi şi veteranii. Lt. col. V. NEGHINĂ informaţii INFOI­AŢIIVS3ERBI Noi construcţii de locuinţe la Agnita în oraşul Agnita, muncitorii de la elo­­peraitiva „Construc­torul" lucrează intens la două blocuri de locuinţe cu 40 de a­­partamente. Con­­structorii s-au anga­jat ca să termine lu­crările in cinstea săr­­bătoririi celei de-a 30-a aniversări a e­­liberării patriei de sub jugul fascist. Totodată, se află în stadiu avansat, de construcţie un bloc pentru nefami­sta cu o capacitate de 220 de locuri. Cu ajuto­rul­­ dat de tineretul agniţean, constructo­rii vor da în folosin­ţă căminul la finele lumii mai. T„ 1. Brigada ştiinţifica în acţiune In sala căminului cultural din comuna Şeica Mare, membrii bri­găzii ştiinţifice din localitate au avut o întâlnire cu peste 200 par­ticipanţi. Cu această ocazie doc­torul Iosif Solyom, medicul uman al circumscripţiei a vorbit despre „alimentaţia raţională“, profesoa­ra Aurelia Tănase despre „Mişca­rea de rotaţie şi revoluţie a Pă­mântului", iar inginerul Aurel Pe­­trişor, despre „Influenţele tempe­raturii scăzute asupra culturilor şi mijloacele de combatere a e­­fectelor acestora". In urma expu­nerilor s-­au pus întrebări, la ca­re membrii brigăzii au răspuns cu competenţă. Expoziţie de noutăţi editoriale Ieri, s-a deschis în holul Casei Tehnicii (la etajul II al Casei de cultură a sindicatelor), o expoziţie de noutăţi editoriale în domeniul tehnic şi ştiinţific, organizată de Casa Tehnicii in colaborare cu Centrul de librării. în cadrul expoziţiei, astăzi va avea loc o întâlnire cu ing. Paul Zamfirescu de la Editura tehnică Bucureşti, care va vorbi despre: „Proiecte editoriale in domeniul automaticii, electronicii şi formelor de conducere". Sunt invitaţi să participe specialişti din în­treprinderile şi instituţiile municipiului.

Next