Tribuna Sibiului, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1920)
1974-04-20 / nr. 1912
a şaptea distincţie consecutivă?!ConStrUCtOlU VladUCtulUI din Copşa Mică se angajează să scurteze la jumătate termenul de execuţie 1974 foraj se desfăşoară cel mai adesea in condiţii geologice şi climatice ostile, în puncte în care pînă şi aprovizionarea se face cu greutate. Sondorii noştri au reuşit de cele mai multe ori să facă faţă cu o remarcabilă abnegaţie şi dîrzenie unor „situaţii limită" în adevăratul înţeles al cuvîntului, să obţină mereu succese traduse apoi în bilanţuri demne de toată lauda. întrecerea socialistă dintre brigăzile de foraj s-a desfăşurat anul trecut cu o deosebită efervescenţă, centrată pe obiective foarte precis conturate: creşterea metrajului pe instalaţieomactivă şi realizarea angajamentelor. In final, această rodnică competiţie şi-a desemnat campionii — 55 de sondori din diverse puncte (continuare în pag. a IlI-a) Ing. SABIN POPOVICIU, directorul Schelei de foraj Mediaş „Copşa Mică e un şantier“, — iată o formulă care a depăşit cu mult în această primăvară semnificaţiile unei simple metafore gazetăreşti. La Copşa Mică se construieşte intr-adevăr cu o intensitate fără precedent. Şi nu numai pe şantierele platformei industriale, ci şi în oraş, unde o lucrare de amploare şi de mare interes edilitar-gospodăresc se apropie de la o zi la alta de cotele finale. Este vorba de pasajul superior care va traversa calea ferată într-unui din cele mai solicitate zone de circulaţie, realizind o comodă legătură între cele două întreprinderi şi şoseaua Sibiu—Mediaş. Constructorul acestui spectaculos obiectiv — Grupul de şantiere, drumuri şi poduri Cluj, unitatea care recent a realizat şi viaductul din Calea Nocrichului — Sibiu. într-una din zilele trecute ne-am deplasat pe şantier, unde am purtat o discuţie cu inginerul Lucian Bucur, şeful şantierului şi maietrul Alexandru Reves. — Deci, de la Sibiu, la Copşa Micii Evident, mai întîi citeva date despre noul obiectiv... L. B.: — Noul pasaj va avea şase deschideri, din care trei de 13 metri şi trei de 24 metri. Partea carosabilă va dispune de două benzi de circulaţie, se vor amenaja două trotuare pentru pietoni şi, tot pentru pietoni, s-a prevăzut o scară de acces. Lungimea totală a podului va fi de 124 metri. Construcţia sa presupune un volum de lucrări important: 20 mii m.c. terasamente, 2 500 m.c. betoane (din care 1 000 au fost pînă acum turnate), un număr mare de grinzi prefabricate de 18 şi 24 metri. — Ce particularităţi prezintă pasajul, comparativ cu lucrările obişnuite pe care le-aţi mai executat? L.B.: — Principala particularitate, care este în acelaşi timp şi o dificultate, rezultă din faptul că podul este conceput în curbă. Proiectantul — Instituitul de proiectări pentru transporturi Bucureşti — a avut, în aceste condiţii, de rezolvat unele „amănunte" specifice. Normal, şi pentru constructori se ridică ceva probleme... — Probleme care s-au rezolvat se pare cu maximă operativitate judecind cel puţin după stadiul foarte avansat al lucrării şi după ritmul excelent care se înregistrează aici zilnic. L. B.: — Intr-adevăr, lucrarea a fost atacată la începutul lunii februarie şi are prevăzut, potrivit documentaţiei, un „ciclu“ de execuţie da 16 luni. Şantierul nostru a hotărît să predea pasajul cu mult înainte de termen, adică încă din lunile septembrie-octombrie ale acestui an. Avem pentru aceasta asigurate toate condiţiile materiale şi organizatorice: grinzile au fost contractate şi primul lot va intra în şantier Încă de la începutul zierii mai, forţa de muncă este suficientă şi optim folosită. Aş dori să, fac o paranteză pentru a sublinia sprijinul permanent, colaborarea fructuoasă de care ne-am bucurat în relaţiile noastre cu titularul Investiţiei (I.M.M.N. (continuare în pag. a IlI-a) Dialog consemnat de EMIL DAVID „O VOM OBŢINE CU SIGURANŢĂ!“ - SCHELEI DE FORAJ MEDIAŞ Sondorii Schelei de foraj Mediaş au trăit săptâmîna trecută clipe de autentică satisfacţie prin conferirea Diplomei de unitate evidenţiată pe ramură pentru realizările anului 1973. Am reuşit, deci, să ne menţinem şi de astă dată pe firul unei tradiţii de înalte semnificaţii, să adăugăm încă o distincţie celor pe care, din 1967 încoace, le-am obţinut an de an, fără întrerupere. „Secretul" reuşitelor noastre nu mai e de fapt pentru nimeni şi de multă vreme un secret. Aş înclina să-l definesc prin trei cuvinte de largă circulaţie în vremea noastră, vreme aflată sub semnul hotărârii poporului de a parcurge mai rapid, mai eficient drumul spre societatea comunistă: hărnicie, pricepere, eroism. Hărnicie — pentru că an de an bilanţurile unităţii noastre au fost tot mai bogate. Înscrise pe o pronunţată dinamică. Spuneam că ultimii şase ani au constituit perioada in care colectivul de muncă a schelei a primit distincţie după distincţie, situîndu-se în fruntea întrecerii dintre sondorii ţării. O statistică sumară dovedeşte că in aceşti ani metrajul pe instalaţie an-activă a crescut cu aproape 40 la sută, vitezele de lucru cu 45 la sută, viteza mecanică cu 39 la sută, productivitatea fizică cu 54 la sută. Din bilanţul anului trecut m-aş opri la o singură cifră, sintetică şi revelatoare pentru entuziasmul şi dăruirea cu care s-a muncit în schela noastră: de-a lungul anului, sondorii au săpat 101 sonde, faţă de 98 cit fusese planificat.Pricepere , pentru că în domeniul extracţiei gazelor,ca de altfel în întreaga noastră viaţă economică, succesele sunt apanajul celor preocupaţi de perfecţionarea pregătirii profesionale, al celor care se pricep să împletească lunga experienţă a anilor petrecuţi în preajma sondelor cu receptivitatea crescută faţă de nou. Se poate afirma, de pilda, cu deplin temei că accelerarea fazelor de demontaj-transport-montaj în întreprinderea noastră se datoreşte într-o măsură hotărîtoare preocupărilor permanente ale pricepuţilor noştri specialişti de a moderniza instalaţiile de foraj, de a concepe şi executa subansamble care permit o montare mai rapidă, de a aplica metoda drumului critic etc. Eroism — pentru că activitatea de Sectorul horti-viticol, în prim-plan în zilele de 18 şi 19 aprilie, la Mediaş şi Sibiu au avut loc două consfătuiri de lucru privind realizarea sarcinilor de producţie în viticultură, legumicultură şi pomicultură în unităţile agricole din judeţul nostru. La aceste consfătuiri au participat ingineri şefi, şefi de ferme şi brigadieri horti-viticoli din cooperativele agricole, ingineri şefi ai consiliilor intercooperatiste, reprezentanţi ai organelor agricole judeţene şi ai unităţilor care contribuie la realizarea producţiei din acest sector. Cu acest prilej au fost prezentate informări privind stadiul lucrărilor în viticultură, legumicultură şi pomicultură, au fost evidenţiate realizările şi unele lipsuri caremai persistă în activitatea ce se desfăşoară în sectorul horti-viticol. Dezbaterile, la care au participat numeroşi specialişti, au conturat măsurile ce se impun a fi aplicate în următoarea perioadă pentru a se asigura condiţii optime realizării sarcinilor de producţie asumate pentru acest an. |ÍÍbL10T€CA .ASTRA“ j \ SIBIU ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VII, nr. 1912 Sîmbătă 20 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Clădirea uriaşei mori a Complexului de morărit şi panificaţie Sibiu AB RAIDUL NOSTRU DE CE SUNTEM OBLIGAŢI SĂ PURTĂM ŞI PRIMĂVARA PALTOANE? După ce trei luni ai aşteptat prima rază de soare —— chiar „cu dinţi“ fiind el — pentru a lepăda paltonul undeva, în cel mai îndepărtat dulap, după ce trei luni picioarele ţi-au fost mai mult sau mai puţin maltratate de ghete, cuşme sau pantofi „cu şenile" simţi nevoia unei încălţări uşoare şi comode ... Vineri 12 aprilie a.c. a fost o zîrecord a comerţului sibian. Se părea că primăvara îşi intrase deplin în drepturi şi oamenii au luat cu asalt magazinele. Dar, vai, deşi s-a făcut vînzare cit într-o săptămînă (in valoare de 147 000 la „Moda" — bărbaţi; 59 000 la „Moda" — femei; 143 600 la „Confecţii"; 84 600 la „Iepuraşul"; 61 000 la „Antilopa“; 31 000 la „Ursuleţul") cetăţenii nu prea au avut de unde a lega, aşa că au cumpărat ce au găsit (Vorba românului: „Cînd n-ai frumos pupi şi mucos“). Dar să vedem ce-au găsit... La ..Moda“ sectorul „Confecţii pentru bărbaţi" (responsabilă Maria Roman) există costume de tot felul şi pantaloni, bluzoane şi canadiene din relon, citeva pardesiuri şi... cam atit. Articolul cel mai căutat la această oră — „raglanul trei sferturi tercot"— lipseşte. Adică sunt patru bucăţi (bleumarin) care însă greu îşi vor găsi cumpărători fiindcă au nişte dimensiuni... „Eu ştiam că se vor cere raglane. Am comandat 800 de bucăţi. Am primit 54. Satură-l pe flăruind cu o firmitură!“ (M. R.). Bărbaţii (cei mai mulţi) nu sunt deosebit de pretenţioşi în materie de îmbrăcăminte, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de strictul necesar.Cu femeile povestea e alta. Ele sunt intr-adevăr mai exigente. Dar în materie de confecţii sunt exigente de prisos. Fiindcă şi la „Confecţii pentru femei" (responsabilă Maria Miereanu) situaţia este asemănătoare. Lipsesc pardesiurile din material supraelastic şi vaglanele din tercot. Bluze cu mînecă lungă — un singur model, bluze „cu cravată" — numai cu mînecă scurtă. Pardesiuri din stofă sînt, dar numai într-o croială „sport", pentru adolescente. O tinără probează unul de un roşu intens. Se priveşte în oglindă şi pufneşte în ris. Ca lungime îi e bun, dar minecile sunt aproape... trei sferturi. încearcă altul. De astă dată nu se potriveşte la lărgime. Vînzătoarea işi face meseria: „E bine că e mare. Era mai rău dacă era mic. Stă încreţit? Căptuşeala-i de vină. A fost cusută greşit. Vă vine minunat. Mai trebuie puţin scurtat şi strîmtat". M-am bucurat sincer că tînăra nu s-a lăsat convinsă. La sectorul confecţiilor pentru copii, al aceluiaşi magazin „Moda", penuria articolelor de primăvară este şi mai evidentă. „Pentru băieţi mai mari de 6 ani n-avem pantaloni (decit de uniformă şcolară). Cămăşuţe cu mînecă lungă pentru copii între 1 şi 5 ani — lipsă. Costumase citeva pentru trei ani şi citeva pentru 15 ani. Baglane din tercot nu avem deloc, ne-au mai rămas în schimb citeva de anul trecut din telon. Salariul nostru e în raport (continuare în pag a Il ai N. I. DOBRA ) Bărbafii nu-s pretenţioşi... dar femeile sînt(degeaba) ■„Salariul nostru e în raport cu planul, iar planul../' ■ Eugenia Burlacu este optimistă, lise Pârău, nu . La „Iepuraşul" _ „măcar actele să fie în ordine", la „Ursuleţul" nu sunt probleme . Şi totuşi a venit primăvara % *fgp ' «5K. Determinarea substanţei uscate la fructele de pădure congelate cu ajutorul refractometrului - probă efectuată de Mariana Stănişor, bacteriolog, Mariana Hanea, chimistă, şi ing. Nicolae Mărgineanu, şef serviciu C.T.C. in laboratorul de analize microbiologice al Frigoriferului din Sibiu. Prezente studenţeşti sibiene * P intre 12 şi 13 aprilie s-a desfăşurat la Cluj, sub auspiciile Universităţii Babeş-Bolyai, sesiunea de comunicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, manifestare ce a numărat printre participanţi şi pe studenţii sibieni, membrii diferitelor cercuri ştiinţifice ale celor două facultăţi. Prezenţa acestora în cadrul acestei confruntări de opinii şi păreri vine să confirme creşterea permanentă a prestigiului tinerei facultăţi, realizată şi prin antrenarea studenţilor la manifestări cu caracter profesional. Seria de rezultate deosebite obţinute de student, anul trecut tot la Cluj, a fost continuată şi anul acesta, aşteptările au fost confirmate. Lucrările prezentate, rezultatul unei laborioase activităţi de cerc, au purtat amprenta seriozităţii, a ţinutei intelectuale şi a originalităţii, probînd deosebite calităţi inventive şi interpretative. Acestea s-au impus în faţa juriului şi a colegilor clujeni atit prin noutatea temelor abordate cit şi prin noile perspective de abordare a unor teme cercetate. Membrii cercului de engleză, condus de lectorii universitari Maria Sandovici şi Dumitru Ciocoi - Pop, au supus aprecierii juriului şi studenţilor clujeni lucrări reprezentative din literatura engleză şi americană. Enumerarea cîtorva titluri poate oferi o impresie asupra varietăţii temelor abordate: „Tradiţie şi inovaţie în teatrul luiE. Albee şi Harold Pinter", referent Laura Ionescu-Poenaru, „Tragism şi realitate in „Marele Gatsby“ de Scott Fitzgerald" — referent Liana Hurdubelea, „Continui şi expresii in poezia americană actuală" — referent Doina Morar-Moise, „Tehnica schiţelor lui O'Henry" — referent Corina Liţescu. „Universul copilăriei la J. D. Salinger" — referent Dorina Gîrtonea, „Întuneric şi lu (contînuare nn pag. a ll-a) DOINA MUTU ■SL,ami-i IN SECTORUL ZOOTEHNIC AL C.A.P. MARPOD Un demaraj care promite Fără să aştepte indicaţii ia tot pasul, lucrătorii din sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Marpod se străduiesc să îngrijească cit mai bine animalele. Cînd unul dintre îngrijitorii mulgători ne-a spus că în primul trimestru al anului planul Ia producţia de lapte marfă a fost depăşit cu 270 hi. In glasul lui am simţit o notă de satisfacţie şi bucurie. Bucuria renăscută din cenuşa unei nemulţumiri create de rezultatele din trecut ale acestui sector. Dar, după calculele făcute în legătură cu ridicarea eficienţei economice, opinia cooperatorilor de a se profila sectorul zootehnic pe producţie delapte a dat un plus de avînt în punerea în valoare, a, marilor posibilităţi existente. Incepînd încă din anul trecut conducerea unităţii şi-a mobilizat mai mult eforturile pentru a asigura baza furajeră, iar îngrijitorii mulgători, îndrumaţi de specialişti, au acordat o mai mare atenţie realizării planului de montă şi fătări. La toate acestea trebuie menţionat şi faptul că, odată cu introducerea acordului global, ca formă de retribuire a muncii, a sporit considerabil interesul cooperatorlor din zootehnie pentru îngrijirea efectivelor şi obţinerea unor producţii sporite. Îngrijitorul mulgător Will -Gerieh, care lucrează în zootehnie de nu mai puţin de 14 ani, are în primire 15 vaci. Exemplare frumoase, bine întreţinute şi îngrijite. Este omul care îşi face meseria cu dragoste şi pasiune. Programul pentru el este literă de lege, îşi începe activitatea în fiecare dimineaţă la ora 4,30 şi zi de zi, în cei 14 anii, a început la aceeaşi oră să furajeze vacile, să le adape, să le mulgă. In prezent, din cele 15 vaci, 11 sunt în lactatrie. Şi zilnic de la acestea livrează peste 800 lapte. Ii place ca animalele să fie curate şi pentru aşternut, în locul paielor care lipsesc. Cară zilnic rumeguş de la joagăr. In perioada făgărilor îşi petrece aproape tot timpul în grajd. Nu a pierdut nici un viţei. A iolizat vacile şi se administrează furajele în funcţie de producţia realizată. Raţia zilnică se menţine şi în prezent la nivelul normal de 5 kg fin, 7 kg grosiere în amestec cu 5 kg siloz, 5 kilograme sfeclă furajeră tocată şi 5 kg borhot de bere, plus un kg concentrate. Merită menţionată în mod deosebit grija pe care o acordă gospodăririi fiecărui gram de nutreţ. Rezultatele din primele luni ale anului i-au adus şi satisfacţii: în prima lună a obţinut un câştig de 1 800 Iei,iar in luna februarie 1700. Desigur, îngrijitori mulgători, ca Will Gerch mai sunt la Marpod. Pitre Dogaru de, exemplu, are înscrise în primul trimestru rezultate nu mai puţin meritorii. Gândul care-i animă pe oamenii de aici este acela de a ridica mereu, mai ..sus ştacheta primelor succese din acest an. Pentru aceasta, cooperatorii s-au pregătit serios, au fertilizat şi curăţit pajiştile naturale pentru a avea iarbă bogată pe păşuni şi fineţe, au semănat în cea mai mare parte plantele pentru nutreţ. Toate, acestea denotă că ei sunt hotărâţi să asigure cantităţi îndestulătoare de furaje pentru perioada de stabulaţie 1974— 1975, conştienţi fiind că acesta este singurul mijloc pentru a realiza în mod exemplar sarcinile pe care şile-au prevăzut in acest sector. P. RL . Constituirea Comitetului veteranilor războiului antihitlerist Joi, după-amiază, la Casa armatei, într-o atmosferă entuziastă specifică actualităţii noastre a avut Ioc întîlntirea veteranilor războiului antihitlerist din zona şi municipiul Sibiu, în prezidiul adunării au luat loc col. Nicolae Neagoş, col. rez. Ion Berghea şi maior rez. Ion Mogîldea. In deschiderea adunării, a luat cuvintul col. Nicolae Neagoş, care a vorbit despre semnificaţia rece de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub dominaţia hitleristă, transmiţîndu-le veteranilor salutul şefului Garnizoanei militare Sibiu şi al celorlalţi militari din Sibiu, înscrisă în corolarul efervescentelor manifestări organizate în municipiul şi judeţul Sibiu în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi a Congresului al XI-lea al P.C.R., intîlnirea s-a desfăşurat sub semnul preţuirii şi recunoştinţei de care se bucură toţi fiii României socialiste, pentru aceşti oameni care şi-au petrecut anii tinereţii laborioase şi ai bărbăţiei sub tricolorul patriei, luptînd cu cinste pentru împlinirea idealurilor ei de libertate, de independenţă şi suveranitate naţională, pentr propăşirea ei, care la chemare, comuniştilor, au înscris cu bărbăţie, cu preţul faptelor de arme şi al jertfelor, numele României la marea ctitorie a victoriei finale asupra Germaniei hitleriste. Totodată, in cuvintul participanţilor au răzbătut acele sentimente de fierbinte şi nemărginită dragoste pentru patrie, partid şi popor, hotărârea unanimă a celor care cu 30 de ani în urmă, la chemarea Partidului Comunist Român, au luptat pentru împlinirea cauzei sfinte a eliberării patriei, de a fi gata oricînd, să răspundă PREZENT la ordinul comandantului nostru suprem, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, să-şi facă datoria faţă de patrie, aşa cunşi-au făcut-o mereu. Ei s-ar angajat să fie exemplu la locurile lor de muncă, să fie mereu tineri în acţiunile obşteşti şi manifestările consacrate marilor evenimente ce le vom sărbători in acest an. Cu prilejul adunării, s-a ales comitetul veteranilor războiului antihitlerist Preşedinte al comitetului a fost ales col. rez. Ion Berghea, secretar al comitetului It. col. Nicolae Dumitrescu. Comitetul veteranilor războiului antihitlerist îşi va desfăşura activitatea pe lingă Casa armatei din Sibiu. Tot cu acest prilej, comitetul ales, întrunit în prima sa şedinţă de lucru, a elaborat un plan de măsuri, cuprinzând un larg orizont de acţiuni şi activităţi, dedicata aniversării eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al P.C.R., la care vor fi angrenaţi şi veteranii. Lt. col. V. NEGHINĂ informaţii INFOIAŢIIVS3ERBI Noi construcţii de locuinţe la Agnita în oraşul Agnita, muncitorii de la eloperaitiva „Constructorul" lucrează intens la două blocuri de locuinţe cu 40 de apartamente. Constructorii s-au angajat ca să termine lucrările in cinstea sărbătoririi celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Totodată, se află în stadiu avansat, de construcţie un bloc pentru nefamista cu o capacitate de 220 de locuri. Cu ajutorul dat de tineretul agniţean, constructorii vor da în folosinţă căminul la finele lumii mai. T„ 1. Brigada ştiinţifica în acţiune In sala căminului cultural din comuna Şeica Mare, membrii brigăzii ştiinţifice din localitate au avut o întâlnire cu peste 200 participanţi. Cu această ocazie doctorul Iosif Solyom, medicul uman al circumscripţiei a vorbit despre „alimentaţia raţională“, profesoara Aurelia Tănase despre „Mişcarea de rotaţie şi revoluţie a Pământului", iar inginerul Aurel Petrişor, despre „Influenţele temperaturii scăzute asupra culturilor şi mijloacele de combatere a efectelor acestora". In urma expunerilor s-au pus întrebări, la care membrii brigăzii au răspuns cu competenţă. Expoziţie de noutăţi editoriale Ieri, s-a deschis în holul Casei Tehnicii (la etajul II al Casei de cultură a sindicatelor), o expoziţie de noutăţi editoriale în domeniul tehnic şi ştiinţific, organizată de Casa Tehnicii in colaborare cu Centrul de librării. în cadrul expoziţiei, astăzi va avea loc o întâlnire cu ing. Paul Zamfirescu de la Editura tehnică Bucureşti, care va vorbi despre: „Proiecte editoriale in domeniul automaticii, electronicii şi formelor de conducere". Sunt invitaţi să participe specialişti din întreprinderile şi instituţiile municipiului.