Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1977 (Anul 29, nr. 6052-6126)

1977-01-15 / nr. 6062

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ORGANIZAREA ŞI PROGRESUL TEHNIC de vorbă cu ing. CONSTANTIN ILIE, directorul Cabinetului teritorial de organizare Sibiu — Tovarăşe director, nu ne-am îndepărtat încă prea mult de vremea bilanţurilor, aşa că o discuţie, în parte re­trospectivă, pe tema organiză­rii producţiei şi muncii este binevenită. Mai întîi, vă rog să ne spuneţi cum apreciaţi nive­lul organizaţional al activităţii productive în anul care a tre­cut? — Fără îndoială s-au făcut importanţi paşi înainte, deşi s-ar putea obiecta că nu întot­deauna şi nu peste tot in rit­mul necesar. Este insă cert fap­tul că an de an sensul reali­zărilor se menţine ascendent, că succesele se înmulţesc, iar optica generală faţă de rolul şi locul organizării în şirul facto­rilor creşterii economice se îm­bunătăţeşte. In esenţă, reuşita acestui efort depinde în cea mai mare măsură de poziţia pe care se plasează conducerea u­­nei întreprinderi. Incontestabil, organizarea constituie o funcţie de bază a conducerii, dar, în unele cazuri, acest principiu ră­mâne fără acoperire. Organiza­rea, al cărei domeniu vast cu­prinde conducerea, producţia şi procesul muncii se bagatelizea­ză, se confundă cu normarea, protecţia muncii şi se lasă su­focată de funcţiunea de pro­ducţie. Faptele relatate nu con­stituie o regulă dar ele se ma­nifestă încă din păcate. Dova­dă că, alături de unităţi econo­mice cu rezultate bune în do­meniul organizării, cu compar­timente puternice şi active (FLARO, I.U.P.S., I.P.A.S., „Ba­lanţa“), poţi întîlni unităţi lip­site de specialişti şi servicii de organizare (întreprinderea me­­­­canică Sibiu, „Textila“ Cisnă­­die ş.a.). Ar mai fi de menţionat în rîndul deficienţelor cu ... vechi în industrie state de serviciu opţiunile încă masive ale specialiştilor pen­tru organizarea „de corecţie“, în detrimentul unei organizări „de concepţie“. — Să trecem de la aceste a­­precieri generale, nu lipsite de interes, la cele mai importante acţiuni ale Cabinetului teritorial de organizare şi rezultatele lor în 76.­­ Am urmărit mai multe di­recţii de acţiune, între care: organizarea model a unor uni­tăţi (FLARO), ateliere (I.U.P.S.) şi locuri de muncă („Balanţa“); acordarea unei asistenţe cu ca­racter permanent întreprinderi­lor din raza noastră de activi­tate, urmărindu-se cu precăde­re activitatea compartimentelor şi comisiilor de organizare, pregătirea şi selecţia specialiş­tilor, elaborarea şi aplicarea u­nor studii realizate pe bază de contract, în cadrul unor acţiuni menite să înlesnească propaga­rea progresului tehnic, cunoaş­terea şi generalizarea unor metode, tehnici şi­ experienţe valoroase din domeniul organi­zării a­m iniţiat 13 schimburi de experienţă şi 74 simpozioa­ne, sesiuni de comunicări, con­ferinţe şi consfătuiri. In ceea ce priveşte rezultatele, mă voi opri la citeva cifre fără a intra în prea multe amănunte. Anul trecut s-au realizat opt studii şi lucrări de organizare, cu o eficienţă anuală de peste 5,3 milioane lei. In afara eficienţei exprimate în beneficii, trebuie să relevăm şi alte elemente. (Continuare în pag a III-a) Interviu realizat de EMIL DAVID Secvenţă cotidiană din cadrul secţiei forjă, recent intrată în funcţiune pe platforma indus­trială est a Sibiului, la „Inde­pendenţa II". In cea mai mo­dernă secţie de acest gen din industria judeţului se execută in prezent o gamă foarte diver­să de repere care, pină de cu­­rind se obţineau pe seama unor colaborări cu alte întreprinderi din ţară Foto: HORST BUCHFELNER In interiorul ziarului • Văzute, citite, auzite • IN­FORMAŢII • Pe teme juridice • SPORT • Programul TV. • Cinema, Loto • Se putea re­aliza mai mult tovarășe primar? • In lemn, dalta sculptorului lasă un insemn, dar și un sim­bol • Un proces al înnoirii. Anul XXIX, Nr. 6 062 S I M B A T A, 15 ianuarie 1977 4 pagini 30 bani S-a redeschis baia „Neptun“ După o scurtă perioadă în care a fost închisă pentru efec­tuarea unor reparaţii, baia populară „Neptun“ din Sibiu s-a redeschis avînd următorul program: la cadă — zilnic (cu excepţia zilei de luni) între orele 7—22, iar duminica intre 7 şi 13; la bazin: duminica în­tre orele 7 şi 12; la aburi: miercuri şi joi pentru femei, în restul zilelor pentru bărbaţi program 7—22, duminica 7—13; masaj: zilnic (cu excepţia zile­lor de duminică şi luni) între orele 7 şi 22. Abonamente Pasionaţii colecţionari de timbre mai pot face abonamen­te pentru mărci poştale româ­neşti, ştampilate şi neştampila­te, la magazinul filatelic din Sibiu, str. N. Bălcescu, nr. 40. „Un răspuns pe cinste!“ au exclamat oaspeţii La intrarea în Şura Mică, pe dreapta, se află una din cele mai reprezentative unităţi din cadrul I.A.S. — ferma 14, în­­grăşătorie tineret taurin. Două elemente au concurat la faima unităţii: în anul trecut au fost livrate loturi de viţei, de 12 luni, la greutatea medie de 442 kilograme, (unele exemplare de „Bălţată românească“ au depă­şit 480 kg) iar la încheierea bi­lanţului s-a raportat un benefi­ciu peste plan de 850 mii lei. — Cum aţi re------­-----­-----------­uşit? — s-au in­teresat cei 36 reprezentanţi ai­­ Trustului I.A.S. S Bihor veniţi în schimb de experienţă. — Poftiţi să vedeţi — a răs­puns gazda, medicul veterinar, Mircea Cioran, şeful fermei. „... Ne aflăm în grajdul cu viţei faza I. Popularea am în­ceput-o la 5 ianuarie (cu o lună mai devreme decit anul trecut). La 9 ianuarie, primul lot de 260 de viţei au fost cazaţi (o parte în cuşete, alţii direct pe grătare), li s-a aplicat un tra­tament anti-stres, îngrijitoarele Maria Hell şi Maria Mogheş a­­sigură alimentarea şi­ suprave­gherea după programul afişat, dejecţiile se evacuează zilnic, ventilatoarele funcţionează fără întrerupere ziua şi noaptea, temperatura se menţine con­stantă între 18—20°C. Aplicînd aceste procedee la lotul de faţă nu avem nici o pierdere“. La grajdurile cu viţei faza a II-a, noutăţile au fost de altă natură. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de reţetele de fu­rajare. Au fost comentate pozi­tiv efectele conservării gulii­lor în amestec cu paie, folosi­rea în furajare a dejecţiilor de păsări. „Ne-am orientat asupra guliilor din mai multe conside­rente: ele au un conţinut mai bogat în substanţă uscată, prin­cipi nutritivi, proteină digesti­­bilă, unităţi nutritive decit sfe­cla furajeră. In afară de aceas­------------------------- la, durata de conservare,­­fără pierderi, e mai mare cu cîteva luni. Faptul că ------------------------ am introdus în alimentaţie, guliile furajere, făi­na de ciocalăi, dejecţiile de pasăre, borhoturile, ne-a permis să reducem preţul furajelor pe kilogramul de carne cu 0,10 lei. In ce priveşte proiectele pen­tru anul în curs ele se rezumă la următoarele: ■ Grijă deose­bită pentru viţeii faza I, pentru evitarea completă a pierderilor; ■ Utilizarea la maximum a principilor nutritivi din fura­je, pentru accelerarea sporului în greutate şi reducerea preţu­lui de cost pe kilogramul de carne. — Ce vă propuneţi pentru realizarea acestor obiective? — Aplicarea corectă a tehno­logiilor şi consolidarea rezulta­telor de pînă acum. — Un răspuns pe cinste — au exclamat bihorenii. I. FLESCHIN O nouă expresie a umanismului revoluţionar­­ Festivalul naţional „Cîntarea României“ a antrenat şi în mu­nicipiile Sibiu şi Mediaş un mare număr de oameni ai mun­cii, fruntaşi în producţie investiţi cu demnitatea de a exprima pe scenă valorile spirituale, faptele lor şi ale colegilor lor de mun­că, etica noastră socialistă. Despre această participare, des­pre constatările făcute pînă la ora actuală în legătură cu ma­nifestarea grandioasă de cîn­­tare a României socialiste le-am cerut părerea tovarăşi­lor Doina Boilă, secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. şi Heinrich Sitzler, se­cretar al Comitetului munici­pal Sibiu al P.C.R. Iată ce ne-au declarat: Heinrich Sitzler: Festivalul naţional „Cîntarea României“ constituie, după părerea noas­tră, o nouă manifestare a u­­manismului revoluţionar, aceas­ tă uriaşă manifestare fiind şi a muncii şi a creaţiei, la ea participînd un mare număr de cetăţeni. Numai în Sibiu există 429 formaţii, în care activează 10 606 oameni. Se mai adaugă soliştii şi recitatorii. Pozitiv? Creşterea numărului de forma­ţii, in primul rînd. Apoi, un sporit număr de spectacole. In cadrul festivalului s-au realizat peste 140 spectacole, 52 seri educativ-distractive, 36 de re­citaluri de poezie, 16 expoziţii acestea numai de către forma­ţiile sindicatelor. Se mai adau­gă la acestea acţiunile pionie­rilor care şi-au încheiat faza de masă şi se pregătesc intens pentru întrecerea pe municipiu. De asemenea, bine se prezintă în festival şi elevii, precum şi aşezămintele de cultură şi lu­crătorii din cooperaţia meşte­şugărească. Se evidenţiază în mod deosebit activitatea expo­­ziţională, iar la U.J.C.M. aceea a creatorilor populari. Ar fi mai multe lucruri pozitive de spus în legătură cu faza în ca­re ne găsim a festivalului. Dar, cum sîntem în plină desfăşura­re, se cuvine să subliniem şi anumite neconcordanţe consta­tate. Astfel, considerăm că nu s-a pus un accent mai deosebit pe creaţie, mai ales pe creaţia tehnică. De asemenea, se n­ai prezintă şi formaţii cu un re­pertoriu neorientat pe proble­mele muncii, ale prezentului nostru socialist. Aceste aspecte rămîn în continuare în atenţia noastră. Doina Boilă: La prima fază a înaltei cîntări, dăruită României unitatea de vederi şi de acţiu­ne a determinat o bogată par­ticipare a tineretului, a tuturor categoriilor de cetăţeni din Me­(Continuare în pag. a IV-a) ALEXANDRU GRAD (Continuare în pag a III-a) N. I. DOBRA Drumul necinstei este întotdeauna scurt! Mă întreabă un prieten în­­tr-o zi: „II ştii pe X? Şi-a luat de curînd maşină nouă-nouţă“. întîmplător îl ştiu pe X pen­tru că am luat de cîteva ori legume proaspete de la chioş­cul pe care-l „ţine“. Mă întreabă un cunoscut în altă zi. „11 ştii pe Y? Şi-a con­struit casă cu etaj în parcul „Sub arini“, întîmplător nu-1 ştiu pe Y şi aflu că este ges­tionar la o altă unitate de stat, că a schimbat două maşini, a măritat trei fete înzestrîndu-le cum cerea eticheta acum un secol şi ambiţiile lui nu se o­­presc aici. De fiecare dată cînd aud ase­menea „confidenţe“ arunc în balanţă argumentul ştiut, învă­ţat acasă şi la şcoală! „Om har­nic, muncitor“ şi tot de fiecare dată mi se răspunde şuierat: „Aş!“ Realitatea este că muncind cinstit şi trăind cumpătat poţi realiza multe într-o viaţă. Ni­meni şi nimic nu te împiedică să-ţi construieşti o casă con­fortabilă, să-ţi cumperi o li­muzină, să te cufunzi în persa­ne şi să-ţi tapetezi pereţii cu goblenuri. Din păcate sunt şi cazuri în care unii, fără a munci cinstit şi mai ales fără a trăi cumpătat, obţin toate a­­cestea intr-un timp mult mai scurt, fără efort şi fără ru­şine. Şi-atunci intervine, pe bu­nă dreptate, societatea prin bra­ţul ei — legea. Fiindcă genera­ţii la rînd au luptat, s-au sacri­ficat pentru un ideal măreţ: făurirea societăţii socialiste şi comuniste, lichidarea exploată­rii, desfiinţarea inegalităţii so­ciale şi noi, astăzi, mai mult ca oricînd n-avem dreptul să uităm asta, n-avem dreptul să închidem ochii şi să lăsăm ne­sancţionate abaterile de la principiile şi normele care stau la baza existenţei noastre. Şi încă, parcă, uneori sîntem prea „blînzi“ cu cei care ne sfidează, cu cei care „cu sînge rece“ ne trădează, abdică de la îndatoririle ce le cunosc, le afirmă şi, nu o dată, le propa­gă cu impertinenţă. Şi, de fie­care dată, în asemenea situaţii, îmi amintesc de o scrisoare­­ a unui cititor al ziarului care, in aceeaşi idee, propunea reactu­alizarea „stîlpului infamiei“. ... Augustin Costea (zis Gusti), 38 ani, 5 clase, căsăto­rit, doi copii minori, era ges­tionar la Centrul de carne nr. 7 aparţinînd de I.C.S. Mixtă Mediaş.­­„De 7 ani de zile lu­crez în calitate de gestionar. Sînt măcelar calificat. Eu pri­meam marfa, eu o recepţionam şi tot eu făceam vînzarea“­. A fost condamnat la 2 ani şi 4 luni închisoare pentru infrac­ţiunea de delapidare; la 8 luni, pentru înşelăciune cu privire la calitatea mărfii; la 1 an, pentru abuz în serviciu contra intereselor personale; la 1 an, pentru creare de plusuri în gestiune prin mijloace fraudu­loase. Conform legii execută pedeapsa cea mai grea plus un spor de 8 luni (în total, 3 ani de închisoare). De fapt, ce fă­

Next