Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1977 (Anul 29, nr. 6052-6126)
1977-01-15 / nr. 6062
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ORGANIZAREA ŞI PROGRESUL TEHNIC de vorbă cu ing. CONSTANTIN ILIE, directorul Cabinetului teritorial de organizare Sibiu — Tovarăşe director, nu ne-am îndepărtat încă prea mult de vremea bilanţurilor, aşa că o discuţie, în parte retrospectivă, pe tema organizării producţiei şi muncii este binevenită. Mai întîi, vă rog să ne spuneţi cum apreciaţi nivelul organizaţional al activităţii productive în anul care a trecut? — Fără îndoială s-au făcut importanţi paşi înainte, deşi s-ar putea obiecta că nu întotdeauna şi nu peste tot in ritmul necesar. Este insă cert faptul că an de an sensul realizărilor se menţine ascendent, că succesele se înmulţesc, iar optica generală faţă de rolul şi locul organizării în şirul factorilor creşterii economice se îmbunătăţeşte. In esenţă, reuşita acestui efort depinde în cea mai mare măsură de poziţia pe care se plasează conducerea unei întreprinderi. Incontestabil, organizarea constituie o funcţie de bază a conducerii, dar, în unele cazuri, acest principiu rămâne fără acoperire. Organizarea, al cărei domeniu vast cuprinde conducerea, producţia şi procesul muncii se bagatelizează, se confundă cu normarea, protecţia muncii şi se lasă sufocată de funcţiunea de producţie. Faptele relatate nu constituie o regulă dar ele se manifestă încă din păcate. Dovadă că, alături de unităţi economice cu rezultate bune în domeniul organizării, cu compartimente puternice şi active (FLARO, I.U.P.S., I.P.A.S., „Balanţa“), poţi întîlni unităţi lipsite de specialişti şi servicii de organizare (întreprinderea mecanică Sibiu, „Textila“ Cisnădie ş.a.). Ar mai fi de menţionat în rîndul deficienţelor cu ... vechi în industrie state de serviciu opţiunile încă masive ale specialiştilor pentru organizarea „de corecţie“, în detrimentul unei organizări „de concepţie“. — Să trecem de la aceste aprecieri generale, nu lipsite de interes, la cele mai importante acţiuni ale Cabinetului teritorial de organizare şi rezultatele lor în 76. Am urmărit mai multe direcţii de acţiune, între care: organizarea model a unor unităţi (FLARO), ateliere (I.U.P.S.) şi locuri de muncă („Balanţa“); acordarea unei asistenţe cu caracter permanent întreprinderilor din raza noastră de activitate, urmărindu-se cu precădere activitatea compartimentelor şi comisiilor de organizare, pregătirea şi selecţia specialiştilor, elaborarea şi aplicarea unor studii realizate pe bază de contract, în cadrul unor acţiuni menite să înlesnească propagarea progresului tehnic, cunoaşterea şi generalizarea unor metode, tehnici şi experienţe valoroase din domeniul organizării am iniţiat 13 schimburi de experienţă şi 74 simpozioane, sesiuni de comunicări, conferinţe şi consfătuiri. In ceea ce priveşte rezultatele, mă voi opri la citeva cifre fără a intra în prea multe amănunte. Anul trecut s-au realizat opt studii şi lucrări de organizare, cu o eficienţă anuală de peste 5,3 milioane lei. In afara eficienţei exprimate în beneficii, trebuie să relevăm şi alte elemente. (Continuare în pag a III-a) Interviu realizat de EMIL DAVID Secvenţă cotidiană din cadrul secţiei forjă, recent intrată în funcţiune pe platforma industrială est a Sibiului, la „Independenţa II". In cea mai modernă secţie de acest gen din industria judeţului se execută in prezent o gamă foarte diversă de repere care, pină de curind se obţineau pe seama unor colaborări cu alte întreprinderi din ţară Foto: HORST BUCHFELNER In interiorul ziarului • Văzute, citite, auzite • INFORMAŢII • Pe teme juridice • SPORT • Programul TV. • Cinema, Loto • Se putea realiza mai mult tovarășe primar? • In lemn, dalta sculptorului lasă un insemn, dar și un simbol • Un proces al înnoirii. Anul XXIX, Nr. 6 062 S I M B A T A, 15 ianuarie 1977 4 pagini 30 bani S-a redeschis baia „Neptun“ După o scurtă perioadă în care a fost închisă pentru efectuarea unor reparaţii, baia populară „Neptun“ din Sibiu s-a redeschis avînd următorul program: la cadă — zilnic (cu excepţia zilei de luni) între orele 7—22, iar duminica intre 7 şi 13; la bazin: duminica între orele 7 şi 12; la aburi: miercuri şi joi pentru femei, în restul zilelor pentru bărbaţi program 7—22, duminica 7—13; masaj: zilnic (cu excepţia zilelor de duminică şi luni) între orele 7 şi 22. Abonamente Pasionaţii colecţionari de timbre mai pot face abonamente pentru mărci poştale româneşti, ştampilate şi neştampilate, la magazinul filatelic din Sibiu, str. N. Bălcescu, nr. 40. „Un răspuns pe cinste!“ au exclamat oaspeţii La intrarea în Şura Mică, pe dreapta, se află una din cele mai reprezentative unităţi din cadrul I.A.S. — ferma 14, îngrăşătorie tineret taurin. Două elemente au concurat la faima unităţii: în anul trecut au fost livrate loturi de viţei, de 12 luni, la greutatea medie de 442 kilograme, (unele exemplare de „Bălţată românească“ au depăşit 480 kg) iar la încheierea bilanţului s-a raportat un beneficiu peste plan de 850 mii lei. — Cum aţi re----------------------uşit? — s-au interesat cei 36 reprezentanţi ai Trustului I.A.S. S Bihor veniţi în schimb de experienţă. — Poftiţi să vedeţi — a răspuns gazda, medicul veterinar, Mircea Cioran, şeful fermei. „... Ne aflăm în grajdul cu viţei faza I. Popularea am început-o la 5 ianuarie (cu o lună mai devreme decit anul trecut). La 9 ianuarie, primul lot de 260 de viţei au fost cazaţi (o parte în cuşete, alţii direct pe grătare), li s-a aplicat un tratament anti-stres, îngrijitoarele Maria Hell şi Maria Mogheş asigură alimentarea şi supravegherea după programul afişat, dejecţiile se evacuează zilnic, ventilatoarele funcţionează fără întrerupere ziua şi noaptea, temperatura se menţine constantă între 18—20°C. Aplicînd aceste procedee la lotul de faţă nu avem nici o pierdere“. La grajdurile cu viţei faza a II-a, noutăţile au fost de altă natură. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de reţetele de furajare. Au fost comentate pozitiv efectele conservării guliilor în amestec cu paie, folosirea în furajare a dejecţiilor de păsări. „Ne-am orientat asupra guliilor din mai multe considerente: ele au un conţinut mai bogat în substanţă uscată, principi nutritivi, proteină digestibilă, unităţi nutritive decit sfecla furajeră. In afară de aceas------------------------- la, durata de conservare,fără pierderi, e mai mare cu cîteva luni. Faptul că ------------------------ am introdus în alimentaţie, guliile furajere, făina de ciocalăi, dejecţiile de pasăre, borhoturile, ne-a permis să reducem preţul furajelor pe kilogramul de carne cu 0,10 lei. In ce priveşte proiectele pentru anul în curs ele se rezumă la următoarele: ■ Grijă deosebită pentru viţeii faza I, pentru evitarea completă a pierderilor; ■ Utilizarea la maximum a principilor nutritivi din furaje, pentru accelerarea sporului în greutate şi reducerea preţului de cost pe kilogramul de carne. — Ce vă propuneţi pentru realizarea acestor obiective? — Aplicarea corectă a tehnologiilor şi consolidarea rezultatelor de pînă acum. — Un răspuns pe cinste — au exclamat bihorenii. I. FLESCHIN O nouă expresie a umanismului revoluţionar Festivalul naţional „Cîntarea României“ a antrenat şi în municipiile Sibiu şi Mediaş un mare număr de oameni ai muncii, fruntaşi în producţie investiţi cu demnitatea de a exprima pe scenă valorile spirituale, faptele lor şi ale colegilor lor de muncă, etica noastră socialistă. Despre această participare, despre constatările făcute pînă la ora actuală în legătură cu manifestarea grandioasă de cîntare a României socialiste le-am cerut părerea tovarăşilor Doina Boilă, secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. şi Heinrich Sitzler, secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. Iată ce ne-au declarat: Heinrich Sitzler: Festivalul naţional „Cîntarea României“ constituie, după părerea noastră, o nouă manifestare a umanismului revoluţionar, aceas tă uriaşă manifestare fiind şi a muncii şi a creaţiei, la ea participînd un mare număr de cetăţeni. Numai în Sibiu există 429 formaţii, în care activează 10 606 oameni. Se mai adaugă soliştii şi recitatorii. Pozitiv? Creşterea numărului de formaţii, in primul rînd. Apoi, un sporit număr de spectacole. In cadrul festivalului s-au realizat peste 140 spectacole, 52 seri educativ-distractive, 36 de recitaluri de poezie, 16 expoziţii acestea numai de către formaţiile sindicatelor. Se mai adaugă la acestea acţiunile pionierilor care şi-au încheiat faza de masă şi se pregătesc intens pentru întrecerea pe municipiu. De asemenea, bine se prezintă în festival şi elevii, precum şi aşezămintele de cultură şi lucrătorii din cooperaţia meşteşugărească. Se evidenţiază în mod deosebit activitatea expoziţională, iar la U.J.C.M. aceea a creatorilor populari. Ar fi mai multe lucruri pozitive de spus în legătură cu faza în care ne găsim a festivalului. Dar, cum sîntem în plină desfăşurare, se cuvine să subliniem şi anumite neconcordanţe constatate. Astfel, considerăm că nu s-a pus un accent mai deosebit pe creaţie, mai ales pe creaţia tehnică. De asemenea, se nai prezintă şi formaţii cu un repertoriu neorientat pe problemele muncii, ale prezentului nostru socialist. Aceste aspecte rămîn în continuare în atenţia noastră. Doina Boilă: La prima fază a înaltei cîntări, dăruită României unitatea de vederi şi de acţiune a determinat o bogată participare a tineretului, a tuturor categoriilor de cetăţeni din Me(Continuare în pag. a IV-a) ALEXANDRU GRAD (Continuare în pag a III-a) N. I. DOBRA Drumul necinstei este întotdeauna scurt! Mă întreabă un prieten într-o zi: „II ştii pe X? Şi-a luat de curînd maşină nouă-nouţă“. întîmplător îl ştiu pe X pentru că am luat de cîteva ori legume proaspete de la chioşcul pe care-l „ţine“. Mă întreabă un cunoscut în altă zi. „11 ştii pe Y? Şi-a construit casă cu etaj în parcul „Sub arini“, întîmplător nu-1 ştiu pe Y şi aflu că este gestionar la o altă unitate de stat, că a schimbat două maşini, a măritat trei fete înzestrîndu-le cum cerea eticheta acum un secol şi ambiţiile lui nu se opresc aici. De fiecare dată cînd aud asemenea „confidenţe“ arunc în balanţă argumentul ştiut, învăţat acasă şi la şcoală! „Om harnic, muncitor“ şi tot de fiecare dată mi se răspunde şuierat: „Aş!“ Realitatea este că muncind cinstit şi trăind cumpătat poţi realiza multe într-o viaţă. Nimeni şi nimic nu te împiedică să-ţi construieşti o casă confortabilă, să-ţi cumperi o limuzină, să te cufunzi în persane şi să-ţi tapetezi pereţii cu goblenuri. Din păcate sunt şi cazuri în care unii, fără a munci cinstit şi mai ales fără a trăi cumpătat, obţin toate acestea intr-un timp mult mai scurt, fără efort şi fără ruşine. Şi-atunci intervine, pe bună dreptate, societatea prin braţul ei — legea. Fiindcă generaţii la rînd au luptat, s-au sacrificat pentru un ideal măreţ: făurirea societăţii socialiste şi comuniste, lichidarea exploatării, desfiinţarea inegalităţii sociale şi noi, astăzi, mai mult ca oricînd n-avem dreptul să uităm asta, n-avem dreptul să închidem ochii şi să lăsăm nesancţionate abaterile de la principiile şi normele care stau la baza existenţei noastre. Şi încă, parcă, uneori sîntem prea „blînzi“ cu cei care ne sfidează, cu cei care „cu sînge rece“ ne trădează, abdică de la îndatoririle ce le cunosc, le afirmă şi, nu o dată, le propagă cu impertinenţă. Şi, de fiecare dată, în asemenea situaţii, îmi amintesc de o scrisoare a unui cititor al ziarului care, in aceeaşi idee, propunea reactualizarea „stîlpului infamiei“. ... Augustin Costea (zis Gusti), 38 ani, 5 clase, căsătorit, doi copii minori, era gestionar la Centrul de carne nr. 7 aparţinînd de I.C.S. Mixtă Mediaş.„De 7 ani de zile lucrez în calitate de gestionar. Sînt măcelar calificat. Eu primeam marfa, eu o recepţionam şi tot eu făceam vînzarea“. A fost condamnat la 2 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea de delapidare; la 8 luni, pentru înşelăciune cu privire la calitatea mărfii; la 1 an, pentru abuz în serviciu contra intereselor personale; la 1 an, pentru creare de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Conform legii execută pedeapsa cea mai grea plus un spor de 8 luni (în total, 3 ani de închisoare). De fapt, ce fă