Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1978 (Anul 30, nr. 6363-6437)

1978-03-15 / nr. 6423

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXX, nr. 6 423 Miercuri, 15 martie 1978 4 pagini, 30 bani Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară şi germană, l­a sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîm­­pinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fier­binte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigu­rate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capa­cităţile creatoare în toate sfe­rele de activitate, de a se bu­cura din plin de cuceririle socia­lismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste. In prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consi­liului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură. (Continuare în pag. a IlI-a) (Agerpres) Cuvîntul tovarăşului Eduard Eisenburger Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor plenare, tovarăşul Eduard Eisenburger a spus: Am ascul­tat cu viu interes şi cu profundă mindrie patrio­tică cuvîntarea dumneavoastră mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care, pentru noi toţi, este un document de o excepţională importanţă teoretică şi practică, care sinteti­zează succesele ample obţinute în perioada ce a trecut de la Congresul al XI-lea al partidu­lui, de către toţi oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi­i în înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid. Ni s-a prefigurat aici, din nou, perspectiva obiectivelor fundamentale ale dezvoltării econo­­mico-sociale a patriei noastre socialiste în urmă­torii ani ai cincinalului, sarcinile de mare însem­nătate ce stau în faţa oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate. Expunerea dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general al partidului, preşedinte al Republicii, jalonează, în acelaşi timp, cu fermitate revoluţionară, ""direcţiile per­fecţionării continue a activităţii pe care consi­liile oamenilor muncii maghiari şi germani, sub îndrumarea comitetelor judeţene de partid, tre­buie să o desfăşoare în viitor, în vederea spo­ririi rolului acestor organisme, componente ale Frontului Unităţii Socialiste, la înfăptuirea mobi­lizatoarelor sarcini ce ne revin. (Continuare în pag. a IlI-a) In pag. a IlI-a: Cu­vântu­l tovarășului Josef Eckenreiter ACTUALITĂŢI Decada cărţii social-politice pentru tineret Miine, ora 15, în aula Insti­tutului de învăţământ superior din Sibiu este organizată o dezbatere cu tema „Rolul căr­ţii social-politice în educarea politico-ideologică a tineretu­lui“. Participă scriitorul Tudor Băran. Clubul maiştrilor Azi, ora 18, pe terasa clubu­lui „Independenţa“ din Sibiu, în cadrul ciclului de acţiuni periodice reunite sub generi­cul „Clubul maistrului“, are loc o dezbatere pe tema „Ti­nerii încadraţi in muncă şi integrarea lor socio-profesio­­nală“. Prezintă economist Li­­viu Paştiu, preşedintele C.O.M. de la întreprinderea „Inde­pendenţa“. Dezbatere Azi, ora 15,30, la cooperati­va „Textila" din Sibiu, prof. Gheorghe Oprea conduce o dezbatere pe tema ,,Momen­te din istoria patriei, a partidului comunist, a mişcă­rii populare şi democratice din România“. Acţiunea este organizată sub egida Universi­tăţii cultural-ştiinţifice din Sibiu. Schimb de experienţă Astăzi, ora 15:30, ,la Casa de cultură a sindicatelor din Si­biu, are loc un schimb de ex­perienţă cu preşedinţii consi­liilor de educaţie politică şi cultură socialistă din între­prinderile şi instituţiile muni­cipiului pe tema „Forme şi metode folosite în organizarea activității politice, cultural-e­ducative şi sportive". Cuvîntul tovarăşului Ştefan Peterfi In deschiderea lucrărilor plenarei comune, tovarăşul Ştefan Peterfi a spus: In numele con­siliilor oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară şi germană vă salutăm cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie. Prezenţa dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru a asigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionali­tate, în condiţii de deplină egalitate, la întreaga viaţă politică şi socială a ţării. Permiteţi-ne să vă raportăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii şi au fost alese, în unanimitate, organele execu­tive - birourile acestora. Participanţii la discuţii şi-au exprimat adînca lor satisfacţie faţă de marile realizări obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, sub condu­cerea partidului, în îndeplinirea obiectivelor so­­cial-economice şi au dezbătut pe larg sarcinile care ne revin pentru înfăptuirea hotărîrilor Con­gresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Lucrările plenarelor au evidenţiat faptul că Raportul prezentat de dumneavoastră, la Con­ferinţa Naţională, documentele adoptate au fă­cut un cuprinzător bilanţ al succeselor obţinute prin munca eroică a întregului popor şi au jalo­nat direcţiile fundamentale ale dezvoltării socie­tăţii româneşti în perioada actuală şi în pers­pectivă. Totodată, în şedinţele plenare a fost exprimată hotărârea consiliilor, a tuturor oame­nilor muncii maghiari şi germani, de a participa, împreună cu întregul popor, cu toate forţele, la (Continuare in pag. a IlI-a) ACTUALITĂŢI Explozii generatoare de noi calităţi ale muncii (II), în laboratorul de prototi­puri şi fiabilitate, „l-am pus în lucru abia de cîteva luni, în cîţiva ani nu-l veţi mai re­cunoaşte“, tehnicianul Samoi­­lă Gîndilă se „plimbă" prin­tre standurile de probă urmă­rind atent, preocupat funcţio­narea fiecăruia. Aparatura modernă îi permite să obser­ve orice deviere a produsului, supus încercării, de la norme­le stabilite, întreprinderea nu fabrică doar nasturi ci agre­gate de vitală importanţă pen­tru autovehicule. „Şi, cu secu­ritatea circulaţiei pe drumu­rile publice nu te poţi juca“. Laboratorul este o mostră a inventivităţii oamenilor din a­­ceastă mare întreprindere, o mostră a ceea ce se cheamă autoutilaje, o demonstraţie clară că modernizarea produ­selor nu se poate face după ochi, pe pipăite ci pe bază de încercări, pe bază ştiinţifică. „Tehnica barosului şi a ni­covalei a cam apus. Un bun meseriaş este deopotrivă cer­cetător, proiectant şi execu­tant. Fără să studiezi zilnic, să fii la curent cu tehnica mondială nu poţi fi muncitor de înaltă calificare“. Şi oame­nii muncii de la I.P.A.S., ma­rea lor majoritate au înţeles acest lucru. Şi se pregătesc ca atare. Cum altfel ar fi­ reuşit tehnicianul Nicolae Dumitres­­cu şi muncitorul specialist loan Ţincu să realizeze tur­narea sub presiune a peste 10 repere de la aparatura de frî­­nă, realizînd astfel, numai în anul 1977, însemnate economii de metal, de aliaje de alumi­niu? Cum altfel decit studiind mereu şi aplicînd învăţătura ar fi reuşit colectivul labora­torului central condus de ingi­nerul Zaharia Geleriu să pă­trundă în „miezul materiale­lor", din punct de vedere metalografic, contribuind cu succes la rezolvarea tratamen­tului termic al melcului de direcţie, al capetelor de bară de direcţie şi al arcurilor de supape? Cum altfel?... şi e­­xemplele de acest fel se înşiră ca mărgelele pe fir de aur. Numai aşa, studiind, iubin­­du-şi şi meseria şi întreprin­derea, deprinzîndu-se cu înal­ta conştiinţă comunistă, ur­­mînd neabătut îndemnurile (Continuare în pag. a IV-a) RADU SELEJAN Succese ale constructorilor Şantierul 4 Mediaş al între­prinderii de montaje conducte magistrale Braşov şi-a reali­zat planul de producţie afe­rent primelor 2 luni din acest an în proporţie de 115 la sută. In această perioadă, indicato­rul productivităţii muncii a înregistrat un salt de 15,5 la sută peste cota planificată, în timp ce cheltuielile la 1 000 lei producţie au scăzut la 96,1 la sută. Succesele menţionate, la care şi-au adus din plin con­tribuţia şi formaţiile de lăcă­tuşi montatori condusă de Ioan Iacobi şi zidari condusă de Rudolf Denghel, îşi au ex­plicaţia în introducerea, înce­­pînd cu 1 ianuarie, a acordu­lui global, asigurarea bazei materiale la toate punctele de lucru şi reducerea completă a stagnărilor utilajelor. De menţionat că în anga­jamentul anual al colectivului, de a da o producţie suplimen­tară de 1 milion lei, figurează, printre altele, darea în folo­sinţă a Staţiei de uscare a ga­zelor Fîntînele (Bistriţa) cu un avans de 30 zile, echipa­rea a 10 instalaţii tehnologice cu 15 zile înainte de termen şi modernizarea şoselei A. Iancu cu un avans de 30 zile. Zilele trecute, la magazinul nr. 101 „Ferometől" din Sibiu au fost organizate demonstraţii practice cu diferite articole de uz casnic şi aparataj electric, explicindu-se cum trebuie folo­site acestea in gospodărie Foto: FRED N­SS Editura Academiei în 1978 Cu sprijinul directorului editurii, tovarăşul CONSTANTIN BUSUIOCEANU, prezentăm cititorilor noştri cîteva din prin­cipalele lucrări prevăzute să apară în cursul acestui an. înainte de a detalia conţi­nutul lor, precizăm că struc­tura şi aria de investigare te­matică asigură continuitatea unui plan de muncă conceput pe o perioadă de timp mai lung­. Ediţiile fundamentale dedicate clasicilor literaturii române continuă cu seria O­­perelor lui V. Alecsandri (vol. III), M. Kogălniceanu (vol. IV — Oratorie), Al. Odobescu (vol. V, Scrieri arheologice). Alte cărţi aparţinînd unor do­menii şi discipline de profil vor completa în următoarele luni biblioteca celor intere­saţi: vol. III din Opere socio­logice de Petre Andrei, conţi­­nînd lucrarea sa fundamenta­lă Sociologia generală care este socotită drept primul tra­tat de sociologie românească, vol. IV din „Independenţa Ro­mâniei“ sub îngrijirea prof. univ. George Macovescu, pre­cum şi vol. III din „Cronici turceşti" de Mustafa Mehmed. Cu prilejul împlinirii a 450 ani de la prima urcare pe tro­nul Moldovei a celui mai vrednic urmaş al lui Ştefan cel Mare, sub redacţia lui Leon Şimanschi apare lucra­rea Petru Rareş, vastă recon­stituire istorică şi politică a perioadei de maximă înflorire a Ţării Moldovei. Sunt intere­sante consideraţiile privind arta, cultura şi ideologia epo­cii. De altfel, cartea a apărut între timp în librării. Editura Academiei omagiază marile aniversări ale anului 1978 cu o serie de lucrări ştiinţifice, documentare şi monografice. Institutul de istorie şi arheo­logie din Cluj-Napoca editea­ză volumul II din „Documen­te privind revoluţia de la 1848 din Transilvania". Pe baza a 300 documente provenind din arhive interne şi externe citi­torul îşi poate forma o ima­gine exactă a evoluţiei eveni­mentelor politice şi militare din perioada 13 aprilie—30 a­­prilie 1948. Lucrarea apare cu prilejul aniversării a 130 ani de la revoluţia din 1848. Eve­niment de importanţă crucia­lă în istoria modernă a Ro­mâniei, împlinirea a 60 ani de la formarea statului naţional unitar român este omagiat de cîteva studii substanţiale. Din­tre ele, amintim aici volumul I dintr-un ciclu de cinci vo­lume intitulat „Formarea sta­tului naţional unitar român. Documente", rezultat în urma unei migăloase munci de de­pistare şi traducere a unor de­(Continuare în pag. a IV-a) DORIN GOGÂLEA

Next