Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1980 (Anul 32, nr. 6981-7056)

1980-01-15 / nr. 6991

Ofensiva noului la I. P. A. S. La întreprinderea de piese auto din Sibiu se aplică în producţie cîteva măsuri tehnice de mare eficienţă. La producţia de aparatură de frînâ, de pildă, soluţia executării ţevilor din cupru a fost înlocuită, după încercări preliminare, folosindu-se cu succes ţevile din oţel. Se în­registrează importante re­duceri de fonduri valutare şi economii de peste 5 milioa­ne lei în acest an la costuri­le de producţie. Pe linia pro­movării noului în producţie, specialiştii întreprinderii si­­biene pregătesc în acest an fabricaţia „în premieră" a unor produse de înaltă teh­nicitate. Intre acestea, un nou tip de servodirecţie pen­tru autoutilitare şi autoturis­me de teren. Un bilanţ rodnic Consemnăm astăzi un şir de ... recorduri în activita­tea de producţie de la „Re­cord" Sibiu. Depăşirile înre­gistrate la producţia netă, producţia globală şi produc­ţia marfă sunt situate peste nivelul angajamentelor anua­le şi se concretizează în im­portante cantităţi de cără­mizi, blocuri ceramice şi pre­fabricate din beton livrate în 8 judeţe ale ţării. De remar­cat sunt mutaţiile calitative produse în activitatea între­prinderii, evidente printre altele în depăşirea substan­ţială a sarcinii planificate de productivitate a muncii (cu aproape 2 000 lei/om al muncii) şi în sporirea canti­tăţii de produse de calita­tea I. HOTĂRIRILE CONGRESULUI AL XII-LEA AL PARTIDULUI-amplu program de acţiune pentru întregul popor Din primele zile-ATM PRODUCţiEI FIZICE Am intrat din plin în ultimul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, hotărîtor din două puncte de vedere: mai întîi, pentru că sarcinile de plan pe acest an sunt net superioare com­parativ cu anii precedenți, iar în al doilea rînd, pentru că în acest an trebuie să pregătim - sub toate as­pectele - cincinalul viitor. Pentru a re­aliza în bune condiții mobilizatoarele sarcini de plan pe acest an se impune concentrarea largă a tuturor factori­lor de natură să contribuie la spori­rea în ritm înalt a valo- _________ rii nou create: creşte­rea productivităţii mun­cii, reducerea costurilor de fabricaţie, în spe­cial a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, în­noirea accelerată a produselor şi a tehnologiilor etc. Dincolo de orice procente, sau cifre global-valorice, a­­devărata măsură a activităţii fiecărei întreprinderi trebuie apreciată de către beneficiar în măsura în care contractul său este onorat cantitativ, calitativ şi în mod ritmic cu produsele fizice ne­cesare. Alături de cantitatea şi calita­te, factorul timp a devenit o coordo­nată majoră a exigenţelor actuale, nimănui nefiindu-i indiferent nu nu­mai cum, ci şi cînd îşi onorează obli­gaţiile producătorul. în aceste condi­ţii, ritmicitatea realizării producţiei de­vine o problemă de cea mai mare im­portanţă şi actualitate. Aceasta, întru­­cît producţia modernă de azi se ca­racterizează printr-o înaltă speciali­zare şi cooperare, printr-o strînsă in­terdependenţă şi intercondiţionare. Nu mai este un secret pentru nimeni că în majoritatea întreprinderilor d­in ju­deţul nostru la fabricarea unui produs participă - sub diferite forme - zeci şi zeci de întreprinderi din di­verse ramuri. în aceste condiţii, livra­rea în mod ritmic a tuturor produse­lor şi subansamblelor (respectarea strictă, deci, a clauzelor contractuale) constituie condiția sine qua non a desfăşurării normale a activităţii tu­turor întreprinderilor. Nelivrarea la timp a unor repere care la prima ve­dere par a fi mai puţin importante pentru furni­zor, duce la imposibili­­tatea asamblării produ­­sului finit. La „Inde­pendenţa" Sibiu, de pildă, la realiza­rea cuptoarelor de inducţie sau a liniilor de tratament termic, participă pe linia aprovizionării cu materii pri­me şi materiale cca. 40 de întreprin­deri din ţară şi străinătate, iar pe li­nia cooperării în producţie, cca. 15 întreprinderi. Aşa stînd lucrurile, devine foarte limpede faptul că în fiecare întreprin­dere, secţie, atelier şi loc de muncă în parte trebuie luate încă de pe acum - la început de an - cele mai eficace şi operative măsuri care să ducă la realizarea în fiecare lună, decadă, zi şi schimb a producției fizice planifi­cate, onorarea tuturor contractelor e­­conomice nu „în mare" sau „în gene­ral", ci în structura sortimentală sta­bilită, indiferent de valoare, întrucît pentru beneficiar nu există subansam­­blu mai important și mai puțin impor­ In întîmpinarea Congre­sului Frontului Unității Socialiste(în pag. a 1j1-a) Zilele trecute a început montarea grinzilor de beton ale viitorului pod de beton armat de peste Cibin, amplasat în apropiere de cazangeria întreprinderii „Independența“ Si­biu. Prin intermediul dirigintelui lucrării, ing. Octavian Bogdan, suntem­ în măsură să notăm, în avanpremieră, cî­teva din datele tehnice ale noului obiectiv: deschiderea (lun­gimea) 28 metri; lăţimea totală 20 metri; rezistenţă la o greutate totală de 80 tone; este compus din 4 benzi de cir­culaţie, plus două trotuare de cite 2 metri fiecare. Lucrarea a­­început la 1 decembrie 1978 şi are termen de dare în folosinţă 30 iunie 1980. Graţie eforturilor construc­torilor Grupului de şantiere Cluj-Napoca — între care se cuvin menţionaţi şeful de lot Eckart Zindel şi maistrul Nicolae Topîrceanu — sunt create condiţiile pentru scurtarea acestui termen cu cel puţin două luni. Odată dat în folo­sinţă, noul pod va prelua tot traficul greu, plus circulaţia din zonă, permiţînd sistematizarea acesteia.­­în legătură cu podul de la „Virola“, să mai adăugăm că pînă la darea lui în folosinţă se vor termina şi lucrările de canalizare menajeră pentru cartierul Ștrand. După termi­narea lucrării se va trece la asfaltarea străzii Malului, aşa incit să se poată trece la circulaţia în sens unic pe ambele maluri ale Cibinului. BIBLOTECA „ASTRA" I­­biu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . 130 de ani de la naşterea lui MIHAI EMINESCU „... ei era duhul unei limbi şi suflarea unei întregi culturi“ — afirmă scriitorul CONSTANTIN NOICA — — S-a afirmat că limba românească este cea mai temeinică patrie. Ce a însemnat şi cine a fost Eminescu în acest spaţiu al ilumi­nării lăuntrice româneşti? — Există iluzia că în viitor, poate, va apă­rea un nou Eminescu. Această iluzie trebuie să dispară din sufletul nostru. Limba română nu se mai află in acel ceas miraculos, cînd de la o limbă superior incultă trece în con­diţiile şi condiţia unei limbi culte. Noi sintem­ azi in ceasul care făcea mirarea lui Haşdeu: cultura se răceşte cu o limbă îm­bogăţită cu neologisme şi cuvinte de natură să denumească exact conceptele. Miraculosul lucrurilor, al cuvintelor, constă in echivocul lor. Aşa după cum Hegel afirma că a găsit o triadă de noţiuni care exprimă semnificaţii multiple, aşa şi noi ne bucurăm să găsim un cuvint, de exemplu INTRU care semnifică pe IN și a MERGE CĂTRE. In legătură cu acest aspect, Hasdeu afirma că limba se naşte în (Continuare în pag a II-a) Interviu realizat de DORIN GOGÂLEA Omagiu Luceafărului poeziei româneşti Azi se împlinesc 130 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, „sfîntul prea curat al ghersului românesc“ (T. Arghezi). Poet naţio­nal şi universal, Eminescu semnifică prin cu­get şi vers solar conştiinţa de sine a spiritua­lităţii româneşti, întruchiparea ideală a virtu­ţilor cardinale ale culturii româneşti. Suntem­ mîndri că în biografia umană şi li­terară a POETULUI, Sibiul îşi binemerită un loc, ecouri şi urme palpabile ale trecerii LUI persistă şi azi, în decembrie 1883, apare în editura Libră­riei Socec din Bucureşti ediţia princeps a vo­lumului de POESI1 semnat Mihail Eminescu, cu o prefaţă de Titu Maiorescu. Comentînd e­­venimentul şi intuind odată mai mult conse­cinţele ulterioare ale acestui act de cultură autentic românească, ziarul sibian „Telegraful Român" scria în numărul 150 din 1883 urmă­toarele: „a fost înzestrat cu darul de a întrupa adînca sa simţire şi cele mai înalte gînduri într-o frumuseţe de forme, sub a cărui farmec limba română pare a primi o nouă viaţă“. Cu un efort admirabil, colectivul serviciului de relaţii cu publicul de la renumita bibliote­că sibiană „Astra“ a organizat o impresio­nantă expoziţie documentară reunind peste 300 cărţi, documente şi periodice care reflectă, fiecare în parte, multiplele faţete ale geniului eminescian. Remarcăm ediţia princeps din 1883 (datată 1884), ediţii antume, postume, ediţii critice, de autor, etc. multe dintre ele purtind girul unor personalităţi marcante ale culturii româneşti: C. Dobrogeanu-Gherea, Eugen Lo­­vinescu, D. Murăraşu, G. Călinescu, etc. - G. DORIN Prezent şi perspective în turismul sibian — Tovarăşe director, sînteţi satisfăcut de rezultatele obţi­nute de O.J.T.-ul sibian în 1979? — în general, da şi spunînd asta mă gîndesc la faptul că ne-am îndeplinit planul în proporţie de 102,5 la sută ceea ce se materializează într-o producţie suplimentară de a­­proximativ 7 milioane lei. Tot în 1979 am reuşit să facem numeroase modernizări, re­novări, să schimbăm mare parte din mobilierul cabane­lor, să introducem în hoteluri mai multe aparate de radio şi televizoare, să introducem încălzirea centrală în două vile la Ocna Sibiului, să ame­najăm o microhidrocentrală la Poiana Neamţului pentru ali­mentarea cabanelor cu curent electric etc. D­intr-un cuvint am investit peste 4 milioane lei pentru sporirea gradului de confort şi asigurarea unor Interviu cu tovarăşul Vasile Brumaru, directorul O.J.T. Sibiu condiţii superioare de odihnă şi agrement clienţilor noştri. — Apropo, cîţi oameni au beneficiat de serviciile oficiu­lui în anul trecut? — Ne-au vizitat judeţul a­­pelînd la serviciile noastre 400 266 turişti, dintre care 91 966 străini şi peste 20 000 sibieni au efectuat excursii în ţară şi străinătate. — La „capitolul” insatisfac­ţii ce-mi puteţi spune? — Nerealizarea planului la prestări servicii şi la turismul intern, constatarea unei mari lipse în gestiunea magaziei restaurantului „Continental”, lipsa de operativitate a coope­rativei „Constructorul" în re­alizarea lucrărilor cu care se angajase faţă de noi şi, de­sigur, măruntele „necazuri" zilnice ori săptămînale pri­vind aprovizionarea la­ nive­lul exigenţelor. — Mi se pare că baza ma­terială a turismului sibian — şi mă gîndesc în special la capacitatea de cazare şi la confort — este încă sub nive­lul solicitărilor, mai ales in perioadele de vîrf, in sezon, cum se zice. Ce vor aduce în plus anii viitori? — In acest an, respectiv pî­nă la vară capacitatea de ca­zare la Păltiniş va spori cu 200 locuri prin extinderea de la „Casa turiştilor“ şi moder­nizarea a încă două cabane (să nu uităm că din 1980 şi Păltinişul a fost inclus în cir­cuitul internaţional), în cin­cinalul viitor vom mai bene­ (Continuare în pac a ITI-a) N. I. DOBRA

Next