Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1980 (Anul 32, nr. 6981-7056)
1980-01-15 / nr. 6991
Ofensiva noului la I. P. A. S. La întreprinderea de piese auto din Sibiu se aplică în producţie cîteva măsuri tehnice de mare eficienţă. La producţia de aparatură de frînâ, de pildă, soluţia executării ţevilor din cupru a fost înlocuită, după încercări preliminare, folosindu-se cu succes ţevile din oţel. Se înregistrează importante reduceri de fonduri valutare şi economii de peste 5 milioane lei în acest an la costurile de producţie. Pe linia promovării noului în producţie, specialiştii întreprinderii sibiene pregătesc în acest an fabricaţia „în premieră" a unor produse de înaltă tehnicitate. Intre acestea, un nou tip de servodirecţie pentru autoutilitare şi autoturisme de teren. Un bilanţ rodnic Consemnăm astăzi un şir de ... recorduri în activitatea de producţie de la „Record" Sibiu. Depăşirile înregistrate la producţia netă, producţia globală şi producţia marfă sunt situate peste nivelul angajamentelor anuale şi se concretizează în importante cantităţi de cărămizi, blocuri ceramice şi prefabricate din beton livrate în 8 judeţe ale ţării. De remarcat sunt mutaţiile calitative produse în activitatea întreprinderii, evidente printre altele în depăşirea substanţială a sarcinii planificate de productivitate a muncii (cu aproape 2 000 lei/om al muncii) şi în sporirea cantităţii de produse de calitatea I. HOTĂRIRILE CONGRESULUI AL XII-LEA AL PARTIDULUI-amplu program de acţiune pentru întregul popor Din primele zile-ATM PRODUCţiEI FIZICE Am intrat din plin în ultimul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, hotărîtor din două puncte de vedere: mai întîi, pentru că sarcinile de plan pe acest an sunt net superioare comparativ cu anii precedenți, iar în al doilea rînd, pentru că în acest an trebuie să pregătim - sub toate aspectele - cincinalul viitor. Pentru a realiza în bune condiții mobilizatoarele sarcini de plan pe acest an se impune concentrarea largă a tuturor factorilor de natură să contribuie la sporirea în ritm înalt a valo- _________ rii nou create: creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de fabricaţie, în special a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, înnoirea accelerată a produselor şi a tehnologiilor etc. Dincolo de orice procente, sau cifre global-valorice, adevărata măsură a activităţii fiecărei întreprinderi trebuie apreciată de către beneficiar în măsura în care contractul său este onorat cantitativ, calitativ şi în mod ritmic cu produsele fizice necesare. Alături de cantitatea şi calitate, factorul timp a devenit o coordonată majoră a exigenţelor actuale, nimănui nefiindu-i indiferent nu numai cum, ci şi cînd îşi onorează obligaţiile producătorul. în aceste condiţii, ritmicitatea realizării producţiei devine o problemă de cea mai mare importanţă şi actualitate. Aceasta, întrucît producţia modernă de azi se caracterizează printr-o înaltă specializare şi cooperare, printr-o strînsă interdependenţă şi intercondiţionare. Nu mai este un secret pentru nimeni că în majoritatea întreprinderilor din judeţul nostru la fabricarea unui produs participă - sub diferite forme - zeci şi zeci de întreprinderi din diverse ramuri. în aceste condiţii, livrarea în mod ritmic a tuturor produselor şi subansamblelor (respectarea strictă, deci, a clauzelor contractuale) constituie condiția sine qua non a desfăşurării normale a activităţii tuturor întreprinderilor. Nelivrarea la timp a unor repere care la prima vedere par a fi mai puţin importante pentru furnizor, duce la imposibilitatea asamblării produsului finit. La „Independenţa" Sibiu, de pildă, la realizarea cuptoarelor de inducţie sau a liniilor de tratament termic, participă pe linia aprovizionării cu materii prime şi materiale cca. 40 de întreprinderi din ţară şi străinătate, iar pe linia cooperării în producţie, cca. 15 întreprinderi. Aşa stînd lucrurile, devine foarte limpede faptul că în fiecare întreprindere, secţie, atelier şi loc de muncă în parte trebuie luate încă de pe acum - la început de an - cele mai eficace şi operative măsuri care să ducă la realizarea în fiecare lună, decadă, zi şi schimb a producției fizice planificate, onorarea tuturor contractelor economice nu „în mare" sau „în general", ci în structura sortimentală stabilită, indiferent de valoare, întrucît pentru beneficiar nu există subansamblu mai important și mai puțin impor In întîmpinarea Congresului Frontului Unității Socialiste(în pag. a 1j1-a) Zilele trecute a început montarea grinzilor de beton ale viitorului pod de beton armat de peste Cibin, amplasat în apropiere de cazangeria întreprinderii „Independența“ Sibiu. Prin intermediul dirigintelui lucrării, ing. Octavian Bogdan, suntem în măsură să notăm, în avanpremieră, cîteva din datele tehnice ale noului obiectiv: deschiderea (lungimea) 28 metri; lăţimea totală 20 metri; rezistenţă la o greutate totală de 80 tone; este compus din 4 benzi de circulaţie, plus două trotuare de cite 2 metri fiecare. Lucrarea aînceput la 1 decembrie 1978 şi are termen de dare în folosinţă 30 iunie 1980. Graţie eforturilor constructorilor Grupului de şantiere Cluj-Napoca — între care se cuvin menţionaţi şeful de lot Eckart Zindel şi maistrul Nicolae Topîrceanu — sunt create condiţiile pentru scurtarea acestui termen cu cel puţin două luni. Odată dat în folosinţă, noul pod va prelua tot traficul greu, plus circulaţia din zonă, permiţînd sistematizarea acesteia.în legătură cu podul de la „Virola“, să mai adăugăm că pînă la darea lui în folosinţă se vor termina şi lucrările de canalizare menajeră pentru cartierul Ștrand. După terminarea lucrării se va trece la asfaltarea străzii Malului, aşa incit să se poată trece la circulaţia în sens unic pe ambele maluri ale Cibinului. BIBLOTECA „ASTRA" Ibiu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . 130 de ani de la naşterea lui MIHAI EMINESCU „... ei era duhul unei limbi şi suflarea unei întregi culturi“ — afirmă scriitorul CONSTANTIN NOICA — — S-a afirmat că limba românească este cea mai temeinică patrie. Ce a însemnat şi cine a fost Eminescu în acest spaţiu al iluminării lăuntrice româneşti? — Există iluzia că în viitor, poate, va apărea un nou Eminescu. Această iluzie trebuie să dispară din sufletul nostru. Limba română nu se mai află in acel ceas miraculos, cînd de la o limbă superior incultă trece în condiţiile şi condiţia unei limbi culte. Noi sintem azi in ceasul care făcea mirarea lui Haşdeu: cultura se răceşte cu o limbă îmbogăţită cu neologisme şi cuvinte de natură să denumească exact conceptele. Miraculosul lucrurilor, al cuvintelor, constă in echivocul lor. Aşa după cum Hegel afirma că a găsit o triadă de noţiuni care exprimă semnificaţii multiple, aşa şi noi ne bucurăm să găsim un cuvint, de exemplu INTRU care semnifică pe IN și a MERGE CĂTRE. In legătură cu acest aspect, Hasdeu afirma că limba se naşte în (Continuare în pag a II-a) Interviu realizat de DORIN GOGÂLEA Omagiu Luceafărului poeziei româneşti Azi se împlinesc 130 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, „sfîntul prea curat al ghersului românesc“ (T. Arghezi). Poet naţional şi universal, Eminescu semnifică prin cuget şi vers solar conştiinţa de sine a spiritualităţii româneşti, întruchiparea ideală a virtuţilor cardinale ale culturii româneşti. Suntem mîndri că în biografia umană şi literară a POETULUI, Sibiul îşi binemerită un loc, ecouri şi urme palpabile ale trecerii LUI persistă şi azi, în decembrie 1883, apare în editura Librăriei Socec din Bucureşti ediţia princeps a volumului de POESI1 semnat Mihail Eminescu, cu o prefaţă de Titu Maiorescu. Comentînd evenimentul şi intuind odată mai mult consecinţele ulterioare ale acestui act de cultură autentic românească, ziarul sibian „Telegraful Român" scria în numărul 150 din 1883 următoarele: „a fost înzestrat cu darul de a întrupa adînca sa simţire şi cele mai înalte gînduri într-o frumuseţe de forme, sub a cărui farmec limba română pare a primi o nouă viaţă“. Cu un efort admirabil, colectivul serviciului de relaţii cu publicul de la renumita bibliotecă sibiană „Astra“ a organizat o impresionantă expoziţie documentară reunind peste 300 cărţi, documente şi periodice care reflectă, fiecare în parte, multiplele faţete ale geniului eminescian. Remarcăm ediţia princeps din 1883 (datată 1884), ediţii antume, postume, ediţii critice, de autor, etc. multe dintre ele purtind girul unor personalităţi marcante ale culturii româneşti: C. Dobrogeanu-Gherea, Eugen Lovinescu, D. Murăraşu, G. Călinescu, etc. - G. DORIN Prezent şi perspective în turismul sibian — Tovarăşe director, sînteţi satisfăcut de rezultatele obţinute de O.J.T.-ul sibian în 1979? — în general, da şi spunînd asta mă gîndesc la faptul că ne-am îndeplinit planul în proporţie de 102,5 la sută ceea ce se materializează într-o producţie suplimentară de aproximativ 7 milioane lei. Tot în 1979 am reuşit să facem numeroase modernizări, renovări, să schimbăm mare parte din mobilierul cabanelor, să introducem în hoteluri mai multe aparate de radio şi televizoare, să introducem încălzirea centrală în două vile la Ocna Sibiului, să amenajăm o microhidrocentrală la Poiana Neamţului pentru alimentarea cabanelor cu curent electric etc. Dintr-un cuvint am investit peste 4 milioane lei pentru sporirea gradului de confort şi asigurarea unor Interviu cu tovarăşul Vasile Brumaru, directorul O.J.T. Sibiu condiţii superioare de odihnă şi agrement clienţilor noştri. — Apropo, cîţi oameni au beneficiat de serviciile oficiului în anul trecut? — Ne-au vizitat judeţul apelînd la serviciile noastre 400 266 turişti, dintre care 91 966 străini şi peste 20 000 sibieni au efectuat excursii în ţară şi străinătate. — La „capitolul” insatisfacţii ce-mi puteţi spune? — Nerealizarea planului la prestări servicii şi la turismul intern, constatarea unei mari lipse în gestiunea magaziei restaurantului „Continental”, lipsa de operativitate a cooperativei „Constructorul" în realizarea lucrărilor cu care se angajase faţă de noi şi, desigur, măruntele „necazuri" zilnice ori săptămînale privind aprovizionarea la nivelul exigenţelor. — Mi se pare că baza materială a turismului sibian — şi mă gîndesc în special la capacitatea de cazare şi la confort — este încă sub nivelul solicitărilor, mai ales in perioadele de vîrf, in sezon, cum se zice. Ce vor aduce în plus anii viitori? — In acest an, respectiv pînă la vară capacitatea de cazare la Păltiniş va spori cu 200 locuri prin extinderea de la „Casa turiştilor“ şi modernizarea a încă două cabane (să nu uităm că din 1980 şi Păltinişul a fost inclus în circuitul internaţional), în cincinalul viitor vom mai bene (Continuare în pac a ITI-a) N. I. DOBRA