Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1980 (Anul 32, nr. 6981-7056)

1980-03-22 / nr. 7049

Pentru popor, în numele poporului, prin vrerea şi vocaţia lui constructivă (paginile 2—3) Cutezător şi vrednic Se-nalţă trunchiul ţării - columnă carpatină, ca pasărea măiastră cu aripi purpurii, şi plturile limpezi nasc fluvii de lumină, îndemnuri comuniste - focuri de strajă vii. La cîrma României, bărbatul dîrz şi drept, mult iubitor de datini, de glie, de popor, bărbatul care poartă inima ţării-n piept, cutezător şi vrednic jurînd pe tricolor, omul de omenie, înflăcărat destin, stejar neînfrînt şi falnic urmaş de vechi eroi, la-ndemnul lui, noi visul aievea-l împlinim, şi-am învăţat, în lume, să fim aceiaşi, noi. RADU SELEJAN IHhll « fi»aN lster,ră MM- revoluţionara, de mari succese in construcţia socialistă IQHfl MI DE DODNICE şi mmm implicul SIMION SCUTEA, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Raportaţi la milenara noas­tră istorie, ultimii 15 ani, timpul care a trecut de cînd în fruntea partidului, a na­ţiunii noastre, la cîrma desti­nelor ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pre­şedintele republicii, cel mai iubit fiu al poporului român, constituie cea mai rodnică etapă, cea mai bogată în fapte şi împliniri. Este vre­mea, scurtă, din punct de ve­dere istoric, în care Româ­nia socialistă a făcut paşi uriaşi privind dezvoltarea sa multilaterală, în care Ro­mânia socialistă s-a făcut cu­noscută în lume, ascultată şi respectată, graţie activităţii neobosite desfăşurată cu cu­tezanţă, consecvenţă şi înţe­lepciune de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe drept cuvînt, se poate spune că, astăzi, România este un vast şantier al crea­ţiei în toate domeniile de ac­tivitate. Ales în fruntea par­tidului într-un moment cînd ţara trecea la consolidarea noii orînduiri socialiste, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie remarca­bilă la înălţarea patriei noastre socialiste pe noi culmi de civilizaţie şi bună­stare, desfăşurînd o activita­te deosebită pentru elabora­rea şi transpunerea eficien­tă în practică a strategiei în­făptuirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe plaiurile româneşti. Cutezan­ţa, înţelepciunea, profundul umanism al societăţii noas­tre au fost definite cu clari­tate de secretarul general­ al partidului care sublinia: „Esenţa acestei etape rezidă în: construirea unei economii avansate, înzestrată cu o industrie modernă şi o agri­cultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg, a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publi­ce şi a efortului pentru ri­dicarea nivelului cultural al­­maselor; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spi­rituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate; înfăptui­rea repartiţiei bunurilor pro­duse de societate în spiritul dreptăţii şi echităţii socialis­te; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezol­varea treburilor obşteşti, lăr­girea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei so­cialiste".­­La toate congresele parti­dului la conferinţele naţiona­le şi cu orice prilej cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a adresat poporului, au fost subliniate căile de dezvol­(Continuare în pag. a II-a) „ Mîndră corabia, meşter cîrmaciul“ Vrednici şi viteji şi de ome­nie au fost, dintotdeauna, ma­rii bărbaţi ai românilor. Cu­tezători şi înţelepţi şi de ne­aplecat, au fost aleşii născuţi de Maica Ţară la sorocul ce­rut de vremurile prin care am tot trecut de veacuri şi milenii. Truditori şi netemă­tori şi mari iubitori de neam şi de glie au fost ctitorii pie­trelor de hotar aşezate de-a lungul drumului străbătut de noi, românii de la naştere pî­­nă azi. Milenara şi zbuciuma­ta noastră existenţă aici, lin­gă Dunăre şi în jurul Carpa­­ţilor, la­ răscruce de drumuri şi de izbelişti şi de dorinţe a fost presărată cu multe mo­mente memorabile, consemna­te ca atare de istorie, strănu­­mite din veac în veac, pe veş­nicie, după numele marilor­­bărbaţi care le-au ivit, care şi-au zălogit sufletul şi sînge­­le şi truda şi cugetul pentru mai binele ţării şi al poporu­lui Un asemenea moment de profundă rezonanţă în isto­ria devenirii noastre socialis­te îl constituie alegerea, în martie 1965, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de secretar general al partidului. Şi, pe drept cu­­vînt, deceniul şi jumătate ca­re a urmat, reprezintă cea mai rodnică perioadă din via­ţa ţării, adevărat anotimp de aur în care faţa ţării s-a pre­schimbat, în care ţara s-a îm­bogăţit sub toate aspectele, în care poporul a urcat noi trep­­te ale civilizaţiei şi bunăstării. Am străbătut în aceşti ani fertili ţara în lung şi-n lat. Am văzut oraşe noi, şantiere impresionante, fabrici pe ca­re oamenii locului nici nu le visaseră, şcoli, cartiere, case de cultură. Am stat de vorbă cu oamenii. Şi pretutindeni, în România noastră socialis­tă, toate măreţele împliniri din ultimul deceniu şi jumă­tate sunt legate nemijlocit de cutezanţa şi înţelepciunea şi activitatea neobosită a secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, omul care a deschis României noi orizonturi, care ne-a învăţat ce-i libertatea şi cum se luptă pentru a o avea deplină, care militează pen­tru pace şi înţelegere între popoare, pentru neamestecul în treburile interne, comunis­tul de omenie­­pentru care mai binele poporului constitu­ie ţelul suprem al activităţii sale neobosite. Sîntem mîndri de a ne şti făuritori de istorie şi de a fi conştienţi de acest lucru şi sîntem mîndri şi fericiţi de a fi contemporani cu secretarul general al partidului, pre­şedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cîrmaci încercat care, prin ataşamen­tul său total faţă de patrie şi popor, faţă de interesele sale supreme, în slujba cărora şi-a (Continuare în pag. a II-a) Locuri, fapte şi destine umane împlinite prin clarviziunea indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Timp de aur, filon bogat şi darnic este timpul de azi al României socialiste. Au­rul faptelor nepieritoare, filonul vocaţiei noastre de ctitori. Ţara urcă în zbor ne­curmat spre înălţimi visate de oamenii săi harnici şi optimişti, spre piscuri de civilizaţie şi bunăstare. Ţara visează lu­cid, cu ochii deschişi o lume a dreptăţii şi a armoniei, a înţelegerii şi a lucrului fă­cut temeinic, gospodăreşte, pentru om, pentru fericirea lui. Ţara îşi deschide por­ţile şi inimile, arcade înflorite în calea celor ce vin cu gînduri bune şi privirea limpede. Ţara îşi cinsteşte fiii, fiii săi harnici şi drepţi, făurari de istorie, şi îi adună şi îi însufleţeşte spre a le spori pu­terea. Aceasta este România de azi, Româ­nia visurilor noastre dintotdeauna, ridi­cată pe temelii sigure, de către cel mai îndrăzneţ şi clarvăzător ctitor de istorii şi destine — partidul comuniştilor. Aceas­ta este ţara de cîntec şi dor, de patos şi încredere creatoare croită pe măsura fap­telor şi năzuinţelor celui dintîi fiu al său — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intr-ade­văr, nimic din ce am adăugat zestrei de fapte şi împliniri a României ultimului deceniu şi jumătate nu este străin de stră­lucita sa personalitate. însuşi drumul croit ţării în acest răstimp — un drum al dinamismului economic, al afirmării „mira­colului românesc“, al eforturilor investite cu maximum de folos, al grijii concret afir­mate pentru bunăstarea materială şi spiri­tuală a omului­­, acest drum a fost trasat cu mînă fermă, spirit ştiinţific şi un simţ de anticipare excepţional de cel căruia i-am încredinţat cu dragoste şi încredere desti­nele naţiunii. De la tribună, înflăcărînd cu cuvîntul său inimile şi conştiinţele, sau direct, în mijlocul faptelor şi oamenilor, în prima linie a marilor noastre bătălii pentru progres, Nicolae Ceauşescu, om şi ctitor, comunist în vorbe şi comunist în fapte, a pus piatră de temelie după pia­tră de temelie marilor zidiri de pe întreg cuprinsul patriei. Şi în Sibiu itinerariile sale de lucru sînt strîns legate de istoria unor locuri şi opţiuni ce şi-au pus ulterior amprenta puternică, binefăcătoare asupra dimensiunilor economice ale municipiului de azi. Vă propunem, deci, să căutăm din­colo de perdeaua de ani, în vorbele oa­menilor și în amintirile lor cele mai scumpe, faptele de atunci, hotărîrile de atunci, început de istorie, început de des­tin pentru două din cele mai mari împli­niri sibiene. (Continuare în pag. a II-a)

Next