Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1980 (Anul 32, nr. 6981-7056)
1980-03-22 / nr. 7049
Pentru popor, în numele poporului, prin vrerea şi vocaţia lui constructivă (paginile 2—3) Cutezător şi vrednic Se-nalţă trunchiul ţării - columnă carpatină, ca pasărea măiastră cu aripi purpurii, şi plturile limpezi nasc fluvii de lumină, îndemnuri comuniste - focuri de strajă vii. La cîrma României, bărbatul dîrz şi drept, mult iubitor de datini, de glie, de popor, bărbatul care poartă inima ţării-n piept, cutezător şi vrednic jurînd pe tricolor, omul de omenie, înflăcărat destin, stejar neînfrînt şi falnic urmaş de vechi eroi, la-ndemnul lui, noi visul aievea-l împlinim, şi-am învăţat, în lume, să fim aceiaşi, noi. RADU SELEJAN IHhll « fi»aN lster,ră MM- revoluţionara, de mari succese in construcţia socialistă IQHfl MI DE DODNICE şi mmm implicul SIMION SCUTEA, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Raportaţi la milenara noastră istorie, ultimii 15 ani, timpul care a trecut de cînd în fruntea partidului, a naţiunii noastre, la cîrma destinelor ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republicii, cel mai iubit fiu al poporului român, constituie cea mai rodnică etapă, cea mai bogată în fapte şi împliniri. Este vremea, scurtă, din punct de vedere istoric, în care România socialistă a făcut paşi uriaşi privind dezvoltarea sa multilaterală, în care România socialistă s-a făcut cunoscută în lume, ascultată şi respectată, graţie activităţii neobosite desfăşurată cu cutezanţă, consecvenţă şi înţelepciune de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe drept cuvînt, se poate spune că, astăzi, România este un vast şantier al creaţiei în toate domeniile de activitate. Ales în fruntea partidului într-un moment cînd ţara trecea la consolidarea noii orînduiri socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus o contribuţie remarcabilă la înălţarea patriei noastre socialiste pe noi culmi de civilizaţie şi bunăstare, desfăşurînd o activitate deosebită pentru elaborarea şi transpunerea eficientă în practică a strategiei înfăptuirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe plaiurile româneşti. Cutezanţa, înţelepciunea, profundul umanism al societăţii noastre au fost definite cu claritate de secretarul general al partidului care sublinia: „Esenţa acestei etape rezidă în: construirea unei economii avansate, înzestrată cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg, a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a efortului pentru ridicarea nivelului cultural almaselor; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti, lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste".La toate congresele partidului la conferinţele naţionale şi cu orice prilej cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a adresat poporului, au fost subliniate căile de dezvol(Continuare în pag. a II-a) „ Mîndră corabia, meşter cîrmaciul“ Vrednici şi viteji şi de omenie au fost, dintotdeauna, marii bărbaţi ai românilor. Cutezători şi înţelepţi şi de neaplecat, au fost aleşii născuţi de Maica Ţară la sorocul cerut de vremurile prin care am tot trecut de veacuri şi milenii. Truditori şi netemători şi mari iubitori de neam şi de glie au fost ctitorii pietrelor de hotar aşezate de-a lungul drumului străbătut de noi, românii de la naştere pînă azi. Milenara şi zbuciumata noastră existenţă aici, lingă Dunăre şi în jurul Carpaţilor, la răscruce de drumuri şi de izbelişti şi de dorinţe a fost presărată cu multe momente memorabile, consemnate ca atare de istorie, strănumite din veac în veac, pe veşnicie, după numele marilorbărbaţi care le-au ivit, care şi-au zălogit sufletul şi sîngele şi truda şi cugetul pentru mai binele ţării şi al poporului Un asemenea moment de profundă rezonanţă în istoria devenirii noastre socialiste îl constituie alegerea, în martie 1965, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de secretar general al partidului. Şi, pe drept cuvînt, deceniul şi jumătate care a urmat, reprezintă cea mai rodnică perioadă din viaţa ţării, adevărat anotimp de aur în care faţa ţării s-a preschimbat, în care ţara s-a îmbogăţit sub toate aspectele, în care poporul a urcat noi trepte ale civilizaţiei şi bunăstării. Am străbătut în aceşti ani fertili ţara în lung şi-n lat. Am văzut oraşe noi, şantiere impresionante, fabrici pe care oamenii locului nici nu le visaseră, şcoli, cartiere, case de cultură. Am stat de vorbă cu oamenii. Şi pretutindeni, în România noastră socialistă, toate măreţele împliniri din ultimul deceniu şi jumătate sunt legate nemijlocit de cutezanţa şi înţelepciunea şi activitatea neobosită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, omul care a deschis României noi orizonturi, care ne-a învăţat ce-i libertatea şi cum se luptă pentru a o avea deplină, care militează pentru pace şi înţelegere între popoare, pentru neamestecul în treburile interne, comunistul de omeniepentru care mai binele poporului constituie ţelul suprem al activităţii sale neobosite. Sîntem mîndri de a ne şti făuritori de istorie şi de a fi conştienţi de acest lucru şi sîntem mîndri şi fericiţi de a fi contemporani cu secretarul general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cîrmaci încercat care, prin ataşamentul său total faţă de patrie şi popor, faţă de interesele sale supreme, în slujba cărora şi-a (Continuare în pag. a II-a) Locuri, fapte şi destine umane împlinite prin clarviziunea indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Timp de aur, filon bogat şi darnic este timpul de azi al României socialiste. Aurul faptelor nepieritoare, filonul vocaţiei noastre de ctitori. Ţara urcă în zbor necurmat spre înălţimi visate de oamenii săi harnici şi optimişti, spre piscuri de civilizaţie şi bunăstare. Ţara visează lucid, cu ochii deschişi o lume a dreptăţii şi a armoniei, a înţelegerii şi a lucrului făcut temeinic, gospodăreşte, pentru om, pentru fericirea lui. Ţara îşi deschide porţile şi inimile, arcade înflorite în calea celor ce vin cu gînduri bune şi privirea limpede. Ţara îşi cinsteşte fiii, fiii săi harnici şi drepţi, făurari de istorie, şi îi adună şi îi însufleţeşte spre a le spori puterea. Aceasta este România de azi, România visurilor noastre dintotdeauna, ridicată pe temelii sigure, de către cel mai îndrăzneţ şi clarvăzător ctitor de istorii şi destine — partidul comuniştilor. Aceasta este ţara de cîntec şi dor, de patos şi încredere creatoare croită pe măsura faptelor şi năzuinţelor celui dintîi fiu al său — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intr-adevăr, nimic din ce am adăugat zestrei de fapte şi împliniri a României ultimului deceniu şi jumătate nu este străin de strălucita sa personalitate. însuşi drumul croit ţării în acest răstimp — un drum al dinamismului economic, al afirmării „miracolului românesc“, al eforturilor investite cu maximum de folos, al grijii concret afirmate pentru bunăstarea materială şi spirituală a omului, acest drum a fost trasat cu mînă fermă, spirit ştiinţific şi un simţ de anticipare excepţional de cel căruia i-am încredinţat cu dragoste şi încredere destinele naţiunii. De la tribună, înflăcărînd cu cuvîntul său inimile şi conştiinţele, sau direct, în mijlocul faptelor şi oamenilor, în prima linie a marilor noastre bătălii pentru progres, Nicolae Ceauşescu, om şi ctitor, comunist în vorbe şi comunist în fapte, a pus piatră de temelie după piatră de temelie marilor zidiri de pe întreg cuprinsul patriei. Şi în Sibiu itinerariile sale de lucru sînt strîns legate de istoria unor locuri şi opţiuni ce şi-au pus ulterior amprenta puternică, binefăcătoare asupra dimensiunilor economice ale municipiului de azi. Vă propunem, deci, să căutăm dincolo de perdeaua de ani, în vorbele oamenilor și în amintirile lor cele mai scumpe, faptele de atunci, hotărîrile de atunci, început de istorie, început de destin pentru două din cele mai mari împliniri sibiene. (Continuare în pag. a II-a)