Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1981 (Anul 33, nr. 7292-7366)

1981-01-15 / nr. 7302

ibuna ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI Al C­ONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNITI-VAI * 4 pagini, 30 bani Anul XXXIII, nr. 7 302 Joi, 15 ianuarie 1981 CONTINUITATEA EFORTULUI CREATOR In anul recent încheiat, oamenii muncii de la între­prinderea „Sticla" Avrig au realizat 566 de produse de sticlărie, dintre acestea 329 fiind produse noi ori reproiectate, şi funcţie de cerinţele pieţii interne şi externe. Inginerul Constan­tin Tatu, care coordonează atelierul de creaţie, face precizarea că, pe întreg cincinalul încheiat, ponde­rea produselor noi şi re­proiectate a reprezentat 97,15 la sută din totalul producţie marfă realizată şi adaugă că peste 90 la sută din produsele realiza­te în ultimii ani au fost li­vrate şi la export ceea ce înseamnă că talentul şi hărnicia sticlarilor auri­­geni se bucură de bune a­­precieri. Cum au debutat sticlarii în noul an? Vom consemna că sarcinile primei decade au fost realizate integral. La întreprinderea „Sticla" din Avrig în chiar ziua vizitei noas­tre (12 ianuarie a.c.) pri­mul vagon cu articole de sticlărie a fost expediat u­­nui partener din R.F.G. încă din anul trecut, noile modele (46 de articole) au fost omologate, încheindu­­se contracte ferme cu mai vechi parteneri din S.U.A. şi Anglia. In halele de pro­ducţie echipele conduse de Carol Schuster, Gheorghe Tămăşel, Ioan Lăzăroae şi Guigor Ion III lucrează la noile produse. Pe benzile finale au apărut primele modele din seturile de pa­hare „Scherry“, „Lemon" şi „Caffé“, din sticlă albă şi colorată. Anul acesta — aveam să aflăm de la Maria Coroiu, şef al atelierului de creaţie — cele 46 de produse noi vor fi executate în peste 90 de variante — ca format şi coloristică, cu decoraţii, gravuri ori erad­ate (aces­tea din urmă au un aspect cu totul deosebit) — şi se caracterizează printr-un grad sporit de prelucrare şi durabilitate. Se detaşea­ză prin formatul elegant şi coloritul plăcut setul „Adela" de cinci pahare (de apă, vin, lichior, co­niac şi şampanie) precum şi paharele de vin cruc­a­­te, din sticlă albă. Se cu­vine a consemna, în final, talentul, imaginaţia şi e­­fortul deosebit depus de colectivul de creaţie, din rîndul căruia se detaşează Iohan Gruber, Ana ,Gran­­cea, Gheorghe Iosef, Ioan Tudose, Ştefan Marincan şi Ioan Coţofană. Aşadar, ca şi-n ultimii ani, noul se află la între­prinderea „Sticla“ Avrig la ei acasă. LUCIAN JIMAN PRIORITĂŢILE ANULUI ECONOMIC 1981 Ritmuri şi proporţii în consens cu resursele şi cerinţele judeţului Reînnodăm astăzi firul unei cuprinzătoare dezbateri a cifrelor de plan şi a sarcini­lor economice din planul de dezvoltare economico-socială a judeţului Sibiu pe anul 1981. Vom aborda, în cadrul acestor analize, principalele aspecte ale creşterii economice în industria judeţului, înce­­pînd cu descifrarea semnifi­caţiilor ritmurilor şi propor­ţiilor stabilite pentru acest prim an al cincinalului, con­­tinuînd apoi cu relevarea principalelor trăsături ale dezvoltării economice — spori­rea eficienţei, amplificarea înnoirii tehnice şi tehnologice, afirmarea calităţii şi competi­tivităţii ca factori esenţiali de progres —, corelaţia strînsă, obiectivă, evidentă şi în ceea ce ne-am propus să înfăptuim înăuntrul judeţului Sibiu în­tre bunăstare materială şi spirituală şi calitatea muncii. Pornim la drum în acest cincinal de la certitudinea cî­­torva obiective-cheie, delimi­tate cu realism şi clarviziune de secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: • continuarea dez­voltării în ritm înalt a forţe­lor de producţie ale tării şi, totodată, realizarea unei cali­tăţi noi, superioare in întrea­ga activitate economică şi so­cială; • necesitatea consolidă­rii tuturor înfăptuirilor noas­tre acordînd o legitimă întîie­­tate factorilor de natură in­tensivă, spiritului gospodă­resc şi gîndirii îndrăzneţe, no­vatoare. In lumina acestor opţiuni strategice şi tactice vom ana­liza astăzi ritmurile şi propor­ţiile planului în profil terito­rial pe 1981. Mai întîi, iată un sugestiv tablou statistic, în ca­re luînd cifrele de plan ale anului 1980 drept bază de comparaţie (100), obţinem în 1981 următoarele ritmuri: • la producţia netă . 105,3 • la producţia marfă . 102,6 • la productivitatea muncii pe baza produc­ţiei nete.............................111,3 • la export total . . 126,3 • la investiţii total . . 81,6 • la fonduri fixe puse in funcțiune .... 07 Care sunt principalele con­cluzii care se desprind din acest tablou? 1. Producţia marfă a jude­ţului va creşte în continuare (Continuare în pag. a III-a) EMIL DAVID EMINESCU Să reaprindem can­dela iubirii noagre în dimineaţă aceasta de rară norocire de cincisprezece ianua­rie pentru Luceafă­rul ce se va opri o clipă din alunecarea sa pe bolta veşniciei ca să privim nemăr­ginirea lui de voie­vod veşnic tînăr, ce a descălecat ca să dureze neamului şi numelui său loc de aleasă cinstire în o­­chii aspri ai lumii. Mai înainte ca să ajungă o lacrimă tremurîndă pe obra­zul curat al dimineţii a trăit puţin dar destul ca să stringă în cheagul său de geniu Marea Oaste de vechi şi scumpi strămoşi, ctitori şi ziditori de ţară, pîrcălabi şi zugrăvi de biserici domneşti şi letopiseţi, de r­uri şi codri, de ramuri şi plopi... Peste acestea toate El a pus sigiliul eternităţii şi le-a înălţat acolo unde fiecare neam — atunci cînd il în­cearcă norocul — îşi trimite spiritele alese la cea mai pură sărbătoare a universului. Acolo ne-a înălţat El ca să ne arate lumii, dar mai înainte de toate ca să ne putem privi chipul drept în oglinda curată a valorilor. Ferice de neamul care în această dimineaţă îşi vede pro­pria măsură de spirit prinsă în nemurirea senină a univer­sului! ION ONUC NEMEŞ ŞEZĂTOARE LITERARA Azi, ora 17, la clubul „In­dependenţa“ din Sibiu are loc o şezătoare literară or­ganizată sub egida Comite­tului municipal Sibiu al U.T.C. Participă peste 150 tineri muncitori de la în­treprinderile sibiene „Inde­pendenţa", „Libertatea", „Ba­lanţa", cooperativa „îmbră­cămintea". Spicuim din pro­gram: recitaluri din lirica eminesciană susţinute de ac­torul Ion Buleandră de la Teatrul de stat din Sibiu, precum şi de o serie de ti­neri invitaţi; concurs de re­citare artistică, program mu­­zical-distractiv. (C. C.). DE LA MINISTERUL EDU­CAŢIEI ŞI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Cursurile în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal se reiau luni, 19 ia­nuarie 1981. ADUNĂRILE DE DĂRI DE SEAMĂ ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE Interviu cu tovarăşul IOAN HARAS, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. — Mesajul de Anul Nou, Cuvîntarea rostită la Consfă­tuirea de la Braşov din 9 ia­nuarie au creat o puternică efervescenţă politică în rîn­­durile oamenilor muncii pu­ternic mobilizaţi de organiza­ţiile de partid la acţiunea de transpunere în viaţă a che­mărilor şi marilor îndemnuri făcute de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In această atmosferă de puternică mobi­lizare pentru transformarea anului 1981, primul din cinci­nalul 1981—1985 într-o etapă de mari înfăptuiri, au loc a­­dunările de dări de seamă în cooperativele agricole de pro­ducţie,­in asociaţiile economi­ce intercooperatiste, precum şi în asociaţiile crescătorilor de animale din zona necoo­­pera­ti­vizată. Stimate tovarăşe Ioan Haras vă rugăm să precizaţi pentru cititori ce probleme trebuie rezolvate până la ţinerea a­­dunărilor generale? — Mai întii se vor ţine adu­nările pe ferme şi brigăzi ce vor avea următoarea ordine de zi: Raportul şefului de fer­mă sau brigadierului, pe anul 1980, şi planul de măsuri pen­tru 1981; Alegerea şefului de fermă sau brigadierului (nu­mai în cazul că cel vechi se schimbă); Discutarea atribui­rii loturilor în folosinţă. La aceste adunări trebuie să participe preşedintele coope­rativei, inginerul şef şi con­tabilul şef. (Continuare în pag. a III-a) I. FLESCHIN încă din primele zile, după deschiderea noului Complex de deservire către populaţie din Piaţa Unirii, Sibiu, magazinele de des­facere ale­­operativelor au atras numeroşi cumpărători Mo: FRED NUSS Un reper în peri­plul eminescian: SIBIUL i-a fost dat Sibiului să-şi regăsească de cîteva ori propria identitate şi vocaţie culturală alături sau îm­preună cu destinele de ex­cepţie ale unor mari cărtu­rari şi oameni de litere, cti­tori de spiritualitate ro­mânească într-un spaţiu parcă anume predestinat actelor de existenţă fun­damentale. Azi, aniversăm pentru a 131-a oară naşte­rea „astrului polar al poe­ziei româneşti" — Mihail Eminescu — cu sentimen­tul etern al regăsirii noas­tre în matca originară, ge­neratoare de noi energii. Sibiul­ îşi rezervă privile­giul de a ocupa un, modest loc în biografia „eminen­tului scriitor şi cel mai ma­re poet al României", du­pă caracterizarea lui Tom Creangă. PRIMUL POPAS stă în­că sub semnul unor incer­titudini, mai mult sau mai puţin întemeiate, din par­tea istoricilor literari. In 1864, Mihail Eminescu se alătură fratelui mai mic Nicolae (Nicu) — student la Academia de drept si­­biană — pentru a urma cursurile clasei a treia la gimnaziul de stat cu limba de predare germană, situat lingă biserica romano-ca­­tolică. Peste ani, loan Mih­u evocă — cu unele distor­siuni — întîlnirea cu E­(continuare in pag a H-a) DORIN GOGALEA

Next