Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1981 (Anul 33, nr. 7292-7366)
1981-01-15 / nr. 7302
ibuna ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI Al CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNITI-VAI * 4 pagini, 30 bani Anul XXXIII, nr. 7 302 Joi, 15 ianuarie 1981 CONTINUITATEA EFORTULUI CREATOR In anul recent încheiat, oamenii muncii de la întreprinderea „Sticla" Avrig au realizat 566 de produse de sticlărie, dintre acestea 329 fiind produse noi ori reproiectate, şi funcţie de cerinţele pieţii interne şi externe. Inginerul Constantin Tatu, care coordonează atelierul de creaţie, face precizarea că, pe întreg cincinalul încheiat, ponderea produselor noi şi reproiectate a reprezentat 97,15 la sută din totalul producţie marfă realizată şi adaugă că peste 90 la sută din produsele realizate în ultimii ani au fost livrate şi la export ceea ce înseamnă că talentul şi hărnicia sticlarilor aurigeni se bucură de bune aprecieri. Cum au debutat sticlarii în noul an? Vom consemna că sarcinile primei decade au fost realizate integral. La întreprinderea „Sticla" din Avrig în chiar ziua vizitei noastre (12 ianuarie a.c.) primul vagon cu articole de sticlărie a fost expediat unui partener din R.F.G. încă din anul trecut, noile modele (46 de articole) au fost omologate, încheinduse contracte ferme cu mai vechi parteneri din S.U.A. şi Anglia. In halele de producţie echipele conduse de Carol Schuster, Gheorghe Tămăşel, Ioan Lăzăroae şi Guigor Ion III lucrează la noile produse. Pe benzile finale au apărut primele modele din seturile de pahare „Scherry“, „Lemon" şi „Caffé“, din sticlă albă şi colorată. Anul acesta — aveam să aflăm de la Maria Coroiu, şef al atelierului de creaţie — cele 46 de produse noi vor fi executate în peste 90 de variante — ca format şi coloristică, cu decoraţii, gravuri ori eradate (acestea din urmă au un aspect cu totul deosebit) — şi se caracterizează printr-un grad sporit de prelucrare şi durabilitate. Se detaşează prin formatul elegant şi coloritul plăcut setul „Adela" de cinci pahare (de apă, vin, lichior, coniac şi şampanie) precum şi paharele de vin crucate, din sticlă albă. Se cuvine a consemna, în final, talentul, imaginaţia şi efortul deosebit depus de colectivul de creaţie, din rîndul căruia se detaşează Iohan Gruber, Ana ,Grancea, Gheorghe Iosef, Ioan Tudose, Ştefan Marincan şi Ioan Coţofană. Aşadar, ca şi-n ultimii ani, noul se află la întreprinderea „Sticla“ Avrig la ei acasă. LUCIAN JIMAN PRIORITĂŢILE ANULUI ECONOMIC 1981 Ritmuri şi proporţii în consens cu resursele şi cerinţele judeţului Reînnodăm astăzi firul unei cuprinzătoare dezbateri a cifrelor de plan şi a sarcinilor economice din planul de dezvoltare economico-socială a judeţului Sibiu pe anul 1981. Vom aborda, în cadrul acestor analize, principalele aspecte ale creşterii economice în industria judeţului, începînd cu descifrarea semnificaţiilor ritmurilor şi proporţiilor stabilite pentru acest prim an al cincinalului, continuînd apoi cu relevarea principalelor trăsături ale dezvoltării economice — sporirea eficienţei, amplificarea înnoirii tehnice şi tehnologice, afirmarea calităţii şi competitivităţii ca factori esenţiali de progres —, corelaţia strînsă, obiectivă, evidentă şi în ceea ce ne-am propus să înfăptuim înăuntrul judeţului Sibiu între bunăstare materială şi spirituală şi calitatea muncii. Pornim la drum în acest cincinal de la certitudinea cîtorva obiective-cheie, delimitate cu realism şi clarviziune de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: • continuarea dezvoltării în ritm înalt a forţelor de producţie ale tării şi, totodată, realizarea unei calităţi noi, superioare in întreaga activitate economică şi socială; • necesitatea consolidării tuturor înfăptuirilor noastre acordînd o legitimă întîietate factorilor de natură intensivă, spiritului gospodăresc şi gîndirii îndrăzneţe, novatoare. In lumina acestor opţiuni strategice şi tactice vom analiza astăzi ritmurile şi proporţiile planului în profil teritorial pe 1981. Mai întîi, iată un sugestiv tablou statistic, în care luînd cifrele de plan ale anului 1980 drept bază de comparaţie (100), obţinem în 1981 următoarele ritmuri: • la producţia netă . 105,3 • la producţia marfă . 102,6 • la productivitatea muncii pe baza producţiei nete.............................111,3 • la export total . . 126,3 • la investiţii total . . 81,6 • la fonduri fixe puse in funcțiune .... 07 Care sunt principalele concluzii care se desprind din acest tablou? 1. Producţia marfă a judeţului va creşte în continuare (Continuare în pag. a III-a) EMIL DAVID EMINESCU Să reaprindem candela iubirii noagre în dimineaţă aceasta de rară norocire de cincisprezece ianuarie pentru Luceafărul ce se va opri o clipă din alunecarea sa pe bolta veşniciei ca să privim nemărginirea lui de voievod veşnic tînăr, ce a descălecat ca să dureze neamului şi numelui său loc de aleasă cinstire în ochii aspri ai lumii. Mai înainte ca să ajungă o lacrimă tremurîndă pe obrazul curat al dimineţii a trăit puţin dar destul ca să stringă în cheagul său de geniu Marea Oaste de vechi şi scumpi strămoşi, ctitori şi ziditori de ţară, pîrcălabi şi zugrăvi de biserici domneşti şi letopiseţi, de ruri şi codri, de ramuri şi plopi... Peste acestea toate El a pus sigiliul eternităţii şi le-a înălţat acolo unde fiecare neam — atunci cînd il încearcă norocul — îşi trimite spiritele alese la cea mai pură sărbătoare a universului. Acolo ne-a înălţat El ca să ne arate lumii, dar mai înainte de toate ca să ne putem privi chipul drept în oglinda curată a valorilor. Ferice de neamul care în această dimineaţă îşi vede propria măsură de spirit prinsă în nemurirea senină a universului! ION ONUC NEMEŞ ŞEZĂTOARE LITERARA Azi, ora 17, la clubul „Independenţa“ din Sibiu are loc o şezătoare literară organizată sub egida Comitetului municipal Sibiu al U.T.C. Participă peste 150 tineri muncitori de la întreprinderile sibiene „Independenţa", „Libertatea", „Balanţa", cooperativa „îmbrăcămintea". Spicuim din program: recitaluri din lirica eminesciană susţinute de actorul Ion Buleandră de la Teatrul de stat din Sibiu, precum şi de o serie de tineri invitaţi; concurs de recitare artistică, program muzical-distractiv. (C. C.). DE LA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Cursurile în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal se reiau luni, 19 ianuarie 1981. ADUNĂRILE DE DĂRI DE SEAMĂ ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE Interviu cu tovarăşul IOAN HARAS, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. — Mesajul de Anul Nou, Cuvîntarea rostită la Consfătuirea de la Braşov din 9 ianuarie au creat o puternică efervescenţă politică în rîndurile oamenilor muncii puternic mobilizaţi de organizaţiile de partid la acţiunea de transpunere în viaţă a chemărilor şi marilor îndemnuri făcute de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In această atmosferă de puternică mobilizare pentru transformarea anului 1981, primul din cincinalul 1981—1985 într-o etapă de mari înfăptuiri, au loc adunările de dări de seamă în cooperativele agricole de producţie,in asociaţiile economice intercooperatiste, precum şi în asociaţiile crescătorilor de animale din zona necooperativizată. Stimate tovarăşe Ioan Haras vă rugăm să precizaţi pentru cititori ce probleme trebuie rezolvate până la ţinerea adunărilor generale? — Mai întii se vor ţine adunările pe ferme şi brigăzi ce vor avea următoarea ordine de zi: Raportul şefului de fermă sau brigadierului, pe anul 1980, şi planul de măsuri pentru 1981; Alegerea şefului de fermă sau brigadierului (numai în cazul că cel vechi se schimbă); Discutarea atribuirii loturilor în folosinţă. La aceste adunări trebuie să participe preşedintele cooperativei, inginerul şef şi contabilul şef. (Continuare în pag. a III-a) I. FLESCHIN încă din primele zile, după deschiderea noului Complex de deservire către populaţie din Piaţa Unirii, Sibiu, magazinele de desfacere aleoperativelor au atras numeroşi cumpărători Mo: FRED NUSS Un reper în periplul eminescian: SIBIUL i-a fost dat Sibiului să-şi regăsească de cîteva ori propria identitate şi vocaţie culturală alături sau împreună cu destinele de excepţie ale unor mari cărturari şi oameni de litere, ctitori de spiritualitate românească într-un spaţiu parcă anume predestinat actelor de existenţă fundamentale. Azi, aniversăm pentru a 131-a oară naşterea „astrului polar al poeziei româneşti" — Mihail Eminescu — cu sentimentul etern al regăsirii noastre în matca originară, generatoare de noi energii. Sibiul îşi rezervă privilegiul de a ocupa un, modest loc în biografia „eminentului scriitor şi cel mai mare poet al României", după caracterizarea lui Tom Creangă. PRIMUL POPAS stă încă sub semnul unor incertitudini, mai mult sau mai puţin întemeiate, din partea istoricilor literari. In 1864, Mihail Eminescu se alătură fratelui mai mic Nicolae (Nicu) — student la Academia de drept sibiană — pentru a urma cursurile clasei a treia la gimnaziul de stat cu limba de predare germană, situat lingă biserica romano-catolică. Peste ani, loan Mihu evocă — cu unele distorsiuni — întîlnirea cu E(continuare in pag a H-a) DORIN GOGALEA