Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1985 (Anul 37, nr. 8531-8606)
1985-01-15 / nr. 8541
Pag. 2 Plenara Comitetului judeţean de partid cu activul1 (Urmare din pag..1) rea factorilor intensivi, prin creşterea puternică a productivităţii muncii, a calităţii produselor şi a eficienţei economice, pe seama organizării superioare a producţiei şi a muncii şi a valorificării gîndirii proprii originale, a roadelor activităţii de cercetare ştiinţifică şi promovare a noului. O dezvoltare susţinută vor cunoaşte ramurile de virf ale industriei mecanice fină şi electronica —şi agricultura — cu ritmuri de creştere mai mari decit în industrie. Prevederile pentru cincinalul 1986—1990 sunt mobilizatoare, dar — aşa cum s-a subliniat în raport — întru totul pe măsura potenţialului şi a rezervelor de care dispunem, a capacităţii de creaţie şi execuţie a oamenilor muncii din judeţ, apreciere valabilă şi în ceea ce priveşte prevederile de plan pe acest an, cu observaţia că se impune o mobilizare deplină pentru transpunerea în viaţă a programelor prioritare de activitate adoptate la nivel naţional şi judeţean, a propriilor programe existente în unităţi. In continuare, în raport au fost făcute ample referiri cu privire la Programul de creştere a nivelului de trai şi ridicare continuă a calităţii vieţii, cu exemplificări asupra principalelor succese înregistrate în acest domeniu, atit la nivelul ţării cît şi pe plan judeţean. Au fost punctate principalele obiective şi orientări ale cincinalului viitor în ceea ce priveşte creşterea venitului naţional, reducerea săptămînii de lucru, creşterea veniturilor celor ce muncesc, a volumului desfacerilor de mărfuri şi a prestaţiilor de servicii către populaţie, întărirea ocrotirii sănătăţii şi a familiei etc. în continuare, în raport au fost prezentate sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid pe linia muncii organizatorice şi politicoideologice, în lumina Raportului prezentat la Congresul al XIII-lea. S-a scos în evidenţă cu putere faptul că, după adoptarea programelor de dezvoltare, hotărîtoare este munca organizatorică şi politică pentru realizarea acestora, perfecţionarea activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor de stat, a tuturor organismelor democraţiei socialiste, întărind necontenit rolul conducător al partidului. S-a relevat necesitatea îmbunătăţirii întregii munci politico-educative, consacrate atingerii obiectivului de mare răspundere şi complexitate — formarea omului nou, cu o pregătire temeinică şi multilaterală. Au fost făcute de asemenea unele referiri asupra principalelor orientări şi linii directoare ale activităţii internaţionale adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, reiterîndu-se poziţia României în problemele păcii şi dezarmării, a instaurării unei noi ordini economice mondiale, evidenţiindu-se concepţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind edificarea unei lumi paşnice, mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In încheierea raportului, a fost adresată comuniştilor, tuturor oamenilor muncii din judeţ chemarea vibrantă de a face totul pentru îndeplinirea, la un înalt nivel de calitate şi eficienţă, a sarcinilor economice ale acestui an hotărîtor al cincinalului, asigurînd temelii trainice unei activităţi şi mai rodnice în cincinalul viitor. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul tovarăşii: Viorel Pescar, Ştefan Vasiu, Vasile Hanzu, Ioan Simnton, Simion Stoichiţă, Nicolae Lascu, Ioan Sîrbu, Maria Meiloiu, Robert Graef şi Iosif Tutulea. Vorbitorii au analizat cu maximă exigenţă, intr-un pronunţat spirit critic şi autocritic activitatea depusă de-a lungul acestui cincinal, rezultatele obţinute de unităţile şi sectoarele din care fac parte, scoţîndu-se în evidenţă lipsurile şi neajunsurile care s-au manifestat, modalităţile concrete de înlăturare a acestora. Au fost avansate numeroase propuneri şi soluţii de ridicare a activităţii pe noi trepte de calitate şi eficienţă, de generalizare a experienţei înaintate pentru obţinerea de rezultate record in acest ultim an al cincinalului. A fost exprimat cu putere angajamentul ferm al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţ, de a nu precupeţi nici un efort pentru a depăşi greutăţile acestui început de an şi de a îndeplini exemplar sarcinile şi angajamentele asumate pe întregul an şi cincinal. Plenara a adoptat în unanimitate raportul prezentat şi programul de măsuri. In încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul Simion Scutea, secretar al Comitetului judeţean de partid, a prezentat principalii indicatori ai planului de dezvoltări economico-socială în profil teritorial a judeţului Sibiu în 1985, indicatori aprobaţi în unanimitate de participanţii la plenară. Măsuri energice, imediate pentru reducerea consumurilor energetice şi buna desfăşurare a activităţii in economie (Urmare din pag. I) • Unităţile cu program in 3 schimburi, dar care nu au asigurate materii prime sau contracte de desfacere a produselor, vor funcţiona în două schimburi a 6 ore; • întreprinderile industriale cu activitatea în două schimburi își organizează activitatea în două schimburi de cite 6 ore, astfel: o săptămînă între orele 7—13 și 13—19, iar cealaltă săptămînă intre orele 19—1 și 1—7. Unităţile din această categorie vor lucra în tandem, după cum au utilităţile asigurate flex. I.P.A.S. şi „Independenţa II“, care au aceeaşi centrală termică). Personalul TESA va fi repartizat pe schimburi; • Unităţile cu un singur schimb vor lucra 6—7 ore pe zi, folosind doar lumina naturală; • întreprinderile din construcţia de maşini şi unităţile similare care au sectoare calde, precum şi secţiile de vopsitorii şi finisaje din celelalte sectoare de activitate, vor lucra 3-4 zile pe săptămînă; în restul zilelor, se va organiza corespunzător pregătirea producţiei, întreţinerea şi repararea utilajelor; Restul activităţii din întreprinderile industriale se va desfăşura în perioada cînd este asigurat iluminatul natural ; • Unităţile zootehnice din judeţ îşi vor organiza activitatea intre orele 6—10 dimineaţa și 10—20 după-amiaza asigurindu-se reducerea consumurilor cu 30 la sută; • Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti vor lucra un singur schimb de fi ore pe zi (8—14), asigurîndu-se reducerea consumului cu 30 la sută; • Unităţile comerciale care lucrează intr-un singur schimb vor stabili programul între orele 9—17; • In fiecare cartier din municipiile Sibiu şi Mediaş va funcţiona cite un singur complex alimentar între orele 6—19, iar centrele de pîine şi lapte vor fi deschise între orele 6—11; • Restaurantele, braseriile şi barurile se închid la ora 21; • Instituţiile de cultură şi artă îşi desfăşoară activitatea între orele 8—19, cu excepţia cinematografelor, care vor funcţiona pină la ora 21. Schi Start în ediţia a IV-a a „Daciadei albe“ Capricioasa şi geroasa iarnă din anul acesta s-a instalat în toate drepturile ei. La Păltiniş, duminică, 13 ianuarie a.c., pe pârtia Onceşti, decorată cu o imensă mantie albă şi sute de schiori, în organizarea C.J.E.F.S. Sibiu, cu sprijinul direct al Comisiei judeţene de schi, pe o vreme rece (—18°C) dar însorită, cei mai mici schiori au pornit în maratonul celor 10 duminici al concursurilor de schi dotate cu „CUPA SPERANŢELOR SIBIENE“, ediţia a 11-a. La startul probei de slalom (in 2 manşe) s-au prezentat 60 de concurenţi (desigur, cînd se va ridica restricţia de circulaţie a maşinilor particulare participarea va fi mai numeroasă) născuţi intre anii 1974—1977 (5—10 ani) şi anume: 28 fetiţe şi 22 băieţi, iar de la C.S.Ş. Şoimii Sibiu — 8 fete şi 5 băieţi în HG, concurenţi deja consacraţi. Iată cîştigătorii grupei din anul 1974: — Andreea Dobre şi Cristian Fuchs; 1975 — Petra Stănilă şi Uwe Löw; 1976 — Diana Popa şi Iulian Făgeţean şi 1977 — Laura Munteanu şi Catrinel Naicu. Menţionăm că la aceste întreceri, atit la schi alpin, cît şi la cele 5 etape de schi fond se pot prezenta concurenţi de pe întreg teritoriul judeţului Sibiu. Conform regulamentului, vor fi înscrişi în concurs numai copiii pentru care părinţii prezintă certificatul de naştere. Felicitări tuturor participanţilor care au „rezistat“ vicisitudinilor vremii şi au contribuit la deplin reuşită a primei etape din cadrul concursului „CUPA SPERANŢELOR SIRIENE“. Liviu CIUPIDEAN TRIBUNA SIBIULUI Concurs de diapozitive „Muntele în imagini" Secţiade turism din cadrul Asociaţiei sportive A.S. PRO, în colaborare cu fotoclubul „Orizont“ şi clubul „Ambient“ de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu, organizează, în cadrul celei de a V-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cea de-a IlI-a ediţie a concursului de diapozitive color „Muntele în imagini“, avînd drept temă „Omul şi muntele“. Concursul va avea loc în ziua de 15 februarie, ora 18:30, în sala Studio a Casei de cultură a sindicatelor. Anul XXXVII, nr. 8541 Eminescu sau lumina care ne sporeşte De atita vreme, Eminescu — cel căruia nenorocul i-a hărăzit aşa de puţină vreme, în trecerea sa omenească prin lume - nu conteneşte, ca orice miracol, să ne sporească. Feţele operei lui sunt un sistem complex, labirintic uneori, de o infinitate de oglinzi de suflet, în care noi ne descoperm, prea adesea, mai bogaţi, mai apropiaţi de esenţe. Iar ea, opera, creşte in vreme, fără să se mai poată opri vreodată să crească să ne sporească şi să se sporească. Cărţi şi biblioteci întregi cresc din corpul ei, ca planetele din cosmosul niciodată istovit. Uneori, ţi se pare - confruntindu-te cu ea, umilindu-te în faţa ei - că anumite părţi, fărîme de laborator sau nu, sînt numai nişte fire de nisip ale unui imens sistem, ale unui conglomerat, incit eşti tentat să treci cu uşurinţă peste ele. Şi, cînd colo, vezi că firul de nisip este el însuşi un sistem complicat, cu coridoare infinite care te poartă pe drumuri uluitoare de semnificaţii, şi tu eşti aşa de mic în faţa acestui fir de nisip care este un univers întreg, într-o neodihnită metamorfozare a sa. Poeţi, critici, filologi, filozofi şi destui alţii au privit şi privesc spre fiinţa farmei cu bucurie, spaimă şi uimire, căci cît de multe pot încape în ea — poate tot atit de multe ca în corpul intens concentrat al stelelor negre, absorbindu-şi prind şi propria lor lumină; numai că lumina operei eminesciene care se concentrează în sine nu işi încape in sine şi îşi tot oftă alte şi alte interstiţii, insp.e sensibilitatea şi cugetul nostru, hranindu-te, dîndu-te viaţa din viaţa fără de moarte. Este, ea, lumina care se înghite pe sine şi se naşte pe sine, care — în acele infinitezimale corpuscule ale ei - o ia înaintea timpului, purtînd cu sine absorbit - tot timpul de dinaintea scăpărării primei scîntei. Contemporan cu prima zvîcnire a vieţii, dacă nu cu prima lavă care s-a solidificat, poate, în primele ape ale mării, Eminescu este contemporan cu un viitor pe care noi nu il putem bănui. Citindu-i textele, ii înţelegem cite ceva din marea putere de a sintetiza experienţele omului şi ale lumii, sau ale materiei in nesfirşită prefacere, îl putem raporta la mari cugete şi valori ale literaturii şi culturii universale, vedem cum pulsează aici inima unui neam, dar, distilindu-se perpetuu prin arderi pe propriul rug, niu putem face mai mult decit să ne lăsăm sporiţi de el, cel core dă şi nu cere nimic. Noi şi cei care vor veni după noi, sporiţi de eternitatea lui. G. NISTOI» Seară de poezie Teatrul de stat. Filiala A.T.M. şi Galeria de artă Brukenthal organizează, azi, ora 18, în saloanele baroc ale Galeriei de artă o seară de poezie Mihai Eminescu. Vor recita actorii Geraldina Basarab, Gabriela Neagu, Radu Basarab, Alexandru Bălan, Ion Buleandru, Constantin Chiriac, Virgil Flonda și Dan Turbațu. ul Eminescu Mă înalţ deodată cu această dimineaţă de ianuarie şi-ţi sărut îndurerarea frunţii ostenită de omătul gindurilor. De departe iţi văd ochii prin care vremea trece dintru începuturi către nemărginire, şi-ţi aud răsuflarea unui ghid sprijinit de grinda timpului. Un frig cosmic iţi flutura pletele de fecior frumos sub care mintea frământă întrebări pe care lumea nu le poate cuprinde Prin Tine stelele murmură versurile Limbii Române, Iar peste necuprinderea universului răniţi ieste dorul nostru să-ţi îndulcească însingurarea celestă . . . Ion Onuc NEMES !.. , '■'-îs , 'y . laaiffiMagsftssaas Ei 20 ,50 (pa .r Actualit nomie. : ciana (emisiune. 20,45 ' „Bogdan de Mih. 21,50 (parțial Inchidei mului. SIBIU „Iubirea feţe“, di le 9; 12 Arta: orele 13,30; 39,30. „Secrete chus“, 11,30; 17,30; ÎS denţa: , nă Alb, 15, 17; MEDI.sul: „Li orele 9, 17 şi 19 genda singura! 14,30; Tineretu de scan 15; 17 „ cisnji pionul", 18,30 (di AGNI’ secret, orele 10; DUMB „Relaţii orele 10 COPS. „Scuzaţi fotbal?“, 18. OCNA „Călăreaă“, ore din 13 Extra 11; 48; Extra 2; 32; Extra 13; 10; Fonduri 834 936 14 821 categoriel I Consiî județe ai Consilii nieipal rea ‘06; Deranja 133 74; 120 85; C. F.R. tul de Autoser 13011; coopera cu noul D. G.N. gionala Vren ne ger variab, senin mineat suflat Tem pe nime se inti grade, xime —10 g miheal duce I puneri Stratu tinge cm, la 40 cm