Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1985 (Anul 37, nr. 8607-8683)

1985-06-13 / nr. 8668

Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXVII, nr. 8­668 La Muzeul Satului, Bucureşti Expoziţie Picu Pătruţ Recent, la Muzeul Satului, Bucureşti, s-a deschis o expoziţie Picu Pătruţ — prima ma­re manifestare dedicată acestui fiu al Mărgi­­nimii — cărturar şi artist din Sălişte (din prima jumătate a sec. XIX). La vernisaj a luat parte — pe lingă numeroşi oameni de cultură şi critici de artă bucureşteni­­, o delegaţie de sălişteni, în frunte cu primarul comunei, Tom­a Lupa­ş. Iniţiativa Muzeului Satului şi a Uniunii Artiştilor Plastici din România de organiza o expoziţie Picu Pă­truţ are un amplu ecou în întreaga presă românească. Aşa cum se cuvine, vom cinsti şi noi acest eveniment cultural de importan­ţă naţională. De aceea ne-am străduit să spicuim cîte ceva din spusele unor mari oa­meni de cultură despre „smeritul crîznic“ care a vieţuit şi a creat în­­ satul Sălişte, lăcaşul — cum scrie N. Iorga — celei mai depline frumuseţi româneşti în faţă, trup, port, limbă, moravuri. Sat mare şi bogat, care seamănă mult cu un fel de mică repu­blică a ţăranilor români..." ★ Nicolae Cartojan: „Arta lui Picu Pătruţ (...) are prin liniile ei primitive, prin compoziţia ei naivă şi prin coloritul dulce, însemnătatea ei aparte. Picu Pătruţ s-a ridicat din masele populare pentru care şi-a scris şi şi-a ilustrat opera. Ea reprezintă astfel sufletul popular românesc în literatură şi în arta miniaturii“. Onisifor Ghibu: „Picu Pătruţ este (...) cel mai tipic şi mai autentic reprezentant al Să­­liştii din prima jumătate a secolului al XIX- lea. Şi poate că nu numai al Săliştii, ci al întregii Mărginim­ şi chiar al Ardealului de miază-zi (...) realizînd o operă de o impre­sionantă unitate, care înfăţişează totalitatea credinţei populare româneşti într-o formă se­nină şi naivă ... “ Paul Petrescu: „în acele sate din munţi (satele Mărginimii —- n.n.) casele de lemn, u­­neltele din lemn crestat, portul păstrînd cro­ială străveche, poezia şi muzica populară, dansul, obiceiurile, formează, pînă azi, fun­dalul pe care s-a dezvoltat imaginaţia cu­­treerînd lumea, a unor artişti ca Picu Pătruţ“. Alexandru Duţu: „Picu Pătruţ (...) ne vor­beşte nu numai despre cultura comună ro­mânească, dar şi despre tenacitatea unor oa­meni care au făcut cultură şi au trăit în no­bleţea gîndului, pentru că nu s-au îndoit de valorile pe care le apărau“. Zoe Dumitrescu Buşulenga: „Despre Picu Pătruţ putem spune, asemenea unor specia­lişti străini cuprinşi de entuziasm la vederea operei lui naive şi profunde totodată, unice în analele culturii europene, că prin pietate şi naturaleţe, prin sinceritatea sentimentului și calitatea imaginii plastice, el este un echi­valent tardiv al lui Fra Angelico, pentru aria de cultură a românilor“. (T. S.) Astazi vă prezentăm: LICEUL INDUSTRIAL NR. 7 SIBIU In cultura şi civilizaţia po­poarelor, construcţiile au ocu­pat totdeauna un loc impor­tant. Omul a avut, are şi va avea nevoie de construcţii. Totdeauna va construi. O parte din frumosul vieţii noastre ni-l creează Constructorii: locuinţa, locurile de odihnă, satele şi o­raşele, unităţile unde lucrăm Fără constructori, arhitecţii ar rămîne simpli poeţi visători. Fără constructori, civilizaţiile şi epocile istoriei ar fi fără legătură intre ele. Constructorii sînt cei care umanizează pei­sajul geografic, îi dau origina­litate şi trăinicie. Astăzi, în ţara noastră, în domeniul construcţiilor lucrea­ză circa 10 la sută din popu­laţia activă, fa­ţă de numai 2,2 la sută cu­ lu­cru cu 30 de ani în urmă. Astăzi, cînd ţa­ra întreagă este un imens şan­tier, constructorul ocupă un loc de cinste în cadrul societăţii. Nici un alt sector al economiei n-a cunoscut un ritm mai ac­celerat de dezvoltare ca cel al construcţiilor. Pentru viitorul apropiat şi îndepărtat, construcţiile se în­scriu în fruntea priorităţilor. Directivele Congresului al XIII-lea al P.C.R. prevăd pen­tru cincinalul viitor — în ca­re vor lucra elevii de astăzi — un volum de investiţii între 1330—1­400 miliarde lei. Con­strucţii noi se vor înălţa în toate domeniile. Meseriile din construcţii vor fi solicitate în toate colţurile ţării. Construc­torii vor găsi cel mai uşor lo­curi de muncă. De ei va fi ne­voie peste tot. Şcolii îi revine sarcina nobi­lă de a pregăti corespunzător această uriaşă forţă de muncă solicitată de economia naţiona­lă. Liceul industrial nr. 7 din Sibiu , str. Pedagogilor nr. 7, (tel. 11215) a dobîndit tradiţie în acest domeniu şi se bucură de renume printre liceele de profil din ţară. Astăzi acest liceu este o uni­tate de bază a Ministerului Construcţiilor Industriale. Baza materială a liceului este foarte bună: 24 săli de clasă, 5 laboratoare, 4 cabinete dota­te cu aparatură pentru cerinţe­le unui învăţămînt modern, un amfiteatru, sală de sport mo­dernă, 3 laboratoare tehnologi­ce, o platformă de lucru în aer liber, stadion şi teren de sport in aer liber, parc. Elevii liceului nostru partici­pă la sesiuni ştiinţifice, olim­piade, concursuri pe meserii, competiţii sportive, excursii, unde au obţinut numeroase premii la nivel naţional. Practica în producţie a ele­vilor se face în cele 7 ateliere ale şcolii şi pe şantierele An­treprizei de construcţii indus­triale din Sibiu. Pentru cazare şi masă există un internat de băieţi, un in­ternat de fete şi o cantină si­tuată în incinta şcolii. Pregătirea elevilor la obiec­tele de cultură generală este asigurată de un colectiv de ca­dre didactice cu o bună pregăti­­profesională majoritatea cu gradele di­dactice I şi II , iar la specia­litate, de un corp de ingineri şi maiştri bine pregătiţi, cu multă experienţă şi practică. Profilul liceului este ila con­strucţii, cu următoarele mese­rii: constructor structuri, me­canică şi electrotehnică. Pentru anul şcolar 1985/1986, liceul nostru are următorul plan de şcolarizare: INVATAMÎNT DE ZI: Treap­ta I: 180 locuri — constructori structuri şi instalatori în con­strucţii: 108 locuri — profil me­canic: 72 locuri — profil elec­trotehnic. Treapta a II-a: 36 locuri — constructori structuri: 36 locuri — profil mecanic: 36 locuri — profil electrotehnic: 36 locuri — instalatori. ŞCOALA PROFESIONALA: 72 locuri — constructori struc­turi şi instalatori; 36 locuri — lăcătuşi mecanici; 36 locuri — electricieni i , construcţii. INVAŢAMÎNT SERAL, Treap­ta a II-a: 40 locuri — lăcătuşi mecanici; 36 locuri — electri­cieni in construcţii. Elevilor, după absolvire, li se asigură imediat loc de muncă pe şantierele de construcţii, sau pot urma învăţămîntul supe­rior. O parte din ei, pe timpul efectuării studiilor liceale, pot beneficia de burse, prin înche­ierea de contracte cu T.A.G.I.A. Braşov, T.I.A. Bucureşti, T.J.G. Bucureşti, TELES­IT Bucu­reşti sau T.A.G.I.A. Timişoara. Victor VOETU-VEREA Orientare şcolară şi profesionala Romanţe şi poezie Cea de a XVI-a stagiune a serilor de romanţe şi poezie organizate de Clubul între­prinderii „Independenţa“ din Sibiu (strada Avram Iancu nr. 10) se încheie vineri, 14 iu­nie, ora 19, cu un recital sus­ţinut de interpreţi consacraţi ai genului. Gala formaţiilor de teatru şi a montajelor literare Pe scena Teatrului de stat din Sibiu au evoluat cele mai bune formaţii teatrale de a­­matori care urmează să re­prezinte judeţul Sibiu la e­­tapa republicană, în 16 iunie, la Bistriţa. La loc de frunte se situea­ză evoluţia Teatrului popular din Mediaş care revine, cu un spectacol de înaltă ţinută artistică, pus în scenă de re­gizorul Matei Varodi. Este vorba de piesa lui Dumitru Solomon „Intre etaje“, a că­rei scriitură solicită trupa medieşeană la atingerea unor culmi actoriceşti de marş nuanţare şi rafinament. Trebuie a­­mintită încă o dată prezenţa pe scenă a Tea­trului munci­toresc Cisnădie care în ultimii ani şi-a cuce­rit o binemeritată faimă, prin ciştigarea câtorva trofee ale festivalurilor de gen organi­zate în ţară. Echipa matură, rutinată, se prezintă cu „O întîmplare“ de Horia Lovi­­nescu, spectacol unitar şi so­bru, gîndit de actorul Ben Dumitrescu ca o metaforă a claustrării şi izolării impuse de ocupaţia fascistă. Printre formaţiile noi apă­rute a reţinut atenţia spec­tatorilor şi juriului formaţia de teatru din satul Agîrbiciu şi, în special interpreta Radu Mariana care, se poate spu­ne, duce pe umeri întreg con­flictul piesei „Nunta de lut“ de Corneliu Ileasa. Replicile se rostesc cu naturaleţe şi naivitate, intr-un fermecător grai local, iar­­relaţiile dintre personaje se stabilesc simplu, fără sofisticări. Regretăm absenţa de pe scena actualei ediţii a­­unor formaţii de teatru care s-au impus de-a lungul anilor atît in Festivalul „Cîntarea Ro­mâniei“, cît şi la alte con­cursuri naţionale. Este cazul echipei de teatru a Căminu­lui cultural Poplaca şi, în special al teatrului folcloric din Sălişte, remarcat la nivel republican prin originalitatea şi autenticitatea momentelor prezentate. Sperăm ca prin­­tr-un interes sporit acordat tuturor formaţiilor de amatori comuna Sălişte să-şi reeva­lueze potenţialul artistic şi să se situeze intr-un viitor, pe care-l dorim cit mai apro­piat, în fruntea mişcării ar­tistice de amatori din judeţ. Menţionăm, de asemenea, participarea a două formaţii de teatru în limba germană: teatrul Căminului cultural Cristian şi tea­trul Casei de­­cultură, Dum­brăveni, care s-au remarcat prin naturale­ţea rostirii în trai săsesc şi prin frumuseţea costumelor populare. La genul montaje literar­­muzicale excelează, printr-o interpretare degajată, bine frazată a versului, întreprin­derea de piese auto Sibiu, în montajul intitulat: „Patria fără de moarte“. Formaţia, laureată a ediţiei trecute, con­dusă de Sandu Popa, se im­pune printr-o ţinută de bun gust şi printr-o viziune de realizare scenică descătuşată de şablonizarea în care eşuea­ză majoritatea echipelor ar­tistice de gen. O notă de mare originali­tate este adusă în scenă de montajul Casei de cultură a sindicatelor Mediaş, „Lăsaţi porumbeii să zboare“, instruc­tor Romeo Oreian. Se poate spune că asistăm la o nouă interpretare a noţiunii de montaj, prin întrepătrunderea cu poemul dramatic care a­­duce in prim plan elementul conflictual şi personajul mar­cat. Gabriela PANŢUI. Raliul „Dunările Dacia“ PROGRAMUL închiderii și deschiderii circulației pe traseele de probe cronometrate . ... 1 Tre I Se închide Se deschide ’J f d­îsGUl I J 1 cereal Data Ora Data jOra 1.SURA MARE — SLIMNTC I 14. VI. 16,15 14.VI. 19,45 II 14.VI. 22,40 15.VI. 02,10 III 15.VI. 08,50 15.VI. 12,10 2.SI .IMNIC — RUŞI I 14. VI. 10,35 14.VI. 20,00 11 14.VI. 22,50 15.VJ. 02.25 III 15.VI. 09,05 15.VI. 12,15 3.BOARFA — BUIA — STE- I 14. VI. 16,50 14. VI. 20,20 NEA II 14.VI. 23,13 15.VI. 02,45 III 15.VI. 09,25 15.VI. 12.30 4.VECERD — GHIJASA DE I 14.VI. 17,15 14. VI. 20 45 SI'S II 14. VI. 23,40 15.VI. 03,15 III 15.VI. 09,55 15.VI. 13,05 5.DA IA — SIBIU l 14.VI. 18,00 14.VI. 21,30 II 15.VI. 00,25 15. VI. 06.55 111 15.VI. 10,34 15.VI. 13.45 6.CIS N A 1)10 A R A — DUM- 1 14.VI. 18,30 14.VI. 22,05 BRAVA — RĂŞINARI II 15.VI. 00,50 15. VI. 04,30 III I5.VI. 11,05 15.V1. 14,15 7.CURMĂTURĂ STEZII — I 14. VI. 18,50 14.VI. 22,35 PĂLTINIȘ — CĂLUGĂRII II 15.VI. 01,15 15.VI. 05,00 — GURA RIULUI III 15.VI. 06,50 15.VI. 10,05 IV 15.VI. 11,25 15.VI. 14,50 8.BARAJ CTBIN — CHEILE I 14. VI. 19,15 CIBINULUI — PĂLIT­ II 14.VI. 21,15 15.VI. 01,00 NIS — GÎTUL BERBE­ III 15.VI. 07,10 15.VI. 10,50 CULUI — SADU IV 15.VI. 13,00 15.VI. 16,55 9.SANTA — CURMĂTURA I­Ii II 14.VI. 21,45 15.VI. 05,25 STEZII III 15. VI. 11,55 15.VI. 15,20 10. RIU SA­DU — SADU I 14.VI. 20, V 14. VI. 23,50 II 15.VI. 08, IO 15.VI. 16,20 HI 15.VI 11.crt 45 .VI. 17,20 Turism sportiv „Cupa A. I. T." In cadrul acţiunilor dedica­te Anului Internaţional al Ti­neretului, în zilele de­ 22 şi 23 iunie a.c., Comitetul jude­ţean U.T.C., Consiliul jude­ţean al Organizaţiei pionieri­lor, Consiliul judeţean al sin­dicatelor, Inspectoratul şcolar judeţean şi C.J.E.F.S. Sibiu organizează, în zona Păltiniş— Vf. Cindrel, un amplu con­curs de turism sportiv dotat cu „Cupa A.I.T.“. Deschis tu­turor tinerilor din şcoli gene­rale, licee, şcoli militare, întreprinderi şi instituţii, în cadrul a trei cate­gorii de vîrstă (A: 10—14 ani; B: 15—18 ani și G: 19—35), concursul prevede parcurge­rea unui traseu (de 3—4 ore), probe de orientare în teren cu harta și busola, probă teo­retică, cultural-artistică, de constituire a bivuacului pen­tru înnoptare în tabără de corturi. Echipajele de catego­ria A (formate din cîte trei competitori) vor fi însoţite de cîte un adult. La C.J.E.F.S., nr 14 VI, ora 18, va avea loc şedinţa tehnică la care sînt invitaţi conducătorii tuturor formaţiilor participante din şcoli, licee, şcoli milita­re şi întreprinderi, pri­lej cu care se va face şi tragerea la sorţi a ordinei de start. Sunt invitaţi, de aseme­nea, cu formele de înscriere, conducător­ii tuturor cercuri­lor şi cluburilor de turism montan din unităţile şi insti­tuţiile judeţului. 4Î 20,00 T 20,20 în econon 20,35 SI neretului. • Embl nei epoc înfăptuiri • Muzi noastre. • Seri:­ „Călătorie vers". U sod. 21,50 T SIBIU ..Căpitanu iii“ o reli 13.30: 15.­­Arta: „De le 10: 12. 38;15; 20.1 lui: „Ace 10; 12: 14 MEDIA gresul: o rele 9; 16: 18.15; trai: „Fi ce“ oi 16.30: 1 Tineretul rheturii ! orele 10; GISNA divers“,­­ 18; 20. DUMB .An­ Bal de hoţi” orele 10; OCNA „Damen le 17 si CAR Lilian „i­­­neritul“. zare și Editura pagini. ***, „I fieț ' rob ! Ediții văzută Editura 832 pag A. D toria R E­diția a mul I. mană, 1 năvi f­ix?. 513 Urs. — stabilit, tarii, pe­dice de cu-Bîrli studiu i! Al­­tib intifică dică. 5. Turisi Clubu munţile organizi 16.VI.at pe ti'f unde s — Cine la ora zu­ de duce Ci altă dri in IO VI Plecare, iul, ora m Me ti servicii ne ini mii ne ușor in i-ul teij Local verse d tul va Tempel me vo între 8 iar ten xime ij grade.

Next