Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1986 (Anul 38, nr. 8840-8914)
1986-01-15 / nr. 8850
Toate forţele, întreaga capacitate organizatorică în slujba unui obiectiv prioritar: realizarea în aceasta luna a unor însemnate producţii suplimentare Produse peste plan la F.P.U.P.S. Sibiu, preocupările pentru pregătirea in cele mai bune condiţii a activităţii din acest an se dovedesc pe deplin viabile, întreaga producţie este contractată, iar baza materială existentă pînă in prezent, asigură depăşirea planului in luna ianuarie cu peste 10 la sută. De altfel, toate produsele sunt lansate in fabricaţie potrivit programului întocmit, iar realizările la zi (pînă în 13 ianuarie), se înscriu în aceste cote. Au fost deja finalizate şi livrate beneficiarilor din industria alimentară şi alte unităţi primele cantităţi de piese de schimb fabricate în acest an. Mai notăm şi faptul că, pentru luna februarie, pregătirile sunt într-o fază avansată, lansările în fabricare urmînd să înceapă din 20 ianuarie. Semnificativ este faptul că, in acest an, se preconizează obţinerea de noi şi însemnate economii de metal, intrucît prin acţiunea de reproiectare a unor piese şi repere din fabricaţia curentă se pun în valoare asemenea rezerve existente. Autodotare Constituind exemple demne de urmat, comuniştii Mihai Rekert şi Ioan Florea de la Filiala Dacia service din Sibiu, au propus, conceput şi realizat o serie de dispozitive de înaltă tehnicitate pentru prelucrări mecanice necesare confecţionării unor piese de schimb pentru autoturisme. Prin aceasta, se obţine o sporire a productivităţii muncii in atelierul unităţii şi, ceea ce este mai important, se realizează piesele de schimb necesare. In acelaşi timp, inginerii Gheorghe Boghici, Ioan Nistor şi muncitorul Mihai Boaru au realizat un aparat pentru verificat direcţia la orice tip de autoturism, aparatul constituind o premieră tehnică naţională. Şi tot în cadrul acestei unităţi, au fost realizate piese hidraulice şi alte aparate menite să conducă la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. ÎN PAGINA A II-A: Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXVIII, nr. 8 850 Miercuri, 15 ianuarie 1986 4 pagini, 50 bani Programul fabricaţiei pieselor de schimb pentru agricultură va fi realizat în avans Harnicul colectiv de oameni ai muncii de la întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Sibiu a încheiat anul 1985 cu un bilanţ economic remarcabil. Astfel, sarcinile la producţia marfă au fost realizate în proporţie de 103,6 la sută, respectiv 113,8 la sută pe luna decembrie. La acelaşi indicator, cincinalul a fost îndeplinit în prima decadă a lunii noiembrie. Deşi calculele de bilanţ n-au fost încă încheiate, se ştie de pe acum că şi indicatorii de eficienţă au fost — pe 1985 — îndepliniţi. Am început ________________ cu 1985, întrucît rezultatele obţinute la finele anului, _________ dar mai ales în cursul lunii decembrie — cînd s-a înregistrat un vîrf de producţie, constituie o solidă bază de plecare în noul an şi cincinal. La aceasta se mai adaugă faptul că sarcinile de plan pe 1986 au fost bine fundamentate, iar indicatorii perfect corelaţi. Am citat, de fapt, aici opinia ing. Adrian Popa, directorul întreprinderii, care a ţinut totuşi să precizeze că mai sunt necesare unele corecţii, respectiv intervenţii la forurile tutelare pentru asigurarea bazei materiale. Aceste intervenţii s-au făcut şi se mai fac încă. Dincolo de problemele asigurării bazei materiale (ale căror efecte se vor cunoaşte ceva mai tîrziu), „anul 1986 a demarat bine“ . Afirmaţia gazdelor este susţinută de fapte. In primele cinci zile lucrătoare ale lunii ianuarie au fost încărcate 6 tranşuri, plus un vagon cu piese de schimb pentru agricultură, urmare a faptului că planul perioadei a fost depăşit cu 10 la sută! Iată o performanţă demnă de reţinut, mai ales că, colectivul de aici se află angrenat în înfăptuirea unui program prioritar în agricultură — asigurarea pieselor de schimb necesare în actuala campanie de reparaţii (în acest caz termenele de execuţie sunt deosebit de mobilizatoare) şi in continuare (piesele de schimb deţin 95 la sută din întregul plan anual). Planul fizic pe trimestrele I şi II cuprinde 17 poziţii de piese de schimb ______________ Cuvîntul de ordine — de aici şi măsurile întreprinse ___________ de către comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii pe linia mobilizării colectivului, a defalcării, repartizării şi cunoaşterii sarcinilor, a urmăririi îndeplinirii lor — este realizarea pină la 28 februarie a „cotei“ aferente trimestrului I, urmînd ca în martie să se realizeze, parţial, cota trimestrului II. Pe de altă parte, anul 1986 a marcat livrarea primului lot de aparate de măsurat temperatura la cereale în vrac. Acest aparat este socotit capul de serie al unor produse de înaltă tehnicitateşi eficienţă mai ales sub aspectul consumului de metal şi energie. Spre exemplu, valoarea obţinută la tona de metal în cazul noilor produse va fi de circa 20 de ori mai mare decit în cazul pieselor de schimb. Şi între noutăţi mai figurează şi batoza de bătat (Continuare în pag. a IV-a) Ion SORESCU La I.M.A.I.A. Sibiu I Convocarea de analiză şi bilanţ a activităţii de pregătire a populaţiei pentru apărarea patriei, desfăşurată în judeţul Sibiu O NOUA CALITATE, SUPERIOARĂ, SUB SEMNUL EXIGENŢEI SPORITE, AL ANGAJĂRII REVOLUŢIONARE Ieri, la Sibiu, a avut loc convocarea de analiză şi bilanţ a activităţii de pregătire a populaţiei pentru apărarea patriei desfăşurată în judeţul nostru. Sub semnul exigenţei sporite, al răspunderii comuniste, patriotice convocarea s-a constituit într-o temeinică analiză a modului în care statele majore şi gărzile patriotice, celelalte formaţiuni de apărare au acţionat în direcţia îndeplinirii obiectivelor, sarcinilor şi măsurilor ordonate prin Directiva comandantului suprem, pentru perioada 1981—1985. La lucrările analizei-bilanţ au participat tovarăşii Ion Coman, secretar al C.. al P.C.R., Elena Nae, membru supleant al Comitetului Politic Executiv C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean , de partid, comandant al gărzilor patriotice şi al Consiliului judeţean al apărării din judeţul Sibiu şi generalul Alexandru Petriceanu, locţiitor al şefului de Stat Major al Gărzilor Patriotice de la C.C. al P.C.R. Desfăşurindu-şi lucrările în atmosfera de puternică angajare patriotică în care întregul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează neabătut, cu dăruire şi abnegaţie revoluţionară, pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, analiza-bilanţ a reliefat cu pregnanţă că, în precedentul cincinal, sub conducerea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, statele majore, comandanţii şi luptătorii gărzilor patriotice, celelalte formaţiuni de apărare din judeţul nostru au obţinut rezultate remarcabile în pregătirea de luptă şi politică. In centrul analizei s-au situat cîştigurile de esenţă obţinute în importanta activitate de perfecţionare a pregătirii cadrelor, unul din factorii determinanţi care au asigurat creşterea calitativă a întregului proces instructiv-educativ desfăşurat la nivelul tuturor subunităţilor. Avînd ca tematică principală lupta de apărare a întregului nostru popor — obiectivul suprem ordonat prin Directiva comandantului suprem pentru perioada 1981—1985 — activitatea de pregătire a ocupat un loc prioritar în munca depusă de cadrele de rezervă din statele majore ale localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor. Totodată analiza bilanţa a reliefat faptul că s-a acţionat cu mai multă răspundere şi eficienţă pentru dezvoltarea, modernizarea şi întărirea, mai ales prin autodotare, a bazei materiale de instrucţie, asigurîndu-se procesului de pregătire pentru luptă a subunităţilor un pronunţat caracter practic-aplicativ. Pornind de la necesitatea eliminării unor minusuri şi deficienţe, de la cerinţa şi(Continuarea pag. a II-a) In cadrul acţiunilor de modernizare şi automatizare a procesului de producţie de la I.M.A.I.A. Sibiu se înscrie şi linia automată de vopsit piese de schimb prin imersie Foto: Fred MSS Ulti CORIROL RIGUROS, PERUIT ASUPRA CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE A CARTOFILOR Ne mai despart puţine zile pînă cînd, pe agenda priorităţilor, se vor înscrie măsurile privind însămînţarea culturilor de primăvară.* Printre lucrările cu pondere, ce înglobează un mare volum de muncă, se numără plantatul cartofilor de vară şi toamnă. Sămînţa de cartofi a fost asigurată in întregime şi, în momentul de faţă, se află depozitată în silozuri şi pivniţe, iar păstrarea acesteia în timpul iernii se face după reguli bine stabilite. Tehnologia cadru, recomandată de Institutul de cercetare şi producţie a cartofului Braşov, pretinde ca în interiorul silozului temperaturile să oscileze între 2—4 grade Celsius Temperaturile mai ridicate sau mai scăzute — decît cele recomandate — conduc la degradarea seminţei şi, concomitent, la diminuarea recoltelor. Pentru respectarea acestei cerinţe, în fiecare unitate s-au introdus registre în care din două în două zile, funcţie de evoluţia vremii, se urmăresc şi se consemnează temtocaturile. Atunci cînd apar anomalii — temperaturi mai mari sau mai scăzute decît cele recomandate de tehnologie — se iau pe loc măsuri pentru păstrarea unui regim termic optim în fiecare siloz. Controalele făcute privind modul cum sunt păstraţi cartofii de sămînţa în cooperativele agricole de producţie Porumbacu de Sus, Avrig, Racoviţa, Axente Sever, Slimnic sa. au reliefat faptul că, pînă în prezent, acţiunea se derulează normal, inginerii şefi şi şefii de fermă s-au achitat de atribuţii. Dar, trebuie reţinut un amănunt: iarna nu şi-a spus încă pe deplin cuvintul. Prognozele prevăd în continuare perioade de îngheţ pronunţat, urmate de dezgheţ, cu temperaturi de peste 8—10 grade. In asemenea condiţii, păstrarea temperaturilor optime în silozuri şi în pivniţe se transformă într-o adevărată problemă. în primăvară, în cooperativele agricole de producţie din perimetrul judeţului urmează să fie plantaţi cartofi pe suprafeţe ce depăşesc 3 500 hectare. O condiţie de bază pentru realizarea unor recolte mari rămîne calitatea materialului de plantat. In acest an, pe suprafeţe restrînse, va fi introdus în cultură un soi nou (Semenic), semitimpuriu şi mai rezistent la atacul de mană. Acesta, alături de cele consacrate („Ostara“, „Desiree“, „Eba“) trebuie să răspundă cerinţelor mereu crescînde, de recolte mari şi sigure. De aceea, alături de celelalte preocupări, o atenţie deosebită trebuie acordată conservării seminţei de cartofi, care, datorită conţinutului mare de apă din tuberculi, pretinde în toată perioada de iarnă temperaturi optime. I. FLESCHIN în pregătirea campaniei de însămînţări