Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1986 (Anul 38, nr. 8840-8914)

1986-01-15 / nr. 8850

Toate forţele, întreaga capacitate organizatorică în slujba unui obiectiv prioritar: realizarea în aceasta luna a unor însemnate producţii suplimentare Produse peste plan la F.P.U.P.S. Sibiu, preo­cupările pentru pregătirea in cele mai bune condiţii a activităţii din acest an se dovedesc pe deplin viabile, întreaga producţie este con­tractată, iar baza materială existentă pînă in prezent, a­­sigură depăşirea planului in luna ianuarie cu peste 10 la sută. De altfel, toate produ­sele sunt lansate in fabrica­ţie potrivit programului în­tocmit, iar realizările la zi (pînă în 13 ianuarie), se în­scriu în aceste cote. Au fost deja finalizate şi livrate be­neficiarilor din industria ali­mentară şi alte unităţi pri­mele cantităţi de piese de schimb fabricate în acest an. Mai notăm şi faptul că, pentru luna februarie, pre­gătirile sunt într-o fază avan­sată, lansările în fabricare urmînd să înceapă din 20 ianuarie. Semnificativ este faptul că, in acest an, se preconizează obţinerea de noi şi însemnate economii de metal, intrucît prin ac­ţiunea de reproiectare a u­­nor piese şi repere din fa­bricaţia curentă se pun în valoare asemenea rezerve existente. Autodotare Constituind exemple dem­ne de urmat, comuniştii Mi­­hai Rekert şi Ioan Florea de la Filiala Dacia service din Sibiu, au propus, conceput şi realizat o serie de dispo­zitive de înaltă tehnicitate pentru prelucrări mecanice necesare confecţionării unor piese de schimb pentru auto­turisme. Prin aceasta, se ob­ţine o sporire a productivi­tăţii muncii in atelierul uni­tăţii şi, ceea ce este mai important, se realizează pie­sele de schimb necesare. In acelaşi timp, inginerii Gheorghe Boghici, Ioan Nis­­tor şi muncitorul Mihai Boa­­ru au realizat un aparat pentru verificat direcţia la orice tip de autoturism, apa­ratul constituind o premieră tehnică naţională. Şi tot în cadrul acestei unităţi, au fost realizate piese hidraulice şi alte aparate menite să con­ducă la creşterea productivi­tăţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. ÎN PAGINA A II-A: Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXVIII, nr. 8 850 Miercuri, 15 ianuarie 1986 4 pagini, 50 bani Programul fabricaţiei pieselor de schimb pentru agricultură va fi realizat în avans Harnicul colectiv de oameni ai muncii de la întreprinde­rea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare Sibiu a încheiat anul 1985 cu un bi­lanţ economic remarcabil. Astfel, sarcinile la producţia marfă au fost realizate în proporţie de 103,6 la sută, respectiv 113,8 la sută pe lu­na decembrie. La acelaşi indi­cator, cincinalul a fost înde­plinit în prima decadă a lunii noiembrie. Deşi­ calculele de bilanţ n-au fost încă încheia­te, se ştie de pe acum că şi indicatorii de eficienţă au fost — pe 1985 — îndepliniţi. Am început ________________ cu 1985, întru­­cît rezultatele obţinute la fi­nele anului, _________ dar mai ales în cursul lunii decem­brie — cînd s-a înregistrat un vîrf de pro­ducţie, constituie o solidă ba­ză de plecare în noul an şi cincinal. La aceasta se mai adaugă faptul că sarcinile de plan pe 1986 au fost bine fundamentate, iar indicatorii perfect corelaţi. Am citat, de fapt, aici opinia ing. Adrian Popa, directorul întreprinde­rii, care a ţinut totuşi să pre­cizeze că mai sunt necesare unele corecţii, respectiv in­­terven­ţii la forurile tutelare pentru asigurarea bazei mate­riale. Aceste intervenţii s-au făcut şi se mai fac încă. Dincolo de problemele asi­gurării bazei materiale (ale căror efecte se vor cunoaşte ceva mai tîrziu), „anul 1986 a demarat bine“­ . Afirmaţia gazdelor este­ susţinută de fapte. In primele cinci zile lu­crătoare ale lunii ianuarie au fost încărcate 6 tranşuri, plus un vagon cu piese de schimb pentru agricultură, urmare a faptului că planul perioadei a fost depăşit cu 10 la sută! Iată o performanţă demnă de reţinut, mai ales că, colecti­vul de aici se află angrenat în înfăptuirea unui program prioritar în agricultură — asi­gurarea pieselor de schimb necesare în actuala campanie de reparaţii (în acest caz ter­menele de execuţie sunt deo­sebit de mobilizatoare) şi in continuare (piesele de schimb deţin 95 la sută din întregul plan anual). Planul fizic pe trimestrele I şi II cuprinde 17 poziţii de piese de schimb ______________ Cuvîntul de ordine — de aici şi măsuri­le întreprinse ___________ de către comi­tetul de partid şi consiliul oamenilor muncii pe linia mobilizării colectivu­lui, a defalcării, repartizării şi cunoaşterii sarcinilor, a ur­măririi îndeplinirii lor — es­te realizarea pină la 28 fe­bruarie a „cotei“ aferente tri­mestrului I, urmînd ca în martie să se realizeze, parţial, cota trimestrului II. Pe de altă parte, anul 1986 a marcat livrarea primului lot de aparate de măsurat tempe­ratura la cereale în vrac. A­­cest aparat este socotit capul de serie al unor produse de înaltă tehnicitate­­şi eficienţă mai ales sub aspectul consu­mului de metal şi energie. Spre exemplu, valoarea obţi­nută la tona de metal în ca­zul noilor produse va fi de circa 20 de ori mai mare de­cit în cazul pieselor de schimb. Şi între noutăţi mai figurează şi batoza de bătat (Continuare în pag. a IV-a) Ion SORESCU La I.M.A.I.A. Sibiu I Convocarea de analiză şi bilanţ a activităţii de pregătire a populaţiei pentru apărarea patriei, desfăşurată în judeţul Sibiu O NOUA CALITATE, SUPERIOARĂ, SUB SEMNUL EXIGENŢEI SPORITE, AL ANGAJĂRII REVOLUŢIONARE Ieri, la Sibiu, a avut loc convocarea de analiză şi bi­lanţ a activităţii de pregătire a populaţiei pentru apărarea patriei desfăşurată în judeţul nostru. Sub semnul exigenţei sporite, al răspunderii comu­niste, patriotice convocarea s-a constituit într-o temeini­că analiză a modului în care statele majore şi gărzile pa­triotice, celelalte formaţiuni de apărare au acţionat în di­recţia îndeplinirii obiective­lor, sarcinilor şi măsurilor or­donate prin Directiva coman­dantului suprem, pentru pe­rioada 1981—1985. La lucrările analizei-bilanţ au participat tovarăşii Ion Coman, secretar al C.­­. al P.C.R., Elena Nae, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean , de partid, comandant al gărzilor patriotice şi al Consiliului judeţean al apărării din ju­deţul Sibiu şi generalul A­­lexandru Petriceanu, locţiitor al şefului de Stat Major al Gărzilor Patriotice de la C.C. al P.C.R. Desfăşurindu-şi lucrările în atmosfera de puternică anga­jare patriotică în care între­gul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, al secre­tarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează neabătut, cu dăruire şi abne­gaţie revoluţionară, pentru în­făptuirea hotărîrilor Congre­sului al XIII-lea al partidului, analiza-bilanţ a reliefat cu pregnanţă că, în precedentul cincinal, sub conducerea per­manentă a organelor şi orga­nizaţiilor de partid, statele majore, comandanţii şi luptă­torii gărzilor patriotice, cele­lalte formaţiuni de apărare din judeţul nostru au obţinut rezultate remarcabile în pre­gătirea de luptă şi politică. In centrul analizei s-au si­tuat cîştigurile de esenţă ob­ţinute în importanta activita­te de perfecţionare a pregăti­rii cadrelor, unul din factorii determinanţi care au asigurat creşterea calitativă a întregu­lui proces instructiv-educativ desfăşurat la nivelul tuturor subunităţilor. Avînd ca tema­tică principală lupta de apă­rare a întregului nostru po­por — obiectivul suprem or­donat prin Directiva coman­dantului suprem pentru perioada 1981—1985 — ac­tivitatea de pregătire a ocu­pat un loc prioritar în munca depusă de cadrele de rezervă din statele majore ale loca­lităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor. Totodată analiza­ bilanţa a reliefat faptul că s-a acţionat cu mai multă răspundere şi eficienţă pentru dezvoltarea, modernizarea şi întărirea, mai ales prin autodotare, a bazei materiale de instrucţie, asigu­­rîndu-se procesului de pregă­tire pentru luptă a subunităţi­lor un pronunţat caracter practic-aplicativ. Pornind de la necesitatea eliminării unor minusuri şi deficienţe, de la cerinţa şi­(Continuare­­a pag. a II-a) In cadrul acţiunilor de modernizare şi automatizare a procesului de producţie de la I.M.A.I.A. Sibiu se înscrie şi linia automată de vopsit piese de schimb prin imersie Foto: Fred M­SS Ulti CORIROL RIGUROS, PERUIT ASUPRA CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE A CARTOFILOR Ne mai despart puţine zile pînă cînd, pe agenda priori­tăţilor, se vor înscrie măsuri­le privind însămînţarea cultu­­rilor de primăvară.* Printre lucrările cu ponde­re, ce înglobează un mare vo­lum de muncă, se numără plantatul cartofilor de vară şi toamnă. Sămînţa de cartofi a fost asigurată in întregime şi, în momentul de faţă, se află depozitată în silozuri şi pivniţe, iar păstrarea acesteia în timpul iernii se face după reguli bine stabilite. Tehno­logia cadru, recomandată de Institutul de cercetare şi pro­ducţie a cartofului Braşov, pretinde ca în interiorul silo­zului temperaturile să oscile­ze între 2—4 grade Celsius Temperaturile mai ridicate sau mai scăzute — decît cele recomandate — conduc la de­gradarea seminţei şi, concomi­tent, la diminuarea recoltelor. Pentru respectarea acestei cerinţe, în fiecare unitate s-au introdus registre în care din două în două zile, funcţie de evoluţia vremii, se urmă­resc şi se consemnează tem­tocaturile. Atunci cînd apar anomalii — temperaturi mai mari sau mai scăzute decît cele recomandate de tehno­logie — se iau pe loc măsuri pentru păstrarea unui regim termic optim în fiecare siloz. Controalele făcute privind modul cum sunt păstraţi car­tofii de sămînţa în cooperati­vele agricole de producţie Po­rumbacu de Sus, Avrig, Ra­coviţa, Axente Sever, Slimnic sa. au reliefat faptul că, pî­nă în prezent, acţiunea se de­rulează normal, inginerii şefi şi şefii de fermă s-au achitat de atribuţii. Dar, trebuie re­ţinut un amănunt: iarna nu şi-a spus încă pe deplin cu­­vintul. Prognozele prevăd în continuare perioade de îngheţ pronunţat, urmate de dezgheţ, cu temperaturi de peste 8—10 grade. In asemenea­ condiţii, păstrarea temperaturilor opti­me în silozuri şi în pivniţe se transformă într-o adevăra­tă problemă. în primăvară, în cooperati­vele agricole de producţie din perimetrul judeţului urmează să fie plantaţi cartofi pe su­prafeţe ce depăşesc 3 500 hec­tare. O condiţie de bază pen­tru realizarea unor recolte mari rămîne calitatea mate­rialului de plantat. In acest an, pe suprafeţe restrînse, va fi introdus în cultură un soi nou (Semenic), semitimpuriu şi mai rezistent la atacul de mană. Acesta, alături de cele consacrate („Ostara“, „Desi­­ree“, „Eba“) trebuie să răs­pundă cerinţelor mereu cres­­cînde, de recolte mari şi si­gure. De aceea, alături de ce­lelalte preocupări, o atenţie deosebită trebuie acordată conservării seminţei de car­tofi, care, datorită conţinutu­lui mare de apă din tuberculi, pretinde în toată perioada de iarnă temperaturi optime. I. FLESCHIN în pregătirea campaniei de însămînţări

Next