Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1987 (Anul 39, nr. 9150-9224)
1987-01-15 / nr. 9160
Pag. 2 L Seară literar-muzicală Vineri, 16 ianuarie, ora 18, Clubul presei, în colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Sibiu, organizează, la sala festivă a Consiliului judeţean al sindicatelor (B-dul Victoriei nr. 10), o seară literar-muzicală „Mihai Eminescu“. Despre „Semnificaţia momentului Eminescu In cultura românească“ va vorbi Mircea Tomuş , redactor şef la revista „Transilvania“. Fwalt Zweier, redactor la „Neuer Weg“ va vorbi despre „Receptarea operei eminesciene în cultura germană“. Actorii Constantin Chiriac şi Ion Buleandră vor susţine un recital din lirica militantă şi de dragoste a Luceafărului poeziei româneşti. Seara literară va fi împlinită cu lucrări muzicale româneşti contemporane, in interpretarea orchestrei de cameră a Şcolii nr. 14 cu profil de muzică, instruită de prof. Adrian Tarţa. O călduroasă invitaţie, de suflet, pentru toţi iubitorii de frumos. Pagină realizată de Traian SUCIU Reproducere foto: Fred NUSS EMINESCIANA A venit pe lume cum pe lume venim toţi S-a născut o stea cum toate stelele se nasc Un Poet — O Stea Pentru mai multă lumină Eminescu — stilp cosmic al limbii române Eminescu — popor de simţiri al simţirii poporului Eminescu — izvor renăscător de frumuseţi Eminescu — grăunte din care holda creşte, creşte Eminescu — spicul greu de boabe ca jarul Eminescu — rod al dulcii azime sufleteşti din care ne hrănim veşnicia Eminescu — noi, oamenii acestui pămint TRIBUNA CULTURAL-ARTISTICA REALITATEA VIETHI TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIX, nr. 9 160 Paşii Poetului în cetate Popasurile Luceafărului poeziei româneşti pe aceste meleaguri sunt peceţi ce înnobilează zestrea spirituală sibiană. Călătoriile eminesciene în Transilvania aparţin epocii de formare a poetului. Cel dinţii contact cu Sibiul şi viaţa sa socială se împlineşte în anul 1864, sau în cel următor. La Sibiu, Mihai Eminescu venise să-l viziteze pe Nicolae, fratele său ce studia dreptul. Tot atunci obţine, probabil prin examenele susţinute particular, echivalarea de studii pentru clasa a treia gimnazială. Din amintiri ale contemporanilor se creionează rolul lui M. Eminescu în stimularea interesului pentru punerea în scenă a piesei lui Vasile Alecsandri, „Iorgu de la Sadagura“. Pregătirile diletanţilor sibieni se desfăşurau „în sala de învăţămînt a şcolii de la biserica din Groapă“, clădire situată astăzi pe str. Justiţiei nr. 7. Contactele cu tineretul studios sibian sunt reluate în toamna anului 1866. Mihai Eminescu sosea după un mai îndelungat popas la Blaj şi după emoţionanta experienţă a participării la adunarea generală a Asociaţiunii transilvane de la Alba Iulia. La Sibiu cunoaşte pe studentul în drept Nicolae Densuşianu, poet, publicist şi viitorul istoric, autorul Revoluţiunii lui Horea. N. Densuşianu ne va oferi peste ani imaginea tînărului cu îmbrăcămintea sărăcăcioasă, copleşit de greutăţile vieţii. Generozităţii sale tînărul poet îi datorează găzduirea, primenirea completă a îmbrăcăminţii şi, mai presus de toate, contactele şi cunoştinţele sibiene. Să amintim că, prin instituţiile sale de grad superior, Academia de drept (funcţiona în acei ani în clădirea din str. A. Iancunr. 9) şi Institutul teologic-pedagogic (str. 1 Mai nr. 20), Sibiul se situa, alături de Iaşi şi Bucureşti, drept centru universitar şi academic reprezentativ pentru românii intracarpatici. Iar între studenţii din acei ani, viitori protagonişti ai vieţii cultural-naţionale se numărau Rubin Patiţa, Ilarion Puşcariu, Patriciu Barbu, Ieronim Bariţiu. La rugămintea poetului de a trece în România, pe căi nesupravegheate, prin „Vama cucului“, N. Densuşianu îl îndrumă la părintele Bratu din Răşinari, îndrăgit de studenţii români, pentru călduroasa-i ospitalitate, părintele Bratu, în casa căruia poposeşte poetul, era bunicul dinspre mamă al „poetului pătimirii noastre“, Octavian Goga. Legăturile lui Mihai Eminescu cu sibienii vor fi reînnoite în ultima decadă a lunii iunie 1868. Poetul însoţea, ca sufleur, trupa dramatică Mihail Pascaly în turneul ei prin Transilvania şi Banat. Cu sprijinul Comitetului de primire, artiştii au fost găzduiţi la hotelulBucureşti“ (a funcţionat în clădirea din str. 1 Mai nr. 22). Potrivit relatărilor contemporane, spectacolele, găzduite de teatrul oraşului (situat pe locul de astăzi al sălii „Thalia“,, s-au bucurat de un public numeros şi entuziast. Pentru întîia dată, Sibiului i se prezentau piese din dramaturgia română sau străină, în limba română. Gazde desăvîrşite, românii sibieni au oferit un banchet în onoarea artiştilor. Seară de neuitat. Discursurile lui Iacob Bologa, Visarion Roman, Nicolae Popea, Zaharia Boiu, alături de tînărul Ieronim Bariţiu, încălzesc spiritele şi atmosfera. Unitatea sentimentelor între fraţii de acelaşi singe şi limbă a fost gîndul exprimat în mişcătoarele cuvinte de recunoştinţă adresate de M. Pascaly. Printre cei tineri se afla şi Mihai Eminescu. Datorăm lui I. Bariţiu rememorarea evenimentului şi un remarcabil portret al poetului. Un tînăr de statură mijlocie, dar bine legat, cu părul lung şi de culoare neagră foarte frumoasă, cu nişte ochi mari de tăietura migdalelor, plini de veselie melancolică, nişte ochi expresivi, vorbitori ,şi totodată misterioşi. Un om predestinat, în acea seară de iunie. In Sibiu, Mihai Eminescu era părtaş la cea dinţii manifestare românească de amploare, după instituirea compromisului dualist austro-ungar. La Steaua care a răsărit paşii Poetului în cetate să privim cu emoţie şi veneraţie" Cornel LUNGI. autenticitatea operei literare Asociaţia scriitorilor din Sibiu îşi sporeşte, an de an, activitatea de luminare a maselor prin creaţii a căror autentică valoare este recunoscută şi preţuită de numeroşi iubitori de carte din judeţul nostru, dar şi de mulţi cititori şi specialişti din întreaga ţară. Dovadă în acest sens stau premiile acordate — la diverse niveluri — slujitorilor sibieni ai slovei — cel mai recent fiind premiul Uniunii Scriitorilor din R.S.R. acordat poetului Ion Mircea pentru cartea de poeme „Copacul cu 10 000 de imagini“. Sunt acestea fapte care demonstrează talentul, exigenţa faţă de cuviintul scris, înalta ţinută estetică a cărţilor publicate de sibieni. Editorial, activitatea asociaţiei se concretizează prin apariţia, în 1986, a 15 volume: de proză, poezie, istorie, critică literară şi traduceri. Dar nu numai atît. Scriitorii noştri sînt bine primiţi, cu lucrări, la numeroase publicaţii culturale din ţară. Cele arătate mai sus constituie doar o latură a activităţii asociaţiei sibiene. Implicindu-se in ansamblul cultural-artistic al judeţului şi al ţării, cu întregul lor potenţial creator, avînd in vedere sarcinile ce le revin din documentele Congresului al XIIIIea al P.C.R., ale Congresului al II-lea al Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste, au pus primul accent pe stimularea creaţiei inspirate din realizările anilor socialismului, pe valorificarea superioară a moştenirii spirituale, progresiste a poporului nostru şi, fireşte, pe bogatele tradiţii ale Sibiului. S-au organizat acţiuni de documentare în uzine, pe şantiere, în sate, urmărinduse cunoaşterea nemijlocită a vieţii şi preocupărilor oamenilor muncii — producători ai bunurilor materiale — în instituţii, şcoli, organizaţii obşteşti, de U.T.C. şi pionieri, — condiţie esenţială pentru surprinderea în artă a realităţilor contemporane. Foarte apreciate au fost întîlnirile cu cititorii (Sibiu, Mediaş, Reşiţa, Cugir, Mîrşa, Sebeşu de Jos, Tălmaciu, Copşa Mică, Cristian ş.a.), precum şi participările de înaltă ţinută creatoare la festivalurile de poezie „Nichita Stănescu“, „Lucian Blaga“ şi Festivalul internaţional de poezie „Poeţii lumii cîntă pacea“ (Bucureşti). Prezenţă activă şi de substanţă au avut scriitorii sibieni la acţiunile de documentare organizate de Uniunea Scriitorilor din R.S.R. în Cluj, Ciucea, Iaşi, Suceava, Sighetul Marmaţiei, Tulcea. S-au organizat, în colaborare cu Centrul de librării, zile ale unor edituri şi lansări de cărţi in cadrul saloanelor cărţii. Colocviile de critică au instituit, în ’86, pentru prima oară un premiu pentru cea mai valoroasă contribuţie. Paleta activităţilor Asociaţiei scriitorilor din Sibiu, pe 1986, este mult mai bogată — multe dintre ele au fost reflectate in presă la momentul respectiv. Adăugăm celor arătate, ca o concluzie, cuvintele secretarului asociaţiei, Mircea Tomuş: „Asociaţia s-a preocupat sâ-şi îndeplinească rolul ei major, acela de a înlesni, prin forme specifice, comunicarea între creator şi cititor, să contribuie la mai buna penetrare în mase a fenomenului literar; scriitorul să fie mereu aproape de viaţă, să cunoască aspiraţia oamenilor muncii, activitatea lor concretă — condiţie esenţială pentru autenticitatea creaţiei artistice“. I Premiile Asociaţiei scriitorilor din Sibiu Recent, intr-un cadru festiv, au fost înmînate premiile Asociaţiei scriitorilor din Sibiu pe anul 1984, prozatoarei Sinziana Popa pentru cartea „Scrisori din linia întîi“ şi poetului Mircea Ivănescu pentru traducerea romanului „Ulyse“ de James Joyce. Premiile au fost înmînate de Mircea Tomuş, secretarul asociaţiei, care a făcut şi o scurtă prezentare a activităţii celor doi scriitori, scoţînd în evidenţă valoarea lucrărilor premiate. Sinziana Pop — prezenţă prodigioasă în publicistica literară, debutează, editorial, in 1966 cu volumul de schiţe „Nu te lăsa niciodată“, în care autoarea „dovedeşte o remarcabilă capacitate de a capta cuvintul şi sintactica naturală“. Urmează „Serenadă la trompetă“ (1969), carte de succes, răsplătită cu premiul Uniunii Scriitorilor din R.S.R. îşi relevă, apoi, virtuţile publicistice în volumul „Propuneri pentru paradis" (1975), în acelaşi an îi apare „Viaţa cere viaţă“. Dar Sinziana Pop este cunoscută de noi toţi prin reportajele de excepţie prezentate la televiziune, în care verbul incisiv se îmbrăţişează, firesc, — ca în viaţă — cu duioşia sufletului oamenilor simpli. „Scrisori din linia întîi" (1984) carte de maturitate, greu de încadrat intr-un anum gen literar, scrisă cu aceeaşi stăpînire a mijloacelor estetice, densă ca problematică şi mesaj umanist contemporan — dovadă, recunoaşterea ei valorică prin premiul acor-dat, despre care premiu Sinziana Pop spunea: „Semnificaţia acestuia este pentru mine multiplă. Mai întîi, faptul că mi s-a decernat la Sibiu, oraş de care sînt profund legată, fiind şi eu ardeleancă, avînd aici prieteni dragi.“ Mircea Ivănescu — poet de primă importanţă după aprecierea unora — la rindul lor consideraţi ca dătători de ton în critica literară — a fost şi el redactor — este şi acum, la revista Transilvania — la mai multe reviste şi edituri. A debutat cu versuri şi eseuri în revista „Steaua“ (1958—1960). După I ştiinţa noastră şi-a publicat primul volum de poezii în 1968, după care au urmat „Poeme“ I (1970), „Poesii“ (1971), „Alte versuri“ (1972), I „Alte poeme“ (1973) şi-apoi . .. multe „poe- I sii“, „poesii nouă“, „poeme nouă“ .. . peste I zece volume, în care prezintă (se prezintă) ■ „un intelectual care şi-a depăşit experienţa I intelectualistă ... pentru care ... realitatea • devine literatură sau pretext pentru a ordo- I na evenimente recurente prin literatură“. La I ora actuală (care bate totdeauna în trecut — I ca să fiu într-o paranteză a lui M.I.) el este, spun tot specialiştii, unul dintre cei mai mari traducători din literatura americană — ■ şi tot atît de mare cunoscător al acesteia. (A tradus — fără să „trădeze“ — 14 cărţi, nu ■ numai din engleză; atenţie şi la „înfiorăto- | rul“ Kafka). Trei nume, doar: Scott-Fitzgerald, W. Faulkner, James Joyce. Din ultimul I (care poate fi primul!) cum spuneam, a ma- I dus cel mai dificil roman al secolului nos- tru — „Ulyse“ — pentru care a fost distins ■ cu premiul despre care aminteam la începu- I tul acestei însemnări. M.I. (folosesc inițialele I pentru că este un prea cunoscut „anonim“) , a fost distins, pînă acum cu numeroase pre- I mii, pentru poezie şi traduceri, din partea * Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, Acade- ■ miei R.S.R., Uniunii Scriitorilor din R.S.R. (de două ori) şi Asociaţiei scriitorilor din Sibiu (în 1980 şi.. . acum). Despre ultimul (nu! — despre cel mai recent), M.I. zice: „Mi-ar place să cred că premiul acordat de Asociaţia scriitorilor din Sibiu ar putea re- i prezenta o recunoaştere — o acceptare — a dorinţei mele mai vechi de a fi socotit şi eu sibian. Şi aş mai vrea să cred că o asemenea I distincţie este şi o recunoaştere a acelei atlt de utile activităţi de traducător, de aducere I in limba şi literatura noastră a valorilor I culturii universale“. 20,00 20,20 Viaţ că: • Pr cincinalul Columnele denieico shine-com tă aniver ani de la Independe a Români reprezent: telor: Dîi Satu-Mare 21,50 Tele închidereamului. SIBIU „Liceenii* 11, 13|1 Arta: însoară”, 11,30; 14: rele 17 şi cole pen Tineretul romantice 11, 13: la MEDIA sul: „O grădinari ril, oreli 19. Centi gul tău 9; ii; iî CISNA) periculos' 17; 19. DUMBI „Ani ero timid da orele 10; PRO» Numer la trage 19*7. Extrag 23; 36; f Extrag 7; 1; 4! Fond guri: 1 ( T« Teatri biu pres 17 și 20 spectaco MEDI G ... prezi 18, la î (str. Ce' progran con temi: de Octa In part prograrr Albrech un mec chitarist Benson. Mete servicii pescu, vremea caldă ş rul va Local ’ cipitaţi formă lapoviţ va fort tul va tempe nime v între de, iar între 2 Local : ceaţă, seară cm, iar 67 cm.