Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1987 (Anul 39, nr. 9150-9224)

1987-01-15 / nr. 9160

Pag. 2 L Seară literar-muzicală Vineri, 16 ianuarie, ora 18, Clubul presei, în colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Sibiu, organizează, la sala festivă a Consiliului judeţean al sindicatelor (B-dul Victoriei nr. 10), o seară literar-muzicală „Mihai Eminescu“. Despre „Semnificaţia momentului Eminescu In cultura româ­nească“ va vorbi Mircea Tomuş , redactor şef la revista „Transilvania“. Fwalt Zweier, redactor la „Neuer Weg“ va vorbi despre „Receptarea operei eminesciene în cultura germană“. Actorii Constantin Chiriac şi Ion Buleandră vor susţine un recital din lirica militantă şi de dragoste a Luceafărului poe­ziei româneşti. Seara literară va fi împlinită cu lucrări muzicale româneşti contemporane, in interpretarea orchestrei de cameră a Şcolii nr. 14 cu profil de muzică, instruită de prof. Adrian Tarţa. O călduroasă invitaţie, de suflet, pentru toţi iubitorii de frumos. Pagină realizată de Traian SUCIU Reproducere foto: Fred NUSS EMINESCIANA A venit pe lume cum pe­ lume venim toţi S-a născut o stea cum toate stelele se nasc Un Poet — O Stea Pentru mai multă lumină Eminescu — stilp cosmic al limbii române Em­inescu — popor de simţiri al simţirii poporului Em­inescu — izvor renăscător de frumuseţi Em­inescu — grăunte din care holda creşte, creşte Eminescu — spicul greu de boabe ca jarul Em­inescu — rod al dulcii azime sufleteşti din care ne hrănim veşnicia Eminescu — noi, oamenii acestui pămint TRIBUNA CULTURAL-ARTISTICA REALITATEA VIETH­I TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIX, nr. 9 160 Paşii Poetului în cetate Popasurile Luceafărului poeziei româneşti pe aceste meleaguri sunt peceţi ce înno­bilează zestrea spirituală sibiană. Călătoriile eminesciene în Transilvania aparţin epocii de formare a poetului. Cel dinţii contact cu Sibiul şi via­ţa sa socială se împlineşte în anul 1864, sau în cel urmă­tor. La Sibiu, Mihai Emines­­cu venise să-l viziteze pe Ni­­colae, fratele său ce studia dreptul. Tot atunci obţine, probabil prin examenele sus­ţinute particular, echivalarea de studii pentru clasa a tre­ia gimnazială. Din amintiri ale contemporanilor se creio­nează rolul lui M. Eminescu în stimularea interesului pen­tru punerea în scenă a pie­sei lui Vasile Alecsandri, „Ior­­gu de la Sadagura“. Pregăti­rile diletanţilor sibieni se des­făşurau „în sala de învăţă­­mînt a şcolii de la biserica din Groapă“, clădire situată astăzi pe str. Justiţiei nr. 7. Contactele cu tineretul stu­dios sibian sunt reluate în toamna anului 1866. Mihai Eminescu sosea după un mai îndelungat popas la Blaj şi după emoţionanta experienţă a participării la adunarea ge­nerală a Asociaţiunii transil­vane de la Alba Iulia. La Si­biu cunoaşte pe studentul în drept Nicolae Densuşianu, poet, publicist şi viitorul is­toric, autorul Revoluţiunii lui Horea. N. Densuşianu ne va oferi peste ani imaginea tî­­nărului cu îmbrăcămintea să­răcăcioasă, copleşit de greută­ţile vieţii. Generozităţii sale tînărul poet îi datorează găz­duirea, primenirea completă a îmbrăcăminţii şi, mai pre­sus de toate, contactele şi cunoştinţele sibiene. Să a­­mintim că, prin instituţiile sale de grad superior, Aca­demia de drept (funcţiona în acei ani în clădirea din str. A. Iancu­­nr. 9) şi Institutul teologic-pedagogic (str. 1 Mai nr. 20), Sibiul se situa, ală­turi de Iaşi şi Bucureşti, drept centru universitar şi academic reprezentativ pen­tru românii intracarpatici. Iar între studenţii din acei ani, viitori protagonişti ai vieţii cultural-naţionale se numărau Rubin Patiţa, Ila­­rion Puşcariu, Patriciu Bar­bu, Ieronim Bariţiu. La rugămintea poetului de a trece în România, pe căi nesupravegheate, prin „Vama cucului“, N. Densuşianu îl îndrumă la părintele Bratu din Răşinari, îndrăgit de stu­denţii români, pentru căldu­­roasa-i ospitalitate, părintele Bratu, în casa căruia poposeş­te poetul, era bunicul dins­pre mamă al „poetului păti­mirii noastre“, Octavian Goga. Legăturile lui Mihai Emi­nescu cu sibienii vor fi re­înnoite în ultima decadă a lunii iunie 1868. Poetul înso­ţea, ca sufleur, trupa drama­tică Mihail Pascaly în turneul ei prin Transilvania şi Banat. Cu sprijinul Comitetului de primire, artiştii au fost găz­duiţi la hotelul­­Bucureşti“ (a funcţionat în clădirea din str. 1 Mai nr. 22). Potrivit relatărilor contemporane, spectacolele, găzduite de tea­trul oraşului (situat pe locul de astăzi al sălii „Thalia“,, s-au bucurat de un public numeros şi entuziast. Pentru întîia dată, Sibiului i se pre­zentau piese din dramaturgia română sau străină, în lim­ba română. Gazde desăvîrşite, românii sibieni au oferit un banchet în onoarea artiştilor. Seară de neuitat. Discursurile lui Iacob Bologa, Visarion Ro­man, Nicolae Popea, Zaharia Boiu, alături de tînărul Iero­nim Bariţiu, încălzesc spirite­le şi atmosfera. Unitatea sen­timentelor între fraţii de ace­laşi singe şi limbă a fost gîn­­dul exprimat în mişcătoarele cuvinte de recunoştinţă adre­sate de M. Pascaly. Print­re cei tineri se afla şi Mihai Eminescu. Datorăm lui I. Ba­riţiu rememorarea evenimen­tului şi un remarcabil portret al poetului. Un tînăr de sta­tură mijlocie, dar bine legat, cu părul lung şi de culoare neagră foarte frumoasă, cu nişte ochi mari de tăietura migdalelor, plini de veselie melancolică, nişte ochi expre­sivi, vorbitori ,şi totodată mis­terioşi. Un om predestinat, în acea seară de iunie. In Sibiu, Mihai Eminescu era părtaş la cea dinţii manifestare româ­nească de amploare, după instituirea compromisului dualist austro-ungar. La Steaua care a răsărit paşii Poetului în cetate să­­ privim cu emoţie şi veneraţie" Cornel LUNGI. autenticitatea operei literare Asociaţia scriitorilor din Sibiu îşi sporeşte, an de an, activitatea de luminare a maselor prin creaţii a căror autentică valoare es­te recunoscută şi preţuită de numeroşi iubitori de carte din judeţul nostru, dar şi de mulţi cititori şi specialişti din întreaga ţa­ră. Dovadă în acest sens stau premiile acordate — la diverse niveluri — slu­jitorilor sibieni ai slovei — cel mai recent fiind premiul Uniunii Scriitori­­­lor din R.S.R. acordat poe­tului Ion Mircea pentru cartea de poeme „Copacul cu 10 000 de imagini“. Sunt­ acestea fapte care demons­trează talentul, exigenţa faţă de cuviintul scris, înalta ţinută estetică a căr­ţilor publicate de sibieni. Editorial, activitatea aso­ciaţiei se concretizează prin apariţia, în 1986, a 15 volume: de proză, poezie, istorie, critică literară şi traduceri. Dar nu numai atît. Scriitorii noştri sînt bine primiţi, cu lucrări, la numeroase publicaţii cul­turale din ţară. Cele arătate mai sus constituie doar o latură a activităţii asociaţiei sibie­ne. Implicindu-se in an­samblul cultural-artistic al judeţului şi al ţării, cu în­tregul lor potenţial creator, avînd in vedere sarcinile ce le revin din documen­tele Congresului al XIII­­Iea al P.C.R., ale Congre­sului al II-lea al Educaţiei Politice şi Culturii Socia­liste, au pus primul accent pe stimularea creaţiei ins­pirate din realizările ani­lor socialismului, pe valo­rificarea superioară a moş­tenirii spirituale, progre­siste a poporului nostru şi, fireşte, pe bogatele tradiţii ale Sibiului. S-au organi­zat acţiuni de docu­mentare în uzine, pe şan­tiere, în sate, urm­ări­ndu­­se cunoaşterea nemijlocită a vieţii şi preocupărilor oamenilor muncii — pro­ducători ai bunurilor ma­teriale — în instituţii, şcoli, organizaţii obşteşti, de U.T.C. şi pionieri, — condiţie esenţială pentru surprinderea în artă a rea­lităţilor contemporane. Foarte apreciate au fost întîlnirile cu cititorii (Si­biu, Mediaş, Reşiţa, Cugir, Mîrşa, Sebeşu de Jos, Tăl­­maciu, Copşa Mică, Cris­tian ş.a.), precum şi parti­cipările de înaltă ţinută creatoare la festivalurile de poezie „Nichita Stănes­­cu“, „Lucian Blaga“ şi Festivalul internaţional de poezie „Poeţii lumii cîntă pacea“ (Bucureşti). Prezen­ţă activă şi de substanţă au avut scriitorii sibieni la acţiunile de documentare organizate de Uniunea Scriitorilor din R.S.R. în Cluj, Ciucea, Iaşi, Su­ceava, Sighetul Marm­aţiei, Tulcea. S-au organizat, în colaborare cu Centrul de librării, zile ale unor edi­turi şi lansări de cărţi in cadrul saloanelor cărţii. Colocviile de critică au instituit, în ’86, pentru pri­ma oară un premiu pentru cea mai valoroasă contri­buţie. Paleta activităţilor Aso­ciaţiei scriitorilor din Si­biu, pe 1986, este mult mai bogată — multe dintre ele au fost reflectate in presă la momentul r­espec­­tiv. Adăugăm celor arăta­te­, ca o concluzie, cu­vintele secretarului asocia­ţiei, Mircea Tomuş: „Aso­ciaţia s-a preocupat sâ-şi îndeplinească rolul ei ma­jor, acela de a înlesni, prin forme specifice, co­municarea între creator şi cititor, să contribuie la mai buna penetrare în ma­se a fenomenului literar; scriitorul să fie mereu a­­proape de viaţă, să cu­noască aspiraţia oameni­lor muncii, activitatea lor concretă — condiţie esen­ţială pentru autenticitatea creaţiei artistice“. I Premiile Asociaţiei scriitorilor din Sibiu Recent, intr-un cadru festiv, au fost înmî­­nate premiile Asociaţiei scriitorilor din Si­biu pe anul 1984, prozatoarei Sinziana Pop­a pentru cartea „Scrisori din linia întîi“ şi poetului Mircea Ivănescu pentru traducerea romanului „Ulyse“ de James Joyce. Premiile au fost înmînate de Mircea Tomuş, secreta­rul asociaţiei, care a făcut şi o scurtă pre­zentare a activităţii celor doi scriitori, scoţînd în evidenţă valoarea lucrărilor premiate. Sinziana Pop — prezenţă prodigioasă în publicistica literară, debutează, editorial, in 1966 cu volumul de schiţe „Nu te lăsa nici­odată“, în care autoarea „dovedeşte o re­marcabilă capacitate de a capta cuvintul şi sintactica naturală“. Urmează „Serenadă la trompetă“ (1969), carte de succes, răsplătită cu premiul Uniunii Scriitorilor din R.S.R. îşi relevă, apoi, virtuţile publicistice în volu­mul „Propuneri pentru paradis" (1975), în acelaşi an îi apare „Viaţa cere viaţă“. Dar Sinziana Pop este cunoscută de noi toţi prin reportajele de excepţie prezentate la televiziune, în care verbul incisiv se îmbră­ţişează, firesc, — ca în viaţă — cu duioşia sufletului oamenilor simpli. „Scrisori din linia întîi" (1984) carte de maturitate, greu de încadrat intr-un anum gen literar, scrisă cu aceeaşi stăpînire a mij­loacelor estetice, densă ca problematică şi mesaj umanist contemporan — dovadă, re­cunoaşterea ei valorică prin premiul acor-­­dat, despre care premiu Sinziana Pop spu­nea: „Semnificaţia acestuia este pentru mi­ne multiplă. Mai întîi, faptul că mi s-a de­cernat la Sibiu, oraş de care sînt profund legată, fiind şi eu ardeleancă, avînd aici prieteni dragi.“ Mircea Ivănescu — poet de primă impor­tanţă după aprecierea unora — la rindul lor consideraţi ca dătători de ton în critica li­terară — a fost şi el redactor — este şi a­­cum, la revista Transilvania — la mai multe reviste şi edituri. A debutat cu versuri şi­­ eseuri în revista „Steaua“ (1958—1960). După I ştiinţa noastră şi-a publicat primul volum de poezii în 1968, după care au urmat „Poeme“ I (1970), „Poesii“ (1971), „Alte versuri“ (1972), I „Alte poeme“ (1973) şi-apoi . .. multe „poe- I sii“, „poesii nouă“, „poeme nouă“ .. . peste I zece volume, în care prezintă (se prezintă) ■ „un intelectual care şi-a depăşit experienţa I intelectualistă ... pentru care ... realitatea • devine literatură sau pretext pentru a ordo- I na evenimente recurente prin literatură“. La I ora actuală (care bate totdeauna în trecut — I ca să fiu într-o paranteză a lui M.I.) el este,­­ spun tot specialiştii, unul dintre cei mai­­ mari traducători din literatura americană — ■ şi tot atît de mare cunoscător al acesteia. (A­­ tradus — fără să „trădeze“ — 14 cărţi, nu ■ numai din engleză; atenţie şi la „înfiorăto- | rul“ Kafka). Trei nume, doar: Scott-Fitzge­­­­rald, W. Faulkner, James Joyce. Din ultimul I (care poate fi primul!) cum spuneam, a m­a- I dus cel mai dificil roman al secolului nos-­­ tru — „Ulyse“ — pentru care a fost distins ■ cu premiul despre care aminteam la începu- I tul acestei însemnări. M.I. (folosesc inițialele I pentru că este un prea cunoscut „anonim“) , a fost distins, pînă acum cu numeroase pre- I mii, pentru poezie şi traduceri, din partea * Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, Acade- ■ miei R.S.R., Uniunii Scriitorilor din R.S.R.­­ (de două ori) şi Asociaţiei scriitorilor din­­ Sibiu (în 1980 şi.. . acum). Despre ultimul­­ (nu! — despre cel mai recent), M.I. zice:­­ „Mi-ar place să cred că premiul acordat de­­ Asociaţia scriitorilor din Sibiu ar putea re- i prezenta o recunoaştere — o acceptare — a­­ dorinţei mele mai vechi de a fi socotit şi eu sibian. Şi aş mai vrea să cred că o asemenea I distincţie este şi o recunoaştere a acelei atlt de utile activităţi de traducător, de aducere I in limba şi literatura noastră a valorilor I culturii universale“. 20,00 20,20 Viaţ că: • Pr cincinalul Columnele deniei­­co shine-com tă aniver ani de la Independe a Români reprezent: telor: Dîi Satu-Mare 21,50 Tele închiderea­mului. SIBIU „Liceenii* 11, 13|­1 Arta: însoară”, 11,30; 14: rele 17 şi cole pen Tineretul romantice 11, 13: la MEDIA sul: „O grădinari ril, oreli 19. Centi gul tău 9; ii; iî CISNA) periculos' 17; 19. DUMBI „Ani ero timid da orele 10; PRO» Numer la trage 19*7. Extrag 23; 36; f Extrag 7; 1; 4! Fond guri: 1 ( T« Teatri biu pres 17 și 20 spectaco MEDI G ... prezi 18, la î (str. Ce' progran con temi: de Octa In part prograrr Albrech un mec chitarist Benson. Mete servicii pescu, vremea caldă ş rul va Local ’ cipitaţi formă lapoviţ va fort tul va tempe nime v între­­ de, iar între 2 Local : ceaţă, seară cm, iar 67 cm.

Next