Tribuna Sibiului, aprilie 1988 (Anul 40, nr. 9537-9560)
1988-04-02 / nr. 9537
ORCAN AL COMITETULUIJUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL, nr. 9 537 Sîmbâtă, 2 aprilie 1988 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU .Recolte de vin la nivelul potenţialului de producţie al soiurilor cultivate şi solului In această primăvară, în cooperativele agricole de producţie din perimetrul judeţului nostru, inul pentru fibre va fi cultivat pe suprafeţe ce însumează 2 500 de hectare, iar inul pentru sămînţă pe alte 450 hectare. Pînă în prezent, datorită întârzierilor determinate de evoluţia vremii, lucrarea se află abia în fază de început. Inul pentru fibre a fost însămînţat pe 21 la sută din suprafeţele planifiate, iar cel pentru sămînţi pe 14 la sută. Cele mai bune recolte la inul pentru fibre, în anul 1987, au fost obţinute de C.A.P. Merghindeal — 7 704 kg/ha. Beneficiile realizate au determinat unitatea ca în acest an să sporească suprafaţa cultivată la 70 de hectare. Din dialogul purtat cu inginerul şef al cooperativei, Aurel Muntean, am reţinut următoarele: • S-a ales ca plantă premergătoare pentru vis porumbul pentru boabe • întreaga suprafaţă a fost arată din toamnă, cu pluguri echipate cu scormonitori şi concomitent s-au administrat sub brazdă cite 500 kg/ha de superfosfat şi sare potasică • Pregătirea terenului înaintea însămînțării se face cu combinatorul • Concomitent cu încorporarea seminței în sol (densitate de 2 800—3 000 boabe germinabile/m.p.) se administrează îngrăşăminte complexe. Mai urmează 3 lucrări: o tăvălugire uşoară, combaterea puricilor şi încă o erbicidare. După cum se poate observa unitatea respectă întru totul cerinţele plantei faţă de condiţiile de climă şi sol. Azotul se dă în cantităţi moderate, se administrează în schimb doze mai mari de îngrăşăminte fosfalice care grăbesc maturizarea tulpinilor, îmbunătăţesc calitatea fibrelor şi de îngrăşăminte potasive care măresc rezistenţa plantelor la cădere, stimulează creşterea în lungime a tulpinilor şi îmbunătăţeşte calitatea fibrelor. Deci, metode simple la îndemîna tuturor celor care cultivă in pentru fibre. I. FLESCHIN La zi în agricultură Vă prezentăm o vedere de ansamblu a atelierului de tricotat ciorapi fără dungă al sectorului II de la întreprinderea „7 Noiembrie", Sibiu - atelier dotat cu utilaje moderne, de înaltă complexitate și randament Foto: Fred MSS FORŢA DE MUNCĂ ÎN CONSTRUCŢII—o problemă O instituţie de învăţămînt insuficient valorificată 3. Inevitabil, pentru lămurirea unor aspecte ale pregătirii şi utilizării forţei de muncă la I.A.C.M. Sibiu, drumul documentărilor noastre a trebuit să treacă şi pe la unitatea de învăţămînt de profil: Liceul Industrial Nr. 6. Trebuie să mărturisim de la început că am rămas impresionaţi de baza materială de care dispune această şcoală. Racordîndu-se la cerinţele unui învăţămînt modern, cît mai eficient, liceul — cu şcoală profesională — şi-a organizat 21 cabinete pe discipline de studiu (în cea mai mare parte realizate prin autodotare), bibliotecă şi 4 ateliere — construcţii prefabricate, instalaţii, tîmplăriedulgherie, lăcătuşărie —, cărora, începînd cu acest an şcolar, li s-a adăugat încă un atelier de construcţii, amenajat de întreprinderea patronatoare (I.A.C.M.) în baza sa de producţie. Pentru pregătirea elevilor există 35 profesori, 10 ingineri de specialitate şi 8 maiştri-instructori. Deci, condiţii suficiente pentru pregătirea a numeroşi tineri constructori. Se şi întîmplă însă aşa? în primul rînd aflăm că liceul nu şi-a atins planul de şcolarizare. Deci, a dispărut şi posibilitatea unei minime selecţii. Acest fenomen a început să se manifeste acut —■ ne spunea prof. Aurel Georgescu, directorul liceului — îndeosebi după ce I.A.C.M.-ul a început să nu-şi mai îndeplinească planul, iar cîştigurile au scăzut. Aşa că elevii acestui liceu au început să fie tot mai mulţi dintre acei redistribuiţi din alte licee sibiene (unde nu au îndeplinit condiţiile minime de admitere), sau din cei care caută un liceu fără concurs de admitere, şi tot mai puţini sunt cei care doresc realmente să devină constructori. Astfel că şi numărul claselor cu profil de construcţii a scăzut tot mai mult (apărînd, în schimb, altele de de nerezolvat ? diferite profile). Spre exemplu, ultima promoţie de absolvenţi ai treptei a II-a, curs de zi, a cuprins 20 constructori structuri (din care 18 fete) şi 36 instalatori (22 fete). Treapta I a fost absolvită de 3 clase zidari (85 elevi, din care 41 fete) şi 38 instalatori (30 fete). Dar, pentru ca pregătirea absolvenţilor din treapta I să fie definitivată, ei ar trebui să urmeze , cursurile şcolii profesionale (de un an şi jumătate, sau de un an, în cazul finisorilor), însă, după cum s-a văzut, foarte, foarte puţini sunt cei care urmează această cale. Pe de o parte, pentru că jumătate dintre absolvenţi sunt fete, din care doar o infimă par(Continuare în pag. a IlI-a) Nicolae ACHIM Anchete „Tribunei Sibiului" il 618 Producţie-marfă peste plan Preocupările şi eforturile colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea, „Automecanica“ Mediaş pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor de plan pe anul 1988 se materializează prin realizarea ritmică a producţiei planificate. Astfel, în acest prim trimestru al anului, prin mobilizarea tuturor forţelor materiale şi umane, întreprinderea a raportat depăşirea planului la producţia-marfă cu 6 milioane lei, întregul spor de producţie fiind obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Un interes deosebit s-a acordat în acest trimestru şi derulării programului de înnoire şi modernizare a producţiei, între noutăţile acestui an aflîndu-se şi produsele deja intrate în fabricaţie: cisterna termoizolată AROC.L.A.; autospecială multifuncţională pe ARO 320; autoatelier mecanic- mobil, autobenă pentru cereale și furaje ș.a. Aspect din sala malaxoarelor a noii fabrici de pîine, recent dată în funcţiune in cartierul Hipodrom din Sibiu RAPID, COMPETENT. EFICIENT - un mod de a gindi și a munci l-am văzut și i-am urmărit la lucru. Intr-o seară, în această iarnă, s-a întrerupt brusc energia electrică, afectînd o mare zonă în cartierul V. Aaron. Apoi am aflat de ce. De vreo două zile, chiar în apropierea blocului unde locuiesc, se spărsese o conductă de apă, în acea zi se înfiinţase o echipă să o repare şi, săpînd în jurul „izvorului“, au avariat cablul electric. Un telefon la „deranjamentele“ I.P.R .- ului, şi în scurt timp echipa operativă (iată o perfectă sinonimie!) aflată în tură a fost la faţa locului. N-am ştiut atunci cum au rezolvat situaţia, cert este însă că în aproximativ o oră am avut din nou curent electric. Cine sunt aceşti oameni şi ce presupune munca lor? Ca să aflu răspuns acestei întrebări, iată-mă la I.R.E.S., la Centrul de distribuţie a energiei electrice Sibiu. Inginerul Mircea Pop, şeful centrului, şi Ioan Belaşcu, dispecer de reţea, îmi relatează şi alte cazuri deosebite, dar care au fost rezolvate cu maximum de operativitate de oamenii centrului. Unul recent, petrecut în 13 martie. La ora 5 dimineaţa, de la „Panificaţie“ s-a primit ştirea alarmantă că s-a întrerupt furnizarea energiei electrice. De serviciu era dispecerul Liviu Creţu, care imediat a luat măsuri de depistare a avariei, ce afecta de fapt întreaga zonă industrială Vest (Aeroportul, „Frigoriferul“ etc.). în asemenea situaţii, cel mai dificil lucru este depistarea exactă a locului unde s-a produs defecţiunea. Aici îşi spune cuvîntul experienţa, cunoaşterea pînă la amănunt a instalaţiilor de către dispeceri şi echipele operative. Aşa s-a reuşit şi aici ca, intr-un timp record, defecţiunea să fie depistată în zona autogării noi, la un cablu de 20 kV. Pentru că remedierea definitivă implica o lucrare mai mare, ce urma a fi făcută ulterior, s-a recurs la un provizorat, astfel că la ora 6 principalii consumatori erau alimentaţi, iar la ora 7,30 întreaga zonă. Eforturi deosebite a presupus înlăturarea unei alte mari avarii, produsă la un punct de alimentare subteran din centrul Sibiului. Apa infiltrată a avariat instalaţiile, pentru a căror remediere toate echipele au lucrat 3 zile şi 3 nopţi continuu. Dar în tot acest timp consumatorii nu au fost afectaţi decât între o oră şi o oră şi jumătate de la momentul producerii avariei. „Domeniul nostru de activitate — îmi explică inginerul Mircea Pop — cuprinde, în mare, întreţinerea instalaţiilor electrice de distribuţie de la 220 V pînă la 20 kV, întreţinerea grupurilor de măsură şi asigurarea relaţiilor de decontare a energiei electrice cu consumatorii. Una din activităţile care ne solicită foarte mult este înlăturarea avariilor (întreruperi accidentale în furnizarea energiei electrice). In aceste cazuri este deosebit ele importantă intervenţia rapidă şi exactă. Dacă există o sursă de rezervă, realimentarea se poate face imediat din această sursă. Dacă nu, se face un provizorat, ales funcţie de situaţie, pentru a reda consumatorilor energia cit mai repede. Se face, după aceea, o lucrare pregătitoare pentru executarea reparaţiei definitive. Deoarece multe defecte se produc in afara programului de lucru, se apelează la echipele de deranjamente cu program nonstop Cei 10 oameni care compun aceste echipe sunt selecţionaţi dintre cei mai buni meseriaşi ai noştri, pentru că ei trebuie să fie permanent capabili să acţioneze rapid, competent, eficient. Cînd se anunţă un deranjament, echipa îl de file de reportaj (Continuare în pag. a IlI-a) A. NICOLAE Ritmurile tinereţii Sub acest titlu azi, la orele 17 şi 19:30 la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu are loc un spectacol de muzică Uşoară susţinut de formaţiile artistice ale Casei de Cultură a Sindicatelor Cisnădie. Invitaţii de onoare ai spectacolului — cunoscuţii şi îndrăgiţii, interpreţi de muzică uşoară Dan Spătaru şi Cornel Marta.