Tribuna Sibiului, octombrie 1988 (Anul 40, nr. 9693-9717)
1988-10-02 / nr. 9693
ITs IT# ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL, nr. 9 693 Duminică, 2 octombrie 19884 pagini, 50 bani . ÎN SPIRITUL SARCINILOR ŞI ORIENTĂRILOR SUBLINIATE DE tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Toate forţele satelor concentrate pentru executarea lucrărilor agricole în termenele optime! Priorităţi ale acestei campanii: • strîngerea operativă şi fără pierderi a recoltei • onorarea obligaţiilor la fondul de stat • respectarea vitezelor zilnice de lucru planificate • întărirea ordinei şi disciplinei la toate punctele de lucru. • * Raidul nostru in unităţi din C.U. A. S. C. Avrig Ultima zi a lunii septembrie, zi caldă şi senină ca o autentică zi de vară, a permis lucrătorilor ogoarelor din unităţile aparţinătoare C.U.A.S.C. Avrig să iasă în cîmp cu toate forţele, acţionînd cu responsabilitate sporită la recoltatul cartofilor, executarea arăturilor, pregătirea patului germinativ şi însămînţarea păioaselor de toamnă, lucrări prioritare ale actualei perioade, împreună cu Ioan Cucu, preşedintele consiliului, ne-am deplasat în cîteva puncte „fierbinţi“ ale campaniei agricole de toamnă, respectiv în mijlocul cooperatorilor din Arpaşu de Jos, Cîrţa şi Cărţişoara, pe care i-am găsit repartizaţi pe toate fronturile de lucru ale campaniei de toamnă, muncind în ritm alert, folosind la maximum fiecare oră bună de lucru. Un lucru deosebit remarcat pe parcursul acestei zile a fost masiva participare la activităţile din cîmp a întregii suflări a comunelor respective, în sensul că ţăranilor cooperatori li se alătură elevii şi, după orele de program, şi ceilalţi membri ai familiei, care, chiar dacă lucrează la I.M. Mîrşa, Combinatul Chimic Victoria sau alte unităţi industriale, nu pregetă să se aplece cu rîvnă şi pricepere asupra roadelor pămîntului, pe care le doresc cu toţii cît mai grabnic strînse şi depozitate. La C.A.P. Arpaşu de Jos, în punctul de lucru „Calea Arpaşului“, circa 200 de oameni se aflau la recoltat cartofi, sub atenta supraveghere a inginerei Mariana Gliga, şefa fermei vegetale, a brigadierei Aurelia Pamp, de la care am aflat că pentru intensificarea ritmului de recoltare şi economisirea combustibilului, în acest punct de lucru se practică recoltarea manuală a cartofilor, care sunt transportaţi apoi cu atelajele la baza de recepţie de la Arpaşu de Jos. Printre cei mai harnici cooperatori prezenţi pe această parcelă se numărau Gheorghe Dobrilă, Ioan Turcu, Viorel Turcu, Ioan Gliga, Livia Cîrţuroşan, Ioan Dateş şi pensionarul C.A.P. în vîrstă de 80 de ani, David Nan. In punctul de lucru „După Galina“, se practica recoltarea mecanizată a cartofilor cu combine E 684 (mecanizatori: Andrei Kremer, Dumitru Buzău, loan Vîrlan și Florea Ionică), după care intrau oamenii la adunat ceea ce rămînea în urma combinelor, astfel încît nimic din recoltă să nu se risipească. Dintre numeroşii cooperatori aflaţi în cîmp în această frumoasă zi de sfîrşit de septembrie, cu soare dogoritor ca vara, i-am reţinut pe Iancu Vasu, Gheorghe şi Eufrosina Dobrin, Victor şi Livia Mandan, Rodica Mircea, Nicolae Oana, Aurel Pavel şi, neobosit, mereu în mijlocul oamenilor, în fruntea tuturor acţiunilor prioritare, pe Nicolae Bunea, primarul comunei Arpaşu de Jos. Concomitent cu eliberarea terenului de cartofi s-a trecut la executarea arăturilor adinei de toamnă, fertilizarea terenului cu îngrăşăminte complexe şi însămînţarea cerealelor păioase. Pe „Calea Arpaşului“ se afla la semănat grîu mecanizatorul Vasile Vasu, iar în punctul de lucru „Calea Ucei“, lucra la semănat mecanizatorul Ioan Căldăroar. Şi, pentru că bunul gospodar se preocupă încă de pe acum de soarta recoltei viitoare, un grup de cooperatori, în frunte cu Aurel Dobrin, preşedintele C.A.P., erau ocupaţi cu descărcarea, depozitarea şi însilozarea în condiţii optime a trei vagoane de cartofi de sămînţă din soiurile „Elită“ şi „Superelită“,primiţi din judeţele Harghita şi Braşov în scopul ameliorării soiurilor cultivate în această zonă din terasa a treia a Oltului, spre a obţine producţii şi mai bune anul viitor. Pe tarlalele C.A.P. Cîrţa se recoltau cartofii de pe ul(Continuare în pag. a IlI-a) Anca-Ileana MORARU Atingerea unor ritmuri înalte la însămînţări reprezintă una din sarcinile importante aflate la ordinea zilei în unităţile agricole Foto: R. KAMLA Tezele pentru Plenara C. C. al P. C. R. O nouă calitate, superioară, a învăţămîntului românesc Regîndind într-o perspectivă modernă, novatoare, rolul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în viaţa socială, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit o viziune revoluţionară, militantă privind misiunea şcolii în societatea noastră, în perspectiva strategică stabilită de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, de Tezele din aprilie, direcţiile de perfecţionare a învăţămîntului vizează, cu prioritate, modernizarea conţinutului şi a tehnicilor didactice ale procesului instructiv-educativ, formarea viitorilor specialişti conform exigenţelor mereu sporite ale noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi noii revoluţii agrare, dezvoltarea capacităţii lor de a promova noul în fiecare domeniu de activitate, în întreaga viaţă socială. In concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, obiectivul fundamental al învăţămîntului românesc de toate gradele îl constituie pregătirea temeinică profesional-ştiinţifică a generaţiilor tinere şi a tuturor oamenilor muncii, stimularea spiritului de creativitate şi a pasiunii pentru activitatea practică, productivă, formarea concepţiei materialist-ştiinţifice despre lume şi viaţă a tinerilor, a convingerilor şi atitudinilor comuniste, patriotice, revoluţionare, afirmarea lor în calitate de cetăţeni cu un larg orizont politic, ideologic şi cultural, profund implicaţi în procesul devenirii socialiste a patriei. Aprecierile, sarcinile, îndemnurile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Tezele din aprilie şi în cuvîntarea la marea adunare populară din municipiul Timişoara, cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt, se constituie într-un amplu şi mobilizator program de acţiune pentru continua modernizare a învăţămîntului de toate gradele, integrarea sa organică, permanentă cu cercetarea şi producţia, sporirea rolului său în lupta pentru o nouă calitate a muncii şi a vieţii, în întreaga dezvoltare a patriei noastre socialiste. Deschiderea noului an de învăţămînt a găsit şcoala românească angajată plenar într-un amplu proces de perfecţionare, proces generat de gîndirea profund novatoare, analitic-ştiinţifică şi dialectică a ctitorului României socialiste moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In concordanţă cu actualele cerinţe ale dezvoltării pre(Continuare în pag. a IV-a) Lucian JIMAN întreprinderea „Automecanica“ Mediaş. Faza de confecţionare a cupelor de amestec pentru autobetoniere Foto: Fred MSS Şedinţe plenare ale consiliilor oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare (In pagina a IlI-a) Caleidoscop duminica (în pagina a ll-a)