Tribuna Sibiului, noiembrie 1988 (Anul 40, nr. 9719-9742)

1988-11-26 / nr. 9740

[BIBLIOTECA HASTRA" SIBIU VV PROLETARI DIN TOATE TARIL Duna ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XL, nr. 9740 Sîmbăta, 26 noiembrie 1988 4 pagini, 50 bani TARILE UNITI VA I­I DECRET PREZIDENTIAL * pentru convocarea Camerei Legislative a consiliilor populare In temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975 privind con­gresul, Camera Legislativă și conferinţele consiliilor populare, Președintele Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC — Se convoacă Camera Legislativă a con­siliilor populare în ziua de 30 noiembrie 1988. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul NICOLAE CHUŞISCU Eforturi de gîndire şi acţiune pe linia înnoirii şi diversificării producţiei Mai mult ca oricînd, aceas­tă perioadă reprezintă pen­tru colectivul întreprinderii de Utilaje şi Piese de Schimb Sibiu un prilej de maximă mobilizare, respectiv o etapă de asidue căutări şi acţiuni menite a fundamenta măsuri şi soluţii de combatere a in­fluenţei unor factori negativi. Nu ne referim aici la lipsu­rile în asigurarea bazei ma­teriale, deşi este vorba de un element hotărîtor, determi­nant al nivelu­lui realizări- -....................... lei, atit din punct de vede­re cantitativ __________ cit şi calitativ, prin influenţarea puternică a structurii de fabricaţie. Ne vom opri, deci, asupra unei alte faţete a activităţii, ce ţi­ne mai direct de eforturile de gîndire şi acţiune ale spe­cialiştilor unităţii şi care con­diţionează în mare măsură însuşi viitorul acesteia. Este vorba de înnoirea, moderni­zarea şi diversificarea pro­ducţiei, în care accentul spe­cific trebuie pus pe asimila­rea în producţie a unor pro­duse care să aibă atit desfa­cerea cit şi baza materială a­­sigurate. Este vorba de ne­voia — deloc uşor de satis­făcut — adaptării structurii de fabricaţie la o nouă con­junctură Nu intimplător, cum am u­­ir­at din discuţia purtată cu ing. Sergiu Tănase, directo­rul întreprinderii, şi apoi cu ing. I­lie Andreşoiu, şef ate­lier de proiectare, toate for­ţele şi toate eforturile sunt concentrate în direcţia amin­tită; în consecinţă, realizări­le pe această linie sunt bune. Spre exemplu, din cele 26 de obiective (faze) cuprinse în planul tehnic, doar unul singur nu este finalizat şi a­­ceasta nu din vina celor de aici. Este vorba de omologa­rea şi punerea în funcţiune a gaterului GV 1300. Proto­tipul acestuia a fost realizat la timp, însă centrala indus­trială nu a găsit încă un be­neficiar unde produsul să fie expediat pentru probe şi în­­__________ cercări în ve­derea omolo­gării. Dar să tre­cem in revistă, pe rînd, cîteva din cele mai de marcă noutăţi. Şi vom în­cepe cu „locomobilul“ — cum îi place să-l numească ing. Sergiu Tănase. Este vorba de un tractor U 650 adaptat să circule pe liniile de cale fe­rată uzinală pentru manevră. Un asemenea tractor poate duce 3 vagoane pline, înlo­cuind locomotiva (fireşte, a­­colo unde nu este vorba de sarcini prea mari), obţinîndu­­se astfel însemnate economii de motorină. Produsul este o­­mologat ca prototip la Insti­tutul de Transporturi şi ur­mează să fie omologată pre­gătirea de fabricaţie, la con­structor. Un domeniu mai recent a­­bordat şi cu multe promisiuni de viitor îl constituie cel al exploatării şi prelucră­rii pietrei şi marmurei, între reuşite figurează aici, spre exemplu, omologarea şi intrarea în fabricaţie a fre­zelor de tăiat piatră şi mar­(Continuare în pag. a III-a) Ion SORESCU La I.U.P.S. Sibiu întreprinderea Mecanică pen­tru Gaz Metan Mediaş - una din unităţile economice fruntaşe din judeţul nostru. Imaginea de faţă este sur­prinsă la unul din standuri­le de probă pentru aparatu­ră pneumatică Foto: Fred M­SS Tezele pentru Plenara C. C. al P. C. R. Implicarea mai accentuată a muncii politico-educative în realizarea sarcinilor economice şi sociale în concepţia Partidului Co­munist Român, a secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, edificarea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate în ţara noas­tră presupune, aşa cum s-a relevat cu deosebită claritate şi în Tezele din aprilie, nu numai dezvoltarea continuă a forţelor de producţie pe ba­za celor mai noi cuceriri şti­inţifice şi tehnologice, ci şi formarea omului nou, creşte­rea continuă a conştiinţei so­cialiste, situarea ei la nive­lul dezvoltării economice. Re­zultă, aşadar, că se impune, ca o necesitate obiectivă, ri­dicarea continuă a muncii politico-educative la o nouă calitate, superioară, cerută de obiectivele tot mai complexe care stau în faţa societăţii noastre în etapa actuală şi în perspectivă. De înţeles că transpunerea în viaţă a o­­biectivelor stabilite de Pro­gramul partidului, a hotărîri­­lor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale par­tidului, nu se poate realiza decit cu revoluţionari încer­caţi, care se formează la înal­ta şcoală a muncii, cu oa­meni temeinic pregătiţi pro­fesional, cu un larg orizont politico-ideologic şi cultural­­ştiinţific. Fiecare om al muncii — şi toţi la un loc — trebuie să dea dovadă, în tot ceea ce face, zi de zi, de un puternic şi constructiv spirit revolu­ţionar. Aceasta, pentru că, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, „Revo­luţia nu s-a încheiat, ea se desfăşoară în alte forme şi se va desfăşura continuu. Lupta între vechi şi nou con­stituie însăşi baza concepţiei revoluţionare — de altfel, în­săşi esenţa dezvoltării între­gii societăţi omeneşti — şi a­­ceasta va reprezenta şi în viitor forma de manifestare a acţiunii omului pentru per­fecţionarea continuă a socie­tăţii, pentru ştiinţă, pentru cultură“. Acest adevăr tre­buie să marcheze întregul proces de organizare şi des­făşurare a muncii politico­­ideologice şi cultural-educati­ve. Ca urmare, întregul pro­ces educaţional de formare şi modelare a omului nou, toate organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate instituţiile şi factorii .­(Continuare în pag. a Vll-a) Lucian JIMAN Manifestări consacrate aniversării a 70 de ani de la făurirea statului naţional unitar român EXPOZIŢII In perioada 25—30 noiembrie, pionierii de la Şcoala Generală Nr. 24 Sibiu organizează expo­ziţia tematică: „Lupta poporu­lui român pentru unitate na­­ţional-statală, o permanenţă a istoriei noastre“. De asemenea, în această perioadă, şcolile ge­nerale nr. 1, 2, 3 Agnita găz­duiesc expoziţia de carte so­­cial-politică organizată sub ge­nericul „Lupta poporului ro­mân pentru unitate naţională şi statală, trăsătură definitorie a istoriei patriei noastre“. Sub genericele „Uniţi în gînd şi-n faptă“, „1 Decembrie — zi mă­reaţă de împlinire“, pionierii de­­la şcolile generale nr. 1 şi 7 Mediaş invită pe colegii lor la vernisajul expoziţiilor de de­sene organizate cu prilejul ani­versării a 70 de ani de la fău­rirea statului naţional unitar român. SPECTACOL Marţi, 29 noiembrie, ora 16, Clubul Municipal „Femina“, in colaborare cu Centrul de Creaţie şi Cultură „Cîntarea României“ al Sindicatelor Si­biu, organizează la sediul a­­cestuia un spectacol omagial dedicat aniversării a 70 de ani de la formarea Statului Naţio­nal Unitar Român, îşi dau con­cursul formaţiile laureate in cea de a VI-a ediţie a Festi­valului Naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. ACŢIUNI PIONIEREŞTI 30 noiembrie. Pionierii mem­bri ai Comandamentului uni­tă­ţii de la Şcoala Generală Nr. 24 Sibiu, organizează excursia tematică: „Unire, unitate“. 1 Decembrie. La Casa Pionie­rilor şi Şoimilor Patriei Me­diaş, formaţiile artistice şi cercurile de creaţie literară ale pionierilor din municipiul de pe Tîrnavă vor susţine meda­lionul literar-muzical „Uniţi prin orice vreme am fost, vom fi biruitori“. Pionierii membri ai cercului dramatic de la Şcoa­la Generală Nr. 17 Sibiu ani­versează măreţul eveniment de la 1 Decembrie 1918, prin sus­ţinerea in faţa colegilor a unui interesant medalion poetic in­titulat „Unirea — dorinţa în­tregului popor“. IN­PIA HNTNI IMIIM IMDMII-stindard şi permanenţă in istoria poporului român 6. în acele momente cru­ciale pentru românii din fos­tul Imperiu austro-ungar, C.N.R.C., în şedinţa sa din 15 noiembrie 1918, a h­otărît consultarea poporului, prin convocarea Marii Adunări Naţionale la Alba lulia, pen­tru ziua de 1 decembrie 1918. In vederea acestei Mari A­­dunări, la 20 noiembrie, la Arad, a fost redactat manifes­tul convocator care apoi a fost dat publicităţii. în acest manifest se arăta: „Istoria ne cheamă la fapte. Mersul ire­zistibil al civilizaţiunii ome­neşti a scos şi neamul româ­nesc din întunericul robiei la lumina conştiinţei de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte şi vrem să trăim ală­turi de celelalte naţiuni ale lumii, liberi şi independenţi. Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania vrea să-şi ho­tărască însăşi soarta sa de acum înainte. Toate neamu­rile din preajma noastră şi-au determinat viitorul prin rezo­luţ­iuni, în conformitate cu su­fletul lor naţional. E riadul nostru acum. Naţiunea ro­mână din Ungaria şi Transil­vania are să-şi spună cuvîn­­tul său hotărîtor asupra sor­ţii sale şi acest cuvînt va fi respectat de lumea întreagă, el este chiar aşteptat, pentru ca la gurile Dunării şi pe în­tregul larg, unde comunică pulsul vieţii economice între Apus şi Răsărit să se poată înfăptui ordinea şi neamuri­lor împrejmuitoare să li se procure tihna trebuitoare la munca spre desăvîrşirea uma­nă, în scopul acesta convocam Adunarea Naţională a naţiu­nii române din Ungaria şi Transilvania la Alba lui la cetatea istorică a neamului nostru, pe ziua de duminecă, în 16 noiembrie/1 decembrie a.c. la orele 10 a.m.“. In continuarea convocato­rului se stabilea modul de re­prezentare la Adunare a stă­rilor sociale, şi anume: epis­copii români, protopopii, ci­te un ales al fiecărui Consis­­toriu şi Capitlu; cîte doi aleşi ai societăţilor (Astra, Fondul de teatru, Asociaţiunea ară­­dană etc.); cîte două alese din partea fiecărei reuniuni fe­meieşti; cîte un reprezentant al colegiului profesoral de la fiecare şcoală medie, institut teologic, pedagogic şi şcoală civilă; cîte doi delegaţi de la fiecare reuniune învăţătoreas­­că; cîte un ofiţer şi un soldat din fiecare secţiune a gărzi­lor naţionale; cîte doi dele­gaţi de la fiecare reuniune de meseriaşi; delegaţii P.S.D.R., ca reprezentanţi ai muncitorimii organizate; cîte doi aleşi ai tineretului uni­versitar; cîte cinci reprezen­tanţi ai fiecărui cerc electo­ral. Organizatorii Adunării erau „convinşi că afară de cei ca­re vor reprezenta în chipul ară­tat mai sus păturile sociale ale naţiunii noastre la aceas­tă istorică adunare, unde se va hotărî soarta neamului nostru pentru vecie, se va prezenta însuşi poporul ro­mânesc în număr vrednic de cauza mare şi sfîntă“. Odată cu răspîndirea ma­nifestului convocator, C.N.­­­. a desfăşurat o activitate in­tensă pentru pregătirea Adu­nării, care avea să hotăras­că asupra viitorului ţării. Au fost stabilite cercurile elec­torale; s-au pregătit adună­rile populare pentru alege­rea delegaţilor ce urmau să participe la lucrările Adunării Populare; adunările în care toţi locuitorii majori să-şi spună cuvîntul privitor la u­­nire; după modelul stabilit de profesorul Andrei Bârser­­iu, din Sibiu, a fost tipărit şi difuzat în toate colţurile (Continuare în pag. a IlI-a) Paul ABRUDAN ŞAPTE DECENII DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN ÎN PAGINA A II-A: PENTRU TINEREŢEA ŞI VIGOAREA NAŢIUNII NOASTRE

Next