Tribuna Sibiului, octombrie 1989 (Anul 41, nr. 10002-10027)
1989-10-14 / nr. 10013
pog. 2 SPORT... SPORT... SPORT călărie Finala Campionatului naţional şi a „Daciadei“ la obstacole şi dresaj Miercuri şi joi au continuat, la baza hipică a C.S.M. din Sibiu, întrecerile călăreţilor. In proba de obstacole, cat. „mijlocie“ pe echipe. Locul 1 şi titlul de campioană naţională şi a „Daciadei“ a fost cucerit de echipa a II-a a Clubului sportiv al armatei Steaua, cu un total de 28 puncte, urmată de echipa Steaua I cu 40 p și de Dinamo cu 43 p. Pe locul 4 s-a situat C.S.M.-I.A.S. Sibiu, formată din: Răzvan Bozan cu Radiana, Alexandru Bozan cu Rarău, Ioan Tincu cu Olac și Gruia Deac cu Răsad, totalizarat 44 puncte. In proba de dresaj, cat. „uşoară", care a deschis programul zilei de joi, titlul de campion naţional şi al „Daciadei“ a revenit campionului balcanic Gheorghe Nicolae (Steaua) cu Semnal, care în cele 3 etape a realizat 39 puncte. Proba de obstacole, cat. „mijlocie“ — individual — la startul căreia s-au aliniat 13 concurenţi, a revenit lui Claudia Gheorghe (Dinamo) cu Floreşti — 155 p. Iată ordinea în clasamentul final: 2. Mircea Neagu (Steaua) cu Vîsc — 145; 3. Mircea Neagu cu Begu — 135; 4. Aiexandru Bozan (C.S.M.-I.A.S. Sibiu) cu Rarău — 131,5; 5. Alexandru Bozan cu Scorillo — 130,5; 6. Răzvan Bozan (C.S.M.-I.A.S. Sibiu) cu Radiana — 129 p. Programul continuă sîmbătă, de la ora 10, cu proba de dresaj, cat. „Sf. Gheorghe" şi „intermediar II“, iar de la ora 16, obstacole, cat. „grea", manşele I şi H. Duminică, de la ora 10 au loc proba de dresaj „intermediar I" și „Marele premiu", iar de la ora 14 — proba de obstacole „dificultate progresivă". Ilie IONESCU Turism-drumeţii Clubul „Amicii Munţilor“ organizează, la sfîrşitul acestei săptămîni, două drumeţii: prima, azi, 14 octombrie, la Păltiniş — plecarea cu autobuzul la ora 17, conduce Peter Kmen; a doua, duminică, 15 octombrie, pe dealurile Răşinarilor — întîlnirea la staţia de tramvai, ora 9, conduce Dumitru Olariu. Cei care vor pleca la Păltiniş, unde vor petrece noaptea, sunt aşteptaţi duminică, la ora 7, în staţia de autobuz, spre a efectua o înapoiere peste Poiana Tomnatic, la Răşinari. Evident, pe jos, adică ... drumeţind. „Cu lăutarii după mine...“ De cîţiva anişori încoace, la început timid, apoi din ce în ce mai agresiv, şi-a făcut loc cu coatele prostul gust, kitschul, şi în muzică, fie ea uşoară ori populară. In cele mai diverse locuri — în autobuz, în tren, la iarbă verde, la ştrand, la frizer, la meci (ba, într-o zi, şi-n sala de aşteptare a unui cabinet stomatologic!) — îţi este dat să te nimereşti lingă cite un ins care te agasează cu tot felul de „făcături“ aşa-zis muzicale, pentru că-i la îndemîna oricui să-şi cumpere un casetofon şi să umble cu el atîrnat de gît. Şi-apoi, vorba latinului: de gustibus et coloribus non disputandum. Mă rog, mă rog, așa o fi și n-ai ce face cînd, pe Valea Stezii. — PIETON — spre exemplu, se instalează ungă tine cu căţel, cu purcel, un ăla mare, burtos, buzat, cu fruntea lată de două degete, cu uitătura crîncenă, tatuat pînă pe lobii urechilor cu tot felul de sirene şi cai de mare, şi-şi agaţă într-o tufă casetofonul tare debitează, pe melodii arabo-turceşti, nişte texte de ţi se face părul măciucă. Dar cînd acest soi de muzică ne este „servit“ — orchestral-vocal sau pe bandă — în localuri publice de cele mai diverse categorii, atunci nu mai putem ridica din umeri o nepăsare. Pentru că responsabilii acestor unităţi de alimentaţie publică sunt cei dinţii care au obligaţia de a veghea la respectarea unui repertoriu muzical de bună calitate, aprobat în prealabil de oameni cu o solidă pregătire de specialitate. Numai, adesea, repertoriul devine o simplă „piesă“ de dosar, uitată undeva într-un seif, orchestrele, soliştii sau discipeliey-i lăsîndu-se duşi de valul înşelător al unui pseudosucces de public. (Un anumit gen de public consumator, fără ureche muzicală şi fără discirnămînt artistic). Să amintim aici că, de-a lungul întregii lor cariere, Maria Tănase şi Gică Petrescu — doi interpreţi etattii — au cîntat şi în localuri fără a face rabat la calitate. Fiindcă, dacă este adevărat ea muzica, aşa-zis, de local are în primul rînd caracter de divertisment, nu trebuie să omitem necesarele sale valenţe educative şi, în nici un caz, nu trebuie să-i îngăduim a deveni un factor poluant (n.r.d.). PE SCURT... PE SCURT... • FOTBAL. Rezultatele înregistrate în etapa a 8-a a diviziei „B“, seria a doua: Chimia — Pandurii 0—0, Mecanică Fină — Tractorul 5—1, A.S Drobeta — Sp. 30 Decembrie 1— 0, Minerul Motru — Construcții T . I. Craiova 1—0, Unirea A. Iulia — Autobuzul 2— 1, C.S. Targoviste — IMASA Sf. Gh. 5—2, I.C.I.M. — Met. Slatina 3—0, Metalul Mija — Rapid 1—3 • Miercuri, 25 octombrie a.c., de la ora 14, în cadrul popularei competiţii „Cupa României“, Textila Cisnădie primeşte pe teren propriu replica divizionarei B. C.S.M. Reşiţa. Să urăm merituoasei formaţii cisnădiene mult succes! • ÎN DIVIZIA C. Mecanica C.S.U. Sibiu — Carpaţi Mîrşa 2—2 (2—1), început furibund al gazdelor care înscriu două goluri, în primele ... 3 minute, prin Constantin. Treziţi ca boxerul din pumni, mîrşenii depăşesc momentul critic, trec la cîrma partidei şi reduc din diferenţă prin Drindea (min. 31). Tot mîrşenii se dovedesc mai ambiţioşi în repriza secundă, Ciorogar reuşind egalarea în min. 64. Joc de contre pînă in final, cu ocazii la ambele porţi, dar scorul rămîne neschimbat (M. Apostolache) • Dacia Cozia Călimăneşti — I.P.A. Sibiu 1—2 (0—1). Joc de mare angajament, în care gazdele au făcut abuz de faulturi, dar au trebuit să încline steagul în fața liderului, superior pe toate planurile. Pentru echipa sibiană au punctat Giugiumică (min. 38, din penalty) și Coldea (min. 60), gazdele reducînd din scor în min. 70, • Metalul Rm. Vîlcea — Metalul Voința Sibiu 2—1 • Electrica Titu — Carpati Agnita 4—1. B. MIRCEA ȘTIRI DIN ŞAH • Recent s-a încheiat campionatul republican pe echipe mixte, etapa de zonă (divizia C). Pe linia bunelor evoluţii, Koros la Sibiu, repartizată arbitrar într-o grupă „de foc“, la Călimăneşti, a reuşit să ocupe un onorabil loc secund. Punctul forte al echipei l-au constituit juniorii: Răşinaru Alina, Chitic Camelia, Oltean Gabriela şi Morar Marius (prima cu cel mai bun rezultat individual). La seniori s-au remarcat: Răşinaru Gheorghe, Oltean Nicolae şi Jenei Ştefan. Cealaltă echipă, Independenţa Sibiu, nu şi-a onorat valoarea, retrogradind în campionatul judeţean (în grupa de la Tuşnad). • O dată cu reactivarea asociaţiei Balanţa Sibiu, maestrul sportului Răşinaru Gheorghe a fost invitat să susţină un simultan la 13 mese. Rezultatul: 11—2 pentru simultanist. • Marţi, 17. X., divizionarele B. I.P.A. — A.S.A. Sibiu şi Sparta Mediaş încep, la Băile Felix, campionatul republican pe echipe mixte. Le dorim succes şi promovarea în divizia A. (M.B.) TRIBUNA SIBIULUI Anul XLI, nr. 10013 Fotbal divizia B F. C. M. Caracal — Gaz metan 1-0(0-0) Dornici de reabilitare, medieşenii au prestat un joc curajos, cu replici hotărâte în faţa unei echipe aflată şi ea la ananghie şi care a dominat o bună parte a partidei, nereuşind însă să desfacă „lacătul“ porţii, bine ferecată, a lui Szebin, decît printr-o lovitură de la 11 m. Faza s-a petrecut în min. 71, cînd, la o învălmăşeală în careu, vlăducu este faultat şi arbitrul Z. Bodo din Tg. Mureş acordă penalty, pe care Plotoagă îl transformă. Oricum, în evoluţia gaziştilor se simte un reviriment pe care-l sperăm concretizat duminică, în partida de pe teren propriu cu C. S. Tirgovişte, meci arbitrat de C. Cojocan din Reşiţa. Antrenorii Iuhasz şi Moş au utilizat formaţia: Szebin — Veza (accidentat şi înlocuit în min. 5 cu alt junior, V. Tănase), Biro, Aloman, Solomon — Dumitrescu, Mărginean, Tenghea, Ologu — Ciobanu, Handrea. Eugen SALCU O opţiune fundamentală — dezvoltarea de tip intensiv (urmare din pag. I) ţia hotărîtoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Originalitatea concepţiei secretarului general al partidului, caracterizată prin rigurozitate ştiinţifică, realism şi flexibilitate, constă în caracterul său deschis, dinamic, receptiv la nou, in forţa de a îmbina prezentul cu perspectiva, în orientarea cu consecvenţă spre creşterea calităţii, eficienţei şi a competitivităţii. Toate aceste coordonate sunt reflectate în obiectivele strategice şi orientările generale ale dezvoltării României în actualul cincinal, ca şi în cel viitor, care trebuie să asigure o creştere puternică a forţelor de producţie pe baza dezvoltării intensive a întregii economii naţionale. După cum se precizează cu claritate în Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, în viitorul cincinal „Producţia-marfă industrială urmează să crească, în ansamblu, cu cca 30—35 la sută. Se va dezvolta puternic baza de materii prime şi materiale, de resurse energetice. Va fi continuat procesul de dezvoltare a industriei prelucrătoare, acordîndu-se prioritate sectoarelor de virf. Va creşte mai rapid productivitatea muncii, se vor reduce consumurile, se vor diminua costurile, se vor ridica rentabilitatea fiecărui produs, precum şi venitul naţional pe unitatea de fonduri fixe". înfăptuirea acestor obiective strategice presupune făurirea unei economii moderne, de înaltă calitate, tehnicitate şi eficienţă, funcţionarea optimă a complexului economic naţional, conceput ca un organism multidimensional şi plurifuncţional care asigură dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor şi ramurilor economice, deopotrivă cu realizarea şi consolidarea unei suprastructuri eficiente, organism capabil să se adapteze rapid la evoluţia economiei mondiale. Strategia dezvoltării intensive reprezintă o expresie elocventă a modului creator, înnoitor, în care a fost abordată creşterea economiei româneşti în actualul cincinal şi pînă la sfîrşitul mileniului, ca soluţie de fond şi de durată a progresului susţinut şi multilateral în actualele condiţii interne şi internaţionale, ceea ce impune o accentuare tot mai puternică a laturilor calitative ale activităţii in toate domeniile. De aceea, continuarea procesului de dezvoltare intensivă constituie o coordonată majoră a politicii partidului, care a imprimat în toate sectoarele de activitate un puternic impuls în direcţia perfecţionării muncii, ca şi în planul conceperii de utilaje, instalaţii şi tehnologii moderne, al organizării superioare a activităţii, al realizării sarcinilor de producţie ce revin fiecărei unităţi economice în condiţii de calitate şi eficienţă ridicate. Acest proces de largă anvergură a angrenat, practic, întreg potenţialul creativităţii noastre tehnice la înfăptuirea obiectivelor din programele speciale. „Potrivit sarcinilor dezvoltării intensive a economiei româneşti , se apreciază în proiectul Programului-Directivă pentru Congresul al XIV- lea al P.C.R. — se va acţiona pentru asigurarea unei înalte eficienţe în toate sectoarele de activitate, prin introducerea mai rapidă a tehnicii noi, aplicarea fermă a măsurilor din programele de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei". In etapa actuală, dezvoltarea intensivă, care accentuează o serie de orientări de bază relevate încă de la Congresul al IX-lea al partidului, este nu numai necesară, dar și posibilă. Ea are ca bază importantele acumulări cantitative de pînă acum, relevate sintetic în proiectul Programului-Directivă: producţia industrială a crescut, faţă de 1945, de 135 de ori, din care de 120 de ori după 1965; producţia agricolă a crescut de 10 ori, din care de 6 ori în ultimii 24 de ani, iar venitul naţional de 40 de ori, din care de 33 de ori după Congresul al IX-lea al partidului. Fundamentul acestor realizări l-a constituit justa repartizare a venitului naţional în fond de acumulare şi fond de consum, ceea ce a asigurat ţării noastre un ritm rapid de dezvoltare. Aşadar, în momentul actual, ca şi în viitor, o dată cu eforturile pentru continuarea dezvoltării armonioase a forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor de producţie, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, un obiectiv principal rămîne dezvoltarea de tip intensiv a economiei. In ansamblul factorilor ce impun, dar şi condiţionează accentuarea caracterului intensiv al dezvoltării, în condiţiile deplinei eficienţe economice, pe prim plan se situează promovarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, aplicarea lor în producţie, ridicarea nivelului de pregătire profesională al oamenilor muncii. O altă premisă fundamentală, dar şi un instrument al dezvoltării intensive, o reprezintă creşterea eficienţei economice, care implică accentuarea factorilor calitativi ai dezvoltării, utilizarea corespunzătoare a ansamblului de factori, căi şi rezerve ce condiţionează cheltuirea cu efecte maxime a resurselor materiale, financiare şi umane de care dispune economia naţională. De altfel, trebuie subliniat faptul că orientarea spre dezvoltarea prioritar intensivă este impusă de o relativă epuizare a posibilităţilor dezvoltării extensive, de caracterul tot mai restrictiv al materiilor prime,, combustibilului şi energiei, mai ales datorită costului ridicat al acestora, ca şi de necesitatea participării mai active la diviziunea internaţională a muncii. Iată de ce, la nivelul economiei naţionale, în rîndul fiecărui colectiv de muncă, s-au intensificat eforturile pentru folosirea la întreaga capacitate a fondurilor fixe, a tuturor maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. A crescut, de asemenea, preocuparea şi răspunderea pentru evitarea cheltuielilor inutile sau ineficiente, pentru valorificarea superioară a resurselor umane şi materiale, pentru refolosirea acestora. Intr-un cuvînt, a crescut răspunderea pentru ridicarea eficienţei economice a întregii activităţi ) . La strînsul roadelor toamnei participă şi un mare număr de elevi din şcolile judeţului nostru. In imagine, elevii Liceului „Gheorghe Lazăr" din Sibiu lucrînd la recoltatul sfeclei furajere pe terenurile Fermei nr. 11 Scris a I.A.S. Sibiu Foto: Horst BICJNELNER 13,00 La sfî mină ( mîna închid« mului, nai. 1 tară tă. 19, lor, si Versul revolui 20,00. românii Film i vorbeste“, jurnal de nei Inchidi mului. «i SIBI „Marii orele : 15,45; Arta orele 15,30; 18, sp abenat: Tine lea pr. că“, o, 18; 20 fale le 11, 7 Ni zan, o orele 1 MEC greşul: gheaţă’ 11,15; 18, 20,„ Centi rea“, 11,30: I. L. lea pr. că“, cj 2«. CTSN arme“, rele 11 AGNl piui d orele 10 DU1V „Ultim orele 1 COPS „Rocky şi 18. APO „Sprijit orele 1 CAI * * populai că“, v. critice genuri, nerva, lei 26. Cezar „Omul vele și una „P. ditura pagini, Ruxai nu, „G. oglinzi" ditura gini, le Paul moara“ tura F gini, le Banu „In iar spare“, tura C. nească, lei 16. meteoritîine predomisă. Cer slab, la peraturi fi cupri 5 grade xime îi grade. ceață.