Tribuna Sibiului, octombrie 1989 (Anul 41, nr. 10002-10027)

1989-10-14 / nr. 10013

pog. 2 SPORT... SPORT... SPORT c­ălărie Finala Campionatului naţional şi a „Daciadei“ la obstacole şi dresaj Miercuri şi joi au continuat, la baza hipică a C.S.M. din Sibiu, întrecerile călăreţilor. In proba de obstacole, cat. „mijlocie“ pe echipe. Locul 1 şi titlul de campioană naţio­nală şi a „Daciadei“ a fost cucerit de echipa a II-a a Clubului sportiv al armatei Steaua, cu un total de 28 puncte, urmată de echipa Steaua I cu 40 p și de Dina­mo cu 43 p. Pe locul 4 s-a situat C.S.M.-I.A.S. Sibiu, for­mată din: Răzvan Bozan cu Radiana, Alexandru Bozan cu Rarău, Ioan Tincu cu Olac și Gruia Deac cu Răsad, totali­­zarat 44 puncte. In proba de dresaj, cat. „uşoară", care a deschis programul zilei de joi, titlul de campion naţio­nal şi al „Daciadei“ a revenit campionului balcanic Gheor­­ghe Nicolae (Steaua) cu Sem­nal, care în cele 3 etape a realizat 39 puncte. Proba de obstacole, cat. „mijlocie“ — individual — la startul căreia s-au aliniat 13 concurenţi, a revenit lui Claudia Gheorghe (Dinamo) cu Floreşti — 155 p. Iată ordinea în clasamentul final: 2. Mircea Neagu (Stea­ua) cu Vîsc — 145; 3. Mircea Neagu cu Begu — 135; 4. A­­iexandru Bozan (C.S.M.-I.A.S. Sibiu) cu Rarău — 131,5; 5. Alexandru Bozan cu Scorillo — 130,5; 6. Răzvan Bozan (C.S.M.-I.A.S. Sibiu) cu Ra­diana — 129 p. Programul continuă sîmbă­­tă, de la ora 10, cu proba de dresaj, cat. „Sf. Gheorghe" şi „intermediar II“, iar de la ora 16, obstacole, cat. „grea", manşele I şi H. Duminică, de la ora 10 au loc proba de dresaj „intermediar I" și „Ma­rele premiu", iar de la ora 14 — proba de obstacole „difi­cultate progresivă". Ilie IONESCU Turism-drumeţii Clubul „Amicii Munţilor“ organizează, la sfîrşitul aces­tei săptămîni, două drumeţii: prima, azi, 14 octombrie, la Păltiniş — plecarea cu auto­buzul la ora 17, conduce Pe­ter Kmen; a doua, duminică, 15 octombrie, pe dealurile Ră­şinarilor — întîlnirea la sta­ţia de tramvai, ora 9, condu­ce Dumitru Olariu. Cei care vor pleca la Păltiniş, unde vor petrece noaptea, sunt aşteptaţi duminică, la ora 7, în staţia de autobuz, spre a efectua o înapoiere peste Poiana Tom­natic, la Răşinari. Evident, pe jos, adică ... drumeţind. „Cu lăutarii după mine...“ De cîţiva anişori încoace, la început timid, apoi din ce în ce mai agresiv, şi-a făcut loc cu coatele prostul gust, kitsch­­ul, şi în muzică, fie ea uşoară ori populară. In cele mai di­verse locuri — în autobuz, în tren, la iarbă verde, la ştrand, la frizer, la meci (ba, într-o zi, şi-n sala de aşteptare a unui cabinet stomatologic!) — îţi es­te dat să te nimereşti lingă ci­te un ins care te agasează cu tot felul de „făcături“ aşa-zis muzicale, pentru că-i la înde­­mîna oricui să-şi cumpere un casetofon şi să umble cu el atîrnat de gît. Şi-apoi, vorba latinului: de gustibus et colo­­ribus non disputandum. Mă rog, mă rog, așa o fi și n-ai ce face cînd, pe Valea Stezii. — PIETON — spre exemplu, se instalează ungă tine cu căţel, cu purcel, un ăla mare, burtos, buzat, cu fruntea lată de două degete, cu uitătura crîncenă, tatuat pînă pe lobii urechilor cu tot felul de sirene şi cai de mare, şi-şi agaţă într-o tufă casetofonul tare debitează, pe melodii a­­rabo-turceşti, nişte texte de ţi se face părul măciucă. Dar cînd acest soi de muzică ne es­te „servit“ — orchestral-vocal sau pe bandă — în localuri pu­blice de cele mai diverse cate­gorii, atunci nu mai putem ri­dica din umeri o nepăsare. Pentru că responsabilii acestor unităţi de alimentaţie publică sunt cei dinţii care au obliga­ţia de a veghea la respectarea unui repertoriu muzical de bu­nă calitate, aprobat în preala­bil de oameni cu o solidă pre­gătire de specialitate. Numai­­, adesea, repertoriul devine o simplă „piesă“ de dosar, ui­tată undeva într-un seif, or­chestrele, soliştii sau disc­­ipeliey-i lăsîndu-se duşi de va­­lu­l înşelător al unui pseudo­­succes de public. (Un anumit gen de public consumator, fă­ră ureche muzicală şi fără dis­­ci­rnămînt artistic). Să amintim aici că, de-a lungul întregii lor cariere, Maria Tănase şi Gică Petrescu — doi interpreţi eta­­ttii — au cîntat şi în localuri fără a face rabat la calitate. Fiindcă, dacă este adevărat ea muzica, aşa-zis, de local are în primul rînd caracter de di­vertisment, nu trebuie să omi­tem necesarele sale valenţe e­­ducative şi, în nici un caz, nu trebuie să-i îngăduim a deveni un factor poluant (n.r.d.). PE SCURT... PE SCURT... • FOTBAL. Rezultatele înre­gistrate în etapa a 8-a a divi­ziei „B“, seria a doua: Chimia — Pandurii 0—0, Mecanică Fină — Tractorul 5—1, A.S Drobeta — Sp. 30 Decembrie 1— 0, Minerul Motru — Cons­trucții T . I. Craiova 1—0, U­­nirea A. Iul­ia — Autobuzul 2— 1, C.S. Targoviste — IMASA Sf. G­h. 5—2, I.C.I.M. — Met. Slatina 3—0, Metalul Mija — Rapid 1—3 • Miercuri, 25 oc­tombrie a.c., de la ora 14, în cadrul popularei competiţii „Cupa României“, Textila Cis­­nădie primeşte pe teren pro­priu replica divizionarei B. C.S.M. Reşiţa. Să urăm me­rituoasei formaţii cisnădiene mult succes! • ÎN DIVIZIA C. Mecanica C.S.U. Sibiu — Carpaţi Mîrşa 2—2 (2—1), în­ceput furibund al gazdelor ca­re înscriu două goluri, în pri­mele ... 3 minute, prin Cons­tantin. Treziţi ca boxerul din pumni, mîrşenii depăşesc mo­mentul critic, trec la cîrma partidei şi reduc din diferen­ţă prin Drindea (min. 31). Tot mîrşenii se dovedesc mai am­biţioşi în repriza secundă, Ciorogar reuşind egalarea în min. 64. Joc de contre pînă in final, cu ocazii la ambele porţi, dar scorul rămîne­ nes­chimbat (M. Apostolache) • Dacia Cozia Călimăneşti — I.P.A. Sibiu 1—2 (0—1). Joc­ de mare angajament, în care gaz­dele au făcut abuz de faulturi, dar au trebuit să încline stea­gul în fața liderului, superior pe toate planurile. Pentru e­­chipa sibiană au punctat Giu­­giumică (min. 38, din penalty) și Col­dea (min. 60), gazdele reducînd din scor în min. 70, • Metalul Rm. Vîlcea — Me­talul Voința Sibiu 2—1 • E­­lectrica Titu — Carpati Agnita 4—1. B. MIRCEA ȘTIRI DIN ŞAH • Recent s-a încheiat cam­pionatul republican pe echipe mixte, etapa de zonă (divizia C). Pe linia bunelor evoluţii, Koros la Sibiu, repartizată ar­bitrar într-o grupă „de foc“, la Călimăneşti, a reuşit să o­­cupe un onorabil loc secund. Punctul forte al echipei l-au constituit juniorii: Răşinaru Alina, Chitic Camelia, Oltean Gabriela şi Morar Marius (prima cu cel mai bun rezul­tat individual). La seniori s-au remarcat: Răşinaru Gheorghe, Oltean Nicolae şi Jenei Ştefan. Cealaltă echipă, Independenţa Sibiu, nu şi-a onorat valoarea, retrogradind în­ campionatul judeţean (în grupa de la Tuş­­nad). • O dată cu reactivarea asociaţiei Balanţa Sibiu, ma­estrul sportului Răşinaru Gheorghe a fost invitat să susţină un simultan la 13 me­se. Rezultatul: 11—2 pentru si­­multanist. • Marţi, 17. X., divizionarele B. I.P.A. — A.S.A. Sibiu şi Sparta Mediaş încep, la Băile Felix, campi­­onatul republican pe echipe mixte. Le dorim succes şi promovarea în divizia A. (M.B.) TRIBUNA SIBIULUI Anul XLI, nr. 10­013 Fotbal­ divizia B F. C. M. Caracal — Gaz metan 1-0(0-0) Dornici de reabilitare, medi­­eşenii au prestat un joc cura­jos, cu replici hotărâte în faţa unei echipe aflată şi ea la a­­nanghie şi care a dominat o bună parte a partidei, nereu­şind însă să desfacă „lacătul“ porţii, bine ferecată, a lui Szebin, decît printr-o lovitură de la 11 m. Faza s-a petrecut în min. 71, cînd, la o învăl­măşeală în careu, vlăducu este faultat şi arbitrul Z. Bodo din Tg. Mureş acordă penalty, pe care Plotoagă îl transformă. Oricum, în evoluţia gaziştilor se simte un reviriment pe ca­­re-l sperăm concretizat dumi­nică, în partida de pe teren propriu cu C. S. Tirgovişte, meci arbitrat de C. Cojocan din Reşiţa. Antrenorii Iuhasz şi Moş au utilizat formaţia: Szebin — Veza (accidentat şi înlocuit în min. 5 cu alt junior, V. Tăna­se), Biro, Aloman, Solomon — Dumitrescu, Mărginean, Ten­­ghea, Ologu — Ciobanu, Han­­drea. Eugen SALCU O opţiune fundamentală — dezvoltarea de tip intensiv (urmare din pag. I) ţia hotărîtoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Originalita­tea concepţiei secretarului ge­neral al partidului, caracteri­zată prin rigurozitate ştiinţi­fică, realism şi flexibilitate, constă în caracterul său des­chis, dinamic, receptiv la nou, in forţa de a îmbina prezen­tul cu perspectiva, în orien­tarea cu consecvenţă spre creşterea calităţii, eficienţei şi a competitivităţii. Toate a­­ceste coordonate sunt reflec­tate în obiectivele strategice şi orientările generale ale dezvoltării României în ac­tualul cincinal, ca şi în cel viitor, care trebuie să asigu­re o creştere puternică a for­ţelor de producţie pe baza dezvoltării intensive a între­gii economii naţionale. După cum se precizează cu claritate în Tezele pentru Congresul al XIV-lea al parti­dului, în viitorul cincinal „Producţia-marfă industrială urmează să crească, în an­samblu, cu cca 30—35 la su­tă. Se va dezvolta puternic baza de materii prime şi ma­teriale, de resurse energetice. Va fi continuat procesul de dezvoltare a industriei pre­lucrătoare, acordîndu-se prio­ritate sectoarelor de virf. Va creşte mai rapid productivi­tatea muncii, se vor reduce consumurile, se vor diminua costurile, se vor ridica renta­bilitatea fiecărui produs, pre­cum şi venitul naţional pe u­­nitatea de fonduri fixe". în­făptuirea acestor obiective strategice presupune făurirea unei economii moderne, de înaltă calitate, tehnicitate şi eficienţă, funcţionarea optimă a complexului economic naţio­nal, conceput ca un organism multidimensional şi plurifunc­­ţional care asigură dezvolta­rea armonioasă a tuturor sec­toarelor şi ramurilor econo­mice, deopotrivă cu realiza­rea şi consolidarea unei su­prastructuri eficiente, orga­nism capabil să se adapteze rapid la evoluţia economiei mondiale. Strategia dezvoltării inten­sive reprezintă o expresie e­­locventă a modului creator, înnoitor, în care a fost abor­dată creşterea economiei ro­mâneşti în actualul cincinal şi pînă la sfîr­şitul mileniului, ca soluţie de fond şi de du­rată a progresului susţinut şi multilateral în actualele con­diţii interne şi internaţionale, ceea ce impune o accentuare tot mai puternică a laturilor calitative ale activităţii in toate domeniile. De aceea, continuarea procesului de dez­voltare intensivă constituie o coordonată majoră a politicii partidului, care a imprimat în toate sectoarele de activitate un puternic impuls în direc­ţia perfecţionării muncii, ca şi în planul conceperii de u­tilaje, instalaţii şi tehnologii moderne, al organizării supe­rioare a activităţii, al realiză­rii sarcinilor de producţie ce revin fiecărei unităţi econo­mice în condiţii de calitate şi eficienţă ridicate. Acest pro­ces de lar­gă anvergură a an­grenat, practic, întreg poten­ţialul creativităţii noastre teh­nice la înfăptuirea obiective­lor din programele speciale. „Potrivit sarcinilor dezvoltă­rii intensive a economiei ro­mâneşti , se apreciază în proiectul Programului-Directi­­vă pentru Congresul al XIV- lea al P.C.R. — se va acţiona pentru asigurarea unei înal­te eficienţe în toate sectoa­rele de activitate, prin intro­ducerea mai rapidă a tehnicii noi, aplicarea fermă a măsu­rilor din programele de orga­nizare ştiinţifică şi moderni­zare a producţiei". In etapa actuală, dezvolta­rea intensivă, care accentuea­ză o serie de orientări de ba­ză relevate încă de la Con­gresul al IX-lea al partidului, este nu numai necesară, dar și posibilă. Ea are ca bază importantele acumulări canti­tative de pînă acum, releva­te sintetic în proiectul Pro­­gramului-Directivă: produc­ţia industrială a crescut, faţă de 1945, de 135 de ori, din care de 120 de ori după 1965; producţia agricolă a crescut de 10 ori, din care de 6 ori în ultimii 24 de ani, iar ve­nitul naţional de 40 de ori, din care de 33 de ori după Congresul al IX-lea al par­tidului. Fundamentul acestor realizări l-a constituit justa repartizare a venitului na­ţional­ în fond de acumulare şi fond de consum, ceea ce a asigurat ţării noastre un ritm rapid de dezvoltare. Aşadar, în momentul actual, ca şi în viitor, o dată cu e­­forturile pentru continuarea dezvoltării armonioase a for­ţelor de producţie, perfecţio­narea relaţiilor de producţie, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii, un obiectiv principal rămîne dezvoltarea de tip intensiv a economiei. In ansamblul factorilor ce impun, dar şi condiţionează accentuarea caracterului in­tensiv al dezvoltării, în condi­ţiile deplinei eficienţe econo­mice, pe prim plan se situea­ză promovarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehni­cii, aplicarea lor în produc­ţie, ridicarea nivelului de pregătire profesională al oa­menilor muncii. O altă pre­misă fundamentală, dar şi un instrument al dezvoltării in­tensive, o reprezintă creşterea eficienţei economice, care im­plică accentuarea factorilor calitativi ai dezvoltării, utili­zarea corespunzătoare a an­samblului de factori, căi şi re­zerve ce condiţionează chel­tuirea cu efecte maxime a resurselor materiale, finan­ciare şi umane de care dis­pune economia naţională. De altfel,­ trebuie subliniat fap­tul că orientarea spre dez­voltarea prioritar intensivă este impusă de o relativă e­­puizare a posibilităţilor dez­voltării extensive, de carac­terul tot mai restrictiv al ma­teriilor prime,, combustibilu­lui şi energiei, mai ales dato­rită costului ridicat al aces­tora, ca şi de necesitatea par­ticipării mai active la divi­ziunea internaţională a muncii. Iată de ce, la nivelul eco­nomiei naţionale, în rîndul fiecărui colectiv de muncă, s-au intensificat eforturile pentru folosirea la întreaga capacitate a fondurilor fixe, a tuturor maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. A crescut, de asemenea, preocuparea şi răs­punderea pentru evitarea cheltuielilor inutile sau inefi­ciente, pentru valorificarea superioară a resurselor uma­ne şi materiale, pentru refo­­losirea acestora. Intr-un cu­­vînt, a crescut răspunderea pentru ridicarea eficienţei e­­conomice a întregii activi­tăţi ) . La strînsul roadelor toamnei participă şi un mare număr de elevi din şcolile judeţului nos­tru. In imagine, elevii Liceului „Gheorghe Lazăr" din Sibiu lucrînd la recoltatul sfeclei furajere pe terenurile Fermei nr. 11 Scris a I.A.S. Sibiu Foto: Horst BICJN­ELNER 13,00 La sfî mină ( mîna închid« m­ului, nai. 1 tară tă. 19, lor, si Versul revolui 20,00. românii Film i vorbes­te“­­,­ jurnal de nei Inchidi mului. «i SIBI „Marii orele : 15,45; Arta orele­­ 15,30; 18, sp abenat: Tine lea pr. că“, o, 18; 20 fale­­ le 11, 7 Ni zan, o orele 1 MEC greşul: gheaţă’ 11,15; 18, 20,„ Centi rea“, 11,30: I. L. lea pr. că“, cj 2«. CTSN arme“, rele 11 AGNl piui d o­rele 10 DU1V „Ultim orele 1 COPS „Rocky şi 18. APO „Sprijit orele­ 1 CAI * * populai că“, v. critice genuri, nerva, lei 26. Cezar „Omul vele și una „P. ditura pagini, Ruxai nu, „G. oglinzi" ditura gini, le Paul moara“ tura F gini, le Banu „In iar spare“, tura C. nească, lei 16. ­meteori­tîine predomi­să. Cer slab, la peraturi fi cupri 5 grade xime îi grade. ceață.

Next