Tribuna, aprilie 2002 (Anul 118, nr. 3377-3402)

2002-04-16 / nr. 3390

1a aprilie 2002 - ----------Tribuna eveniment Miniştrii de Interne ai Germaniei şi României sunt de acord că ROMANII SE COMPORTĂ BINE DUPĂ RIDICAREA VIZELOR ♦ Otto Schily: "Şi noi, şi dvs., avem propriile «oi negre» în această privinţă" ♦ ♦ Vizita efectuată vineri, 12 aprilie, la Sibiu a fost, pentru mi­nistrul de Interne al Germaniei, Otto Schily, şi un prilej de a face câteva aprecieri referitoare la comportamentul românilor care călătoresc în spaţiul Schengen după ridicarea vizelor. întrebat în legătură cu acest aspect de reporterul Tribunei, Otto Schily a spus: "în Uniunea Europeană s-a analizat această problemă. Cert este că atât Germania, cât și România au fiecare oile lor negre din acest punct de vedere. Eu apreciez ca foarte importantă colaborarea noastră cu Ministe­rul român de Interne și consider că trebuie să intensificăm efortu­rile noastre comune pentru a combate criminalitatea trans­frontalieră". La rândul său, mi­nistrul român de Interne, Ioan Rus, a adăugat: "Vreau să preci­zez că până în acest moment nu există semnale din partea nici unui stat din spaţiul Schengen că ar fi crescut infracţionalitatea în rândurile românilor care călă­toresc în aceste ţări." ♦ Vizita lui Otto Schily s-a desfăşurat la Sibiu cu o întârziere de circa o oră faţă de programul stabilit iniţial. Schily a sosit pe aero­portul Sibiu abia la ora 12.15. Aici a fost întâmpinat de pre­fectul judeţului, Mircea Silvestru Lup, de preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Morar, de consulul general al Germaniei la Sibiu, Peter Adamek, care l-au însoţit, de altfel, pe ministrul german pe tot parcursul vizitei. Primirea pe aeroportul Sibiu a durat circa 10 minute. Otto Schily a fost primit cu pâine şi sare, a trecut în revistă garda de onoare şi au fost intonate im­nurile celor două ţări ♦ După festivitatea de decernare a ti­tlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Sibiu, găzduită de Muzeul Brukenthal, întreaga delegaţie a traversat pe jos Piaţa Mare, în drum spre sediul FDGR. La un moment dat, Otto Schily a schimbat brusc traseul, îndreptându-se spre un grup de fete de liceu care îl salutaseră în limba germană. Ministrul german a dat mâna cu fetele, apreciind faptul că ştiu câteva cuvinte în germană, şi le-a recomandat să înveţe cât mai multe limbi, spunându-le: "Iată, eu regret că nu cunosc limba română. M-aş fi descurcat mult mai bine acum!" ♦ Vizita lui Otto Schily la Roşia a fost mai scurtă decât se prevăzuse iniţial. Organizatorii au fost nevoiţi să taie din program întâlnirea cu lideri ai rromilor, spre regretul unor membri ai familiei Cioabă, care se pregătiseră cu zel pentru întrevedere. Ministrul german a avut, totuşi, timp să planteze, împreună cu omologul său român, un stejar şi un ulm în curtea Şcolii Waldorf (în foto). ♦ Trebuie apreciat efortul autori­tăţilor în organizarea impecabilă a vizitei. Totuşi, parcă blocarea preţ de câteva ore a majorităţii arterelor de circulaţie din oraş a fost o exagerare. în rest, totul a decurs bine, chiar surprinzător de bine pentru ziarişti, care nu au mai fost îmbrânciţi de tot felul de indivizi, reuşind, astfel, să-şi facă meseria. Poliţia a mani­festat o grijă deosebită faţă de gazetari, punând la dispoziţia presei un microbuz pentru de­plasarea în coloana oficială, lucru absolut normal, dar mai rar întâlnit pe la noi... Florin STAICU Foto: Fred M­SS Parteneriat A­TR România - A­TR Franţa Subvenţii de miliarde de lei pentru Şcoala Generală nr.6 din Sibiu Suntem mulţi cei care iubim Şcoala Generală nr.6 din Sibiu (elevi, foşti elevi, profesori, învăţători şi părinţi, printre care se numără şi semnatarul acestor rânduri). Din rândul absolvenţilor acestei şcoli sibiene au ieşit profesori, ingineri, medici, informaticieni, profesionişti de mare prestigiu. Sunt multe nume de dascăli care ar trebui amintite. O voi face doar prin a-l numi pe învăţătorul Cândea, cel care a format o generaţie de aur. Şi în semn de respect pentru ceea ce a făcut pentru ei, foştii lui elevi - acum în clasa a Xll-a de liceu - n-au uitat ca, de ziua dumnealui, să-i aducă un buchet de flori, din cele preferate. Gest superb pentru dascălul care le-a pus creionul în mână şi i-a învăţat să buchisească slovele. Dar nu despre aceste lucruri vreau să scriu, ci despre cu totul altceva. Dl. prof. Teodor Mărcuţ, directorul şcolii, ţinea să ne vorbească despre cu totul altceva. Nu dorea să se laude cu rezultatele elevilor şcolii, ci să remarce sprijinul oferit de ATR Franţa. "Este vorba de asociaţiile de prietenie ATR România şi ATR Franţa, preşedinţii celor două asociaţii fiind Delia Maria Silişte şi Jean Claude Bonin. în an­ul 1995, cele două asociaţii, împreună cu primăriile, au hotărât înfrăţirea localităţii Thorigne Fouilard (comună suburbană oraşului Rennes), cu cartierul Hipodrom din Sibiu. Pe parcursul timpului s-au desfăşurat mai multe schimburi culturale, sportive, pe linie de învăţământ etc. Francezii, de fiecare dată, au ajutat şcoala, la început cu cărţi, manuale şcolare, rechizite, articole de îmbrăcăminte, material sportiv, cu amenajarea unei săli de sport proprii. Mulţi sportivi au fost invitaţi la Thorigne Fouilard, la competiţii sportive, dar şi la diverse activităţi cu ocazia Târgului de Crăciun din această localitate (prof. Ecaterina Florida Mihăilă şi Valentin Popa). Semnificativ este însă făptui că, datorită legăturilor de prietenie consolidate între A­TR Franţa şi A­TR România, Şcoala Generală nr.6 a beneficiat, în anul 2001, de 1,2 miliarde lei sponsorizări, sumă din care au fost reparate grupurile sanitare şi a fost confecţionat mobilier în clase, laboratoare şi direcţiune, iar în acest an au mai primit 4570 euro cu care a fost confecţionat mobilier în alte trei clase şi laboratoare. Toate aceste donaţii au condus la ameliorarea condiţiilor de studiu ale elevilor". Nu putem încheia fără să reamintim că artizanii acestor relaţii de prietenie sunt Jean Claude Bonin şi Delia Maria Silişte. D. MANIŢIU LA CINEMA PACEA, TREI ZILE John Travolta şi Halle Berry in "COD DE ACCES: SWORDFISH" Ciocolatia Halle Berry, cea care a infirmat părerea cvasiunanimă de la Hollywood că manechinele nu sunt în stare să devină cu adevărat actriţe şi-a consolidat, în ultimii ani, statutul de actriţă ambiţioasă şi talentată. Acest statut i-a fost recunoscut oficial prin nominalizările la Globul de Aur şi la Oscar pentru rolul din "Monster's Ball", rol care i-a adus în martie mult râvnita statuetă. Este prima actriţă de culoare care câştigă Oscarul pentru cea mai bună actriţă în rol principal şi momentul este şi o recunoaştere a contribuţiei actorilor de culoare la afirmarea cinematografului american. Actriţa a fost de-a dreptul copleşită şi a vărsat un potop de lacrimi în faţa unei săli care o aplauda şi a milioane de telespectatori părtaşi la clipele de emoţie. Aşteptăm să o vedem pe Halle Berry în cinematografe cu acest film; în mod cert o vom vedea şi în filmul la care lucrează acum, alături de Pierce Brosnan, căci fosta Miss Teen America, Miss Ohio şi Miss USA a acceptat să devină partenera Agentului 007 în noul film despre aventurile lui James Bond. Până când acest nou film despre James Bond va fi terminat şi va ajunge la noi, o putem revedea pe Halle Berry într-un alt film american ce a avut premiera anul trecut, un thriller care îl are ca protagonist pe John Travolta - COD DE ACCES­­SWORDFISH, şi a fost realizat de regizorul Dominic Sena, cel care a fost în cinematografe, anul trecut, cu un alt thriller, tensionatul "Dispari în 60 de secunde!". John Travolta joacă rolul unui spion care are nevoie de mulţi bani pentru a-şi pune în aplicare planurile. Banii există, în conturile unor instituţii guvernamentale. Pentru a ajunge la ei, e nevoie de un geniu al computerelor şi al sistemelor de siguranţă. Gabriel Shear şi frumoasa lui parteneră Ginger îl atrag în acţiune pe superhackerul Stanley Jobson (Hugh Jackman), făcând din el un pion într-un joc periculos, încercând să sintetizeze, un comentator spunea că SWORDFISH înseamnă "acţiune cât încape, plus o interpretare extra a lui "Mister super-cool" Travolta, plus scena cu sânii lui Halle Berry goi şi în prim plan". Halle Berry a constatat o creștere a box-office-ului său, după secvențele nud din filmul SWORDFISH. "N-am ştiut că sânii mei au o asemenea putere, căci aş fi făcut asta mai demult", a declarat glumind frumoasa actriţă, care a recunoscut că SWORDFISH a ajutat-o să-şi învingă anumite inhibiţii. Oare ne vom învinge şi noi inhibiţiile şi vom reveni în sălile de cinema? N. MOT Rememorări 130 de ani de la înfiinţarea Institutului de Credit şi Economii Banca "Albina" Recent, la sediul BNR Sucursala Sibiu, a avut loc ceremonia de aniversare a 130 de ani de la înfiinţarea Institutului de Credit şi Economii Banca "Albina". Despre istoricul acestei instituţii bancare a vorbit şi ne-a scris dl. Nicolae Dădârlat. «Ctitorul acestei bănci a fost Visarion Roman. S-a născut la Dârlos, în 1833. A urmat şcoala din sat, apoi la Mediaş, Dumbrăveni, absolvind Institutul Teologic din Sibiu. A desfăşurat o intensă activitate pe diferite tărâmuri: redactor la "Telegraful român", învăţător în Răşinari, inspector-achizitor la Societatea de Asigurări "Transilvania". Preocupat fiind de instruirea şi cultivarea românilor, mai ales a celor de la sate, a scos revista "Amicul şcoalei", calendarul "Amicul poporului", revista "Progresul". A scris numeroase articole în "Telegraful român" şi în "Românul", de la Bucureşti. în 1861 este membru fondator al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, alături de alte personalităţi marcante ale vremii, cum a fost Andrei Şaguna, Andrei Mocioni, Zaharia Boiu ş.a. în 1867, cu ocazia adunării ASTREI de la Cluj, propune înfiinţarea unei tipografii, a făcut parte din comitetul de organizare a "Expoziţiunii Naţionale" din 1881, bibliotecar-arhivar pentru înregistrarea operelor şi obiectivelor ştiinţifice ale ASTREI. Realizarea care a încununat activitatea lui Visarion Roman a fost însă înfiinţarea Institutului de Credit şi Economii Banca "Albina". Ca inspector-rechizitor la societatea "Transilvania", el a cunoscut greutăţile ţăranilor români, care erau nevoiţi să se împrumute la cămătari, cu dobânzi foarte mari, împovărătoare, aşa încât s-a gândit la necesitatea înfiinţării unui institut de credit, care să fie în sprijinul lor. Astfel, înainte de înfiinţarea Băncii "Albina" el a creat, la Răşinari, în 1868, Societatea de Păstrare şi împrumut. Merită să remarcăm câteva etape din crearea acestei bănci. în februarie 1870, s-au terminat de redactat Statutele acestei bănci, care mai târziu vor fi aprobate de Comitetul fondator, din care făceau parte David Urs, baron de Mărginime, Paul Dunca, Ilie Măcelariu şi Ioan Hannia. Ulterior, în comitet vor intra Iacob Bologa, Timotei Cipariu şi Alexandru Mocioni. Prin Decret al autorităţilor de la Viena, la 14 iunie 1871, se obţine aprobarea de înfiinţare a băncii, iar la 9 august a aceluiaşi an, se emite Prospectul de subscripţie a acţiunilor, pentru ca, în 10 aprilie 1872, să fie deschise birourile pentru public. La început, banca a avut un singur birou, închiriat în casa lui Savu Lobonţ, pe str. Măcelarilor (actuală Mitropoliei), mai târziu a cumpărat un imobil pe aceeaşi stradă şi o casă pe str. Bayer (fostă Visarion Roman, acum str. Poştei), amenajându-se imobilul băncii aşa cum a rămas până în zilele noastre, în sediul în care ne aflăm. Visarion Roman a fost directorul băncii, până în 1885, când a decedat, în urma lui, şi apoi a lui Partenie Cosma, a rămas un institut de credit şi economii de prestigiu, inclusiv peste hotare, care însă în anul 1948 a fost pus în stare de lichidare, ca de altfel întregul sistem bancar românesc». D. MANIŢIU Pagina 3

Next