Tribuna, februarie 2004 (Anul 120, nr. 3936-3959)

2004-02-06 / nr. 3940

6 februarie 2005 Protecţia Civila Fenomenele cauzatoare de dezastre, ce ar putea afecta judeţul Sibiu "Zona geografică în care se găseşte judeţul Sibiu s-a caracterizat, în ultima perioadă, printr-un proces de caracteristici geo-climatice, fenomen ce a condus la manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. Constatăm că, in ultimii ani, aceste fenomene şi­­au schimbat structura proba­bilistică şi intensitatea in raport cu acelaşi tip de fenomene înre­gistrate cu mai bine de un dece­niu in urmă. Efectele dăunătoare pe care le au fenomenele re­spective asupra populaţiei, mediului înconjurător, valorilor şi bunurilor materiale fac necesară cunoaşterea acestor fenomene, dar, mai a­les, a modului in care ne putem preveni sau ne putem apăra in caz de urgenţă" a declarat şeful Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţean Sibiu, lt. col. Alexandru Bucur. Printre fenomenele atipice naturale ce s-au produs pe teri­toriul judeţului Sibiu, semni­ficative au fost: căderile masive de grindină din zona oraşului Dumbrăveni şi a satului Ernea, care au afectat, în iulie 2001, peste 100 hectare de culturi agricole; ploaia torenţială din luna august a aceluiaş an din Mediaş, furtunile lunilor iulie, august şi septembrie din Sibiu, Mediaş, Dumbrăveni şi Şmig. Protecţia Civilă informează populaţia că fenomenele care dau naştere la dezastre pot fi­ clasificate după două criterii: în funcţie de sursa fenomenului şi de modul de apariţie a efectelor. Din punct de vedere al sursei fenomenului, acestea se împart în fenomene cauzatoare de dezastre cu sursă naturală de producere - acele fenomene geo-climatice care produc de­zastre fără implicarea activităţii umane - şi în fenomene cauza­toare de dezastre care au ca sursă activitatea desfăşurată de om, fenomenele, în special de natură tehnologică, cu efecte distructive asupra mediului, populaţiei şi/sau a bunurilor materiale. După modul de apariţie a efectelor, fenomenele generatoare de dezastre se clasifică în: principale şi secun­dare. Orice fenomen potenţial generator de dezastre produce efecte, în foarte puţine cazuri­­ unice, de regulă existând riscul producerii unor efecte secun­dare dezastruoase. Nu de puţine ori, un factor de risc secundar produce efecte mult mai grave decât agentul declanşator. în funcţie de agenţii cau­zatori, dezastrele naturale pot fi: cutremure, inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, alunecări şi prăbuşiri de teren, epidemii şi epizootii, în timp ce dezastrele cauzate de activităţile desfăşurate de om - antropice­­ pot fi generate de: accidente chimice, accidente nucleare, accidente la construcţii hidrotehnice, accidente pe căi rutiere, feroviare, aeriene sau la conductele magistrale. Potrivit Protecţiei Civile sibiene, toate aceste fenomene pot cauza dezastre pe teritoriul județului Sibiu. Al. DUCA social-culturală Un concurs european pentru o piaţă europeană După ce a fost lansat un concurs de idei şi proiecte de arhitectură pentru "reamenajarea" Pieţei Mari din Sibiu, organizatorii­­ OAR, Filiala Sibiu-Vâlcea, în colaborare cu Primăria Sibiu şi Societatea pentru Cooperare Tehnică GTZ - au anunțat rezultatele finale. Nu există un câştigător detaşat, semn că premianţii au oferit soluţii care pot suporta îmbunătăţiri. Dar, iată, în ordine, remarcaţii: • prima menţiune a fost atribuită proiectului nr.3, autor Marian Petrişor, colaborator arh. Ioan Bucur. Juriul a considerat că oferta de concurs respectă inteligent spiritul regulamentului, dar nu a exploatat complet tematica. Plusurile proiectului? Marcarea şi evidenţierea valorii amplasamentelor istorice corect integrate într­­un sistem bazat pe autonomia volumetrică. Juriul a reproşat accentuarea excesivă a amplasamentului în raport cu fronturile din habitatul în discuţie , menţiunea 2 a revenit proiectului aparţinând cunoscutului arhitect Hermann Fabini şi colectivului format din arh. Maria Frandeş şi arh. Daniel Tallman. Cu toate că a venit cu o sistematizare pe verticală a spaţiului reconstruit, care avantajează fronturile din habitatul înconjurător, cu toate că soluţia vine cu o ofertă inedită de mobilier înglobat într-o zonă centrală, juriul a amendat funcţionalitatea unilaterală. Proiectul a pierdut voturi şi din cauza propunerii unei artere de circulaţie auto care aduce deficienţe în ansamblul pietonal , ultima menţiune, a treia, a revenit proiectului nr.5, un proiect româno­­francez, cu autori mandatari: arh. Daniel Ciocăzanu şi arh. Thomas Dourin (Franţa), cărora trebuie să-i alăturăm pe arhitecţii asociaţi Adrian Ciocăzanu şi Bruno Andreşoiu. Proiectul a pierdut la un capitol important, care a împins propunerea într-o arie complexă, în sens temporal şi spaţial, care conţine contradicţii interne, în loc să ajungă la unificarea spaţiului reconstruit cu fronturile, proiectul a ajuns să rupă unitatea prin peisaj gen caroiaj, prin scene­­plantaţii necontrolate etc. Sibienii au ocazia să vadă toate piesele din concurs în spaţiul expoziţional de la OAR, de pe str. Tribunei nr.6, et.1. De reţinut că la concurs au participat şi arhitecţi din Spania. . Cum transparenţa este totală şi la arhitecţi, să spunem cine au fost "juraţii": Klaus Johannis, primar, Szabolcs Guttmann, arhitect-şef al municipiului Sibiu, Steffen Mildner, coordonator proiect GTZ, arh. Cornelia Fayer, GTZ Sibiu, arh. Hanna Derer, OAR, structura naţională, arh. Adrian Gândilă, OAR Filiala Sibiu-Vâlcea şi acad.prof.dr.arh. Paul Niedermaier, reprezentantul Comisiei Regionale de Monumente Istorice. A. POPESCU Limba româna, alături de alte 32 de limbi, în volumul "Europa der Sprachen" Europa limbilor Linguistik ^International Europa di r Spkaci ii:n: Sprachkompi ei n/ -M[ HR SPRACH ICM 11 - Tr ANSI ATION 'V .»V. I »i *. V« I •».* j\; ri ■ K» « ui % •* v? -•. K w.kv» k 2(H>U I I ?: S I '• * 5- î - » i .1 n11 a iud • s • • J : • ’ \ /..•«:«.* PETER LANG Am primit la redacţie o carte deosebită, editată recent în Germania, care onorează, în mod particu­lar, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu şi, în acelaşi timp, reprezintă un atestat de excelenţa academica pentru Ioana Narcisa Creţu, de la Facultatea de Litere şi Arte Sibiu. Practic, la sfârşitul anului trecut, prestigioasa editură Peter Lang din Germania a publicat două volume: "EUROPA DER SPRACHEN" - EUROPA LIMBILOR cuprinzând în cele peste o mie de pagini lucrările celui de-al 35-lea Congres Internaţional de Lingvistică. Colocviul a avut loc la Universitatea "Leopold Franz" din Innsbruck, Austria, în perioada 20-22.09.2000, sub motto-ul "Competenţa lingvistică - Multilingvism - Traducere". Lucrările din colecţia Linguistik International, rezervată conferinţelor, re­prezintă cercetările celor peste 200 de participanţi din 27 de ţări de pe 5 continente. Articolele tipărite în engleză, franceză sau germană sunt grupate în 13 secţiuni diferite: primul volum, Limbă şi societate, cuprinde lucrări de sociolingvistică, pragmatică, filo­­sofia limbii ş.a., iar volumul al doilea dezbate aspecte ale lingvisticii cognitive. în paginile volumului pu­blică, aşa cum ţine să menţioneze în prefaţă coordo­natorul ediţiei, prof. univ. dr. Lew Zybatow de la Institutul de Traductologie al Universităţii din Inns­bruck, cercetători din SUA, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Argentina, Coreea de Sud, Taiwan, Germania, Franţa, Grecia, Italia, Croaţia, Olanda, Norvegia, Austria, Portugalia, Polonia, Ro­mânia, Bulgaria, Elveţia, Turcia, Italia, Rusia, Ucrai­na, Slovenia. în total, în cadrul colocviului au fost abordate 33 de limbi, de la cele de circulaţie inter­naţională, până la cele mai puţin cercetate sau cu­noscute, cum ar fi somaleza, bengaleza sau yoruba. Nu lipseşte nici limba română, prin lucrarea doamnei lector univ. dr. Ioana-Narcisa Creţu, de la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, despre "Teoria coşeriană a competenţei aplicată la limba română"(Coserius Kompe­tenztheorie am Beispiel der rumnischen Sprache). Lucrarea universitarei sibiene reprezintă rezultatul unui an de cercetare desfăşurat la Universitatea din Tübingen, Germania, privind teoria regretatului lingvist de talie mondială Eugeniu Coşeriu, pe perioada stagiului acesta fiind încă profesor emerit la universitatea menţionată. Celelalte trei lucrări elaborate de Ioana-Narcisa Creţu la universităţile din Tübingen şi Utrecht ("Desemnare şi semnificaţie în traducere", "Conţinut şi sens în limbajul mass-me­­dia"," Elaborarea lingvistică în textul tradus") au fost selectate pentru publicare în volumele cu lucrările celorlalte congrese internaţionale de lingvistică din 2001,2002 și 2003. Ioan VIDRIGHIN Pagina 13 Preşedintele Constantin Morar - implicat în soluţionarea cazului celor două rampe de deşeuri de la Samard în şedinţa Delegaţiei Permanente a CJ Sibiu, din data de 16 decembrie 2003, primarul comunei Târnava, Valerian Stănescu, a ridicat problema celor două rampe de gunoi care funcţionează pe raza comunei, dintre care una este autorizată (aparţinând SC "Prestar" Me­diaş), iar cealaltă neautorizată (aflată pe teren particular). Preşedintele Constantin Morar a acţionat concret şi, prin intermediul unei adrese înre­gistrate pe data de 16 decembrie 2003, s-a adresat Gărzii de Mediu Sibiu, rugându-l pe comisarul şef ing. Constantin Constantinescu să dispună măsurile ce se impun în vederea soluţionării situaţiei, conform prevederilor legale. în 19 ianuarie, Garda de Mediu comunica următoarele: Controlul efectuat pe teritoriul administrativ al localităţii Târnava (Somârd) a relevat faptul că nici una din rampe nu corespunde din punct de vedere al factorilor de mediu (depozit necontrolat, lipsa impermea­­bilizării, teren neîmprejmuit la SC Tartus SRL). Pentru clari­ficarea situaţiei, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu a efectuat demersuri la Primăria municipiului Mediaş, Primăria comunei Târnava, cât şi la IPJ Sibiu în vederea cunoaşterii procedurii de licitaţie a Servi­ciului de salubritate desfăşurată de Primăria Mediaş, cunoaş­terea situaţiei juridice a terenului unde se găseşte depozitul de deşeuri aparţinând SC Tartus SRL şi contactarea lui Ungar Martin, în calitate de reprezen­tant al societăţii. Din răspun­surile primite reiese faptul că SC Tartus desfăşoară activitatea de colectare şi transport deşeuri pe raza municipiului Mediaş fără a participa la licitaţia publică organizată de Primăria Mediaş în vederea arondării acestui serviciu. Depozitarea deşeurilor pe terenul proprietate din Târnava se desfăşoară fără a deţine acordul Primăriei. Mai mult, din punct de vedere al protecţiei mediului, Tartus nu deţine autorizaţie de mediu, motiv pentru care Ungar Martin (administrator la acea dată la SC Toros Lux SRL) a fost sancţionat cu amendă de 14 milioane lei. Pentru neconformare cu legislaţia de mediu în vigoare, SC Tartus a fost sancţionată, în 16 ianuarie 2004, cu amendă de 25 milioane lei. Pentru intrarea în legalitate, societatea are obligaţia respec­tării a două măsuri, impuse prin Raportul de inspecţie întocmit la 16 ianuarie 2004 în prezenţa d-lui Ungar, şi anume: depunerea, până la 23 ianuarie, a dosarului la CCIA Sibiu în vederea autorizării pentru activitatea de colectare, trans­port şi depozitare a SC Tartus şi susţinerea procedurii de autorizare (după ştiinţa noastră, dosarul n-a fost depus până la începutul lunii februarie - s.n.) şi închiderea depozitului de deşeuri menajere ce aparţine societăţii - termen 1 aprilie 2004. Pentru rampa administrată de SC Prestat SA s-au efectuat demersuri în vederea obţinerii actelor de reglementare din punct de­ vedere al protecţiei mediului. în acest sens, în anul 2003 societatea a înaintat la IPM Sibiu bilanţul de mediu nivel I. Din analiza acestui bilanţ a reieşit necesitatea completării lui cu elemente de nivel II şi, dacă este cazul, evaluarea de risc, conform normelor legale, în cazul de faţă evaluarea de risc pentru siguranţa barajelor de la bazinul de substanţe pericu­loase. Societatea a fost averti­zată să depună actele solicitate de IPM Sibiu, în caz contrar urmând să fie sancţionată contravenţional. Ion SORESCU

Next