Tribuna, octombrie-decembrie 1885 (Anul 2, nr. 223-279)
1885-11-26 / nr. 270
Nr. 270 Baronul Rucavina (cătră Gyurkovics şi Krsnjavi): Nu vorbesc cu oamenii din majoritate. Preşedintele: îl recerc pe bar. Rucavina se se poarte cum se cuvine unui deputat şi cavaler. (Sgomot.) Bar. Rucavina (strigând cătră preşedintele) : Ce consideri ca purcarul d-tale ? Preşedintele: După ce dl Rucavina, prelungă toată admontarea mea ca să se poarte cuviincios, va temă cu cuvintele sale onoare casei, propun excluderea lui dela 60 de şedinţe. (Sgomot în stânga; strigări: Aruncaţi-ne pe toţi afară; atunci vă veţi fabrica mai uşor legile.) Rar. Rucavina se aproprie iritat de measa preşedintelui şi îi strigă acestuia: Eşti un mişel! (Strigări sgomotoase din dreapta: Afară cu el! Acusat! Acusat!) Baronul Rucavina părăsesce sala cu sgomot mare, strigând: Cu astfel de mişei nu voiesc nici decât să şed laolaltă! Corespondenţă particulară a „Tribunei“. Selişte, 4 Decemvrie n. 1885. D-nule Redactor! Corespondentul d-voastre din Alba-Iulia a descris în unul din numerii mai recenţi ai „Tribunei“ bine-binişor mai toate ranele, din cari sângeră poporul român. A arătat şi în, şi între sire, că rana cea mai mare e: indolenţa inteligenţei noastre, care in-bdolenţă a ajuns la un grad, încât nu se mai poate excusa cu nimic. Numai într’una se înşeală corespondentul d-voastre, şi anume în presupunerea, că aceasta ar fi numai în comitatul Albei inferioare aşa. Durere! boala e cu mult mai reslăţită, şi eu nu aş pute numi astăfji comitat, oraş, opid ori sat, unde acel rău să nu fi prins rădăcini adânci. Onoare şi profund respect foarte puţinelor excepţiuni, dar prevalenta majoritate a inteligenţei noastre afară de „Pânea noastră cea de toate zilele“ nu vede, nu aude şi nu vrea să scie de nimic. Pentru o incasă atât de gravă de sigur că ’mi se vor cere dovedi. De aş afla de oportun a produce aici acele dovedi, te asigurez die Redactor, că vre-o câteva coloane de ale „Tribunei“ s’ar umple cu înşirarea acelor lucruri, cari ar trebui să se facă — şi nu se fac, altele cu lucruri cari se fac, şi ar trebui să nu se facă. Mă mărginesc de astă-dată la o singură dovadă, care, altcum cred, că va vărsa lumină deajuns asupra situaţiunii. Unul dintre cele mai fatale „păcate de ale noastre“ e, că inteligenţa mai de mijloc şi mai inferioară nu e de loc orientată în cele politice ale patriei şi ale naţiunii noastre. Nu sciu nimic din trecut, şi astfel nu sunt în stare se priceapă presentul. Nu sciu prin ce fase a trecut naţiunea română de o jumătate de secol încoace, ce drepturi ’şi-a câştigat, cam, când şi cum le-a perdut. Nesciind ei aceasta, nu e posibil să aibă sentiment desvoltat şi intensiv pentru causa naţională şi nu e posibil să se însufleţească, dar’ nici să se intereseze de dînsa. Tot ce aflăm la ei e un fel de instinct nehotărît. Ei nu sciu nimic, dar’ simţesc, că suntem apăsaţi rău, suntem striviţi în mod voinicesc. Conferenţa naţională din Sibiiu dela 1881 a recunoscut această abnormitate, şi a prevăzut, că deşi inteligenţa superioară se va uni solidar într’o partidă, totuşi inteligenţa mai de mijloc şi mai inferioară — trunchiul şi puterea poporului — nepricepând nimic din starea actuală politică şi în urma acesteia neavând sentiment pentru causa naţională, va rămâne la o parte, pradă corteşilor. Pentru aceasta a însărcinat pe comitetul exmis „ca să compună un memorand explicativ în causă şi să - ş i dee cea mai extinsă publicitate“. Comitetul a satisfăcut însărcinării şi a compus un memorial de 144 pagine, în care istoria politică a naţiunii române mai ales dela 1848 încoace e expusă cu toată recernta exactitate şi claritate. Memorialul s’a tipărit în 5 ediţiuni şi în patru limbi: română, franceză, germană şi maghiară, şi astfel s’a reslăţit în toate părţile în — şi afară de patrie. în cele două ediţiuni române s’au tipărit 4000 de exemplare, din cari s’au trimis un număr amăsurat la toate librăriile din ţeară. Prelângă aceasta comitetul a trimis la toţi delegaţii con- I ferenţiali precum şi la bărbaţii de încredere câte 5—10 exemplare ca se le vândă cărturarilor din ţinut. Ce s’a întâmplat? Din 200 de delegaţi şi bărbaţi de încredere, 72 au distribuit broşurile. Ceialalţi, două terţialitâţi, cum au primit dela poştă pachetele, aşa le-au pus pe grindă, şi aşa se află şi astăzi după 3 ani, tot acolo, nedesfăcute. Tot aşa s’a întâmplat şi cu „Actele conferenţei electorale dela 1884“. Protocoalele şedinţelor, propunerile, vorbirile mai însămnate şi manifestul comitetului cătră partidă s’au tipărit într’o broşură elegantă în 1500 exemplare şi s’au trimis la domnii delegaţi şi bărbaţi de încredere spre distribuire între inteligenţa din ţinut. în termin de un an de zile dintre 130 de bărbaţi de încredere au distribuit broşurile 18 —di optspredece — inşi! Iată dar’ unul dintre „păcatele noastre“ cele mai grele şi mai neexcusabile, care şi pănă acum a produs urmări foarte fatale. Aşa de exemplu în opidul nostru Selişte se află la 100 de individi, preoţi, învăţători, capitalişti, comercianţi, meseriaşi ş. a., cari ar fi fost în stare şi de a-şi procura şi a ceti şi pricepe acele broşuri. Stiu sigur, că comitetul central a trimis la bărbatul de încredere din opidul nostru din acele broşuri. N’am aflat însă la nici o casă şi nu am văzjut circulând prin tot opidul nici una. Aş dori să ne spună dl bărbat de încredere, că unde sunt acele broşuri ? De aici a trebuit să urmeze, că la alegerea de deputat dietat în 1884 opidul nostru Sălişte a dat pe acel preot român, care a fost primul, care a păşit la urnă îmbrăcat în revereandă şi a votat pentru candidatul partidei guvernamentale. Indolenţa aceasta a d-lor bărbaţi de încredere a mai avut şi altă urmare fatală. Edarea opurilor din cestiune în patru limbi a causat comitetului executiv prelungă multă osteneală și spese foarte însămnate, spre a căror acoperire comitetul nu are alte recurse, decât ce va întră din vânzarea exemplarelor române, deoarece cele franceze, germane şi maghiare — după firea lucrului — a trebuit să se împartă gratuit. Exemplarele române zac cu sutele pe grinilile p. domnilor bărbaţi de încredere, în urma căreia membrii comitetului executiv vor ave plăcerea a plăti din punga lor câte 2—300 fl. Sub astfel de auspicii să nu ne mirăm dacă aţa se subţie pe de ce merge şi dacă unul după celalalt venim la convingerea, că perirea lui Israil e decisă şi în cercuri, şi că această perire tot de la Israil trebue să vină! Turturel. Sânger“, legendă de V. Alexandri, declamată de N. Terhetea, cf. curs. III. 4. „Pe aripi de cântare“, cântec pentru tenor, de P. Mendelssohn-Bartholdy, cântat de George Pop, cl. curs. II. 5. Ce schimbări s’au produs în privinţa religionară, morală şi socială prin ivirea creştinismului“, disertaţiune de Emilian Popescu, cl. curs. II. 6. piua a apus“, cor de H. Pfeil, executat de corul societăţii. 7. „Polipul Unchiului“, comedie într’un act de I. Slavici. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale publică. Comitetul arangiator. Cronică. 1 Maria G. Bariţiu soţia ilustrului nostru publicist Georgiu Bariţiu a răposat în 21 Noemvrie v. la Braşov. Exprimându-ne sincera condolenţă faţă de perderea îndurată, dăm loc anunţului cel-am primit astăzi: Georgie Bariţiu, membru al academiei române şi primul secretar al asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român etc., încunosciinţează cu inima plină de durere, atât în numele seu cât şi al fiilor sei: Victoria, măritată Constantin Iuga, cassarul academiei române în Bucuresci; Ieronim, funcţionar la „Albina“ în Sibiiu, Aurelia văduva Alexandru Vlad; Octavia măritată Michail Stănescu, comerciant în Braşov; Maria, măritată Michail Bonescu, advocat în Haţeg, precum şi a nepoţilor sei şi nepoatelor sale despre dureroasa perdere a iubitei sale soţii Maria G. Bariţiu n. Velisar, care după 441a ani a unei căsătorii fericite, binecuvântată cu nouă prunci, din cari mai trăiesc cei cinci de sus, a încetat din vieaţă joi în 21 Noemvrie st. v. la 12 oare din din etate de 66 ani după o scurtă suferinţă, împărtăşită fiind cu sântele taine. Rămăşiţele pământeşci ale scumpei repausate se vor ridica Sâmbătă în 23 Noemvrie st. v. din casele proprii Strada Furcoaei nr. 402 la 3 oare p. m. şi se vor depune spre eternă odihnă în cimiterul gr.-or. al bisericei Sf. Nicolae din Şcheiu, Braşov, în 22 Noemvrie (4 Decemvrie) 1885. Fie-mi ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată ! * Societatea de lectură „Andrem Şaguna“ invită la şedinţa publică ce se va ţine Vineri în 29 Noemvrie st. v. în memoria Marelui Archipăstor Andreiu, în sala cea mare a „seminarului Andreian“, începutul la 7 oare seara. Program: 1. „Serenadă“, cor de H. Marschner, executat de corul societăţii. 2. „Cuvânt ocasional“, rostit de Nicolau Clonţa, cf. curs. III. 3. „Grui tribuna l Pensionare la Curie. Dl Ioan Faur, jude la Curie, a fost trecut în „pensiunea binemeritată cu expresia preaînaltei recunoscinţe pentru activitatea sa de mulţi ani“. Eare cu un Român mai puţin în funcţiune mai înaltă de stat, deoarece experienţa ne arată, că post părăsit de Român, nu se mai ocupă de Român. * Cassele de păstrare postale. Dela 1 Ianuarie vor funcţiona în districtul direcţiunii Sibiiului următoarele oficii poştale cu casse de păstrare de poştă: Abrud, Porumbacul- de-jos, Blaj, Huedin, Baroth, Bistriţa, Braşov, gara Braşov, Bonţida-Valasut, Csik-Szt.-Domokos, Csik- Szereda, Dej, Deva, St.-Martin, Ditró, Elisabetopol, Făgăraş, Gyergyó-Szt.-Miklos, Alba-Iulia (fortăreaţă), Alba-Iulia (oraş), Haţeg, Kézdi- Vásárhely, Cohalm, Cluj (oraş) Cluj (gară), Baiade-Criş, Cugir, Lăpuşul-unguresc, Uioara, M.Oşorheiu, Mediaş, Nagy-Ag, Cisnădia, Aiud, Cincul-mare, Sibiu (oraş), Sibiiu (gară), Năsăud, Rodna, Ofenbaia, Parajd, Petrojeni, Piski, Pusztakalon, Sighişoara, Sepsi-Szt.-György, Gherla, Reghinul-săsesc, Sebeşul-săsesc, Orăştia, Cristurulsăcuiesc, Odorheiul-săcuiesc, Sălişte, Câmpeni, Topliţa, Turda, Trăscău, Teiuş, Hunedoara, Roşia, Ocna-Sibiiului, Zlatna — laolaltă 62 de oficii poştale. Universităţile maghiare şi străinătatea. Ministrul ungar de instrucţiune a trimis senatelor amânduror universităţilor un ordin, în urma căruia să se trimită universităţilor din străinătate în schimb câte un exemplar din planul de învăţământ şi din almanachul universităţii. Acest schimb a fost încetat, după ce planurile de învăţământ şi almanachurile universităţilor unguresci începură a se redigia numai în limba maghiară, pe care nu o înţeleg nicăiri. Dl Trefort s’a cuminţit deci, şi ca să nu se isoleze cu totul de lumea cultă a dispus redigiarea acelora şi în limba latină, — susceperea din nou a schimbului. * Din Albania. Se comunică din Cattaro de doto 5 Decemvrie n., că în Scutari sudiţii austro-ungari locuitori acolo, de vre-o câteva zile sunt supuşi unei supravegheri rigoroase, car’ cei trecători unei controle tot atât de rigoroase din partea autorităţilor turcesci. Se teme cumva Turcia de nescai întreprinderi austro-ungare prin Albania ?* Ateneul român din Bucuresci. Se vor ţine patru conferenţe în folosul fondului construirei edificiului ateneului român. Duminecă, 24 Noemvrie, 3 oare p. m. Dl T. Maiorescu. „Spiritul public la noi“. Duminecă, 1 Decemvrie, 3 oare p. m. Dl Grigore L. Lahovary. „Psychologia criminală“. Duminecă, 8 Decemvrie, 3 oare p. m. Dl I. Negruzi. „Teatrul naţional“. Duminecă, 15 Decemvrie, 3 oare p. m. Dl P. Haşdeu. „Sârbii şi Bulgarii“. Preţul intrării consistă în două bilete ale loteriei ateneului, care se vor cumpăra la intrarea în sală. Un singur bilet pentru studenţi. NB. Conferenţele obicinuite anuale ale ateneului vor începe imediat în urma conferenţelor sus anunţate şi ele vor fi ca totdeauna gratuite. * Ovaţiuni pentru Bulgari în Petersburg. Şedinţa dela 3 Decemvrie a reuniunii slave de binefacere s’a format într’o mare ovaţiune pentru Bulgari. Presidentul, generalul Durnovo, a deschis şedinţa prin un discurs cam de următorul cuprins: Cu prolegiul festivităţii apostolilor Metodiu şi Cirill nu s’a mai gândit nimeni, că preste puţine luni cestiunile slave se vor promova şi că Rusia care se va apropia de tractatul dela San-Stefano, al cărui urditor e contele Ignatieff, care se află aci de față. (Aplause frenetice). Evenimentele au nimicit tractatul de Berlin, ce mistuise pe cel dela San-Stefano. Spre nenorocire zguduirea bulgară a dat la început prilegiu de a presupune, că e inoportună şi e mai mult în interesul urditorilor ei, decât în interesul slavismului. Mai departe d'se vorbitorul: Aţîţat prin cel mai mare duşman al unirii Slavilor, (aprobare lungă) regele Milan când a început răsboiul, spre a bate pe fraţii Bulgari nu numai că s’a basat pe sprijinul în bani al aceluia, ci şi pe baionetele lui. Cetirea mulţumitei împărătesei cătră ofiţerii rusesci produse cel mai mare entusiasm la cei presenţi. Cântându-se şi repeţindu-se imnul naţional, presidentul continua: Cuvintele împărătesei sunt o constatare publică a solidarităţii Rusiei cu toţi Slavii, fără deosebire. Afară de aceasta acele însemnează o nouă eră pentru popoarele slave. Eu sunt convins, că noi toţi, dacă e de lipsă, ne vom înşira în giurul Ţarului, când ne va chiema, ne vom da averea, vieaţa şi sângele şi vom exclama asemene strămoşilor noştri de la anul 1812 : „Cu noi e Dumnedeu!“ (aprobări sgomotoase). Adunarea a subscris ajutoare pentru Bulgarii şi Sârbii răniţi.* Convenire secretă. Foile maghiare şi germane din capitala Ungariei primiseră cu datul de 4 Decemvrie n. următoarea telegramă din Cluj: „în comuna Ombuz, comitatul Cojocnei, voiră Românii sub pretextul unei adunări bisericesci să ţină o convenire secretă. Solgăbirăul Mayr, care a dat de vestea acestei conveniri, a disolvat-o ca pe una ce n'a fost insinuată. Au participat dece preoţi şi patrusprezece învăţători“. Varietăţi. (O furtună mare în insulele Filipine.) O telegramă a guvernatorului general al insulelor Filipine datată din Manila, dela 20 Noemvrie anunţă, că provinciile Camarine, Alhay şi Principe au suferit într’un mod îngrozitor din causa ciclonului dela 7 Noemvrie. în Camarinele-de-Sud au fost 22 morţi, 8000 case, 7 casărmi, 28 tribunale, 31 şcoli, 24 biserici şi 19 mănăstiri au fost distruse. în Camarinele-de-Nord, un mare număr de plantaţiuni au fost devastate. în districtul Principe, biserica, palatul guvernatorului, mănăstirea, tribunalul, două şcoli şi un mare număr de case au fost de asemenea răsturnate. Afară de aceasta au fost mai multe naufragiuri în arhipelag. (Societăţile secrete în Irlanda.) Un lucrător irlandez, arestat acum de curând în închisoarea de la Kilmainham, pentru că a pus foc la nişte copaci producători, a făcut o declaraţiune care dovedeste, că organisarea societăţilor secrete a devenit foarte de temut în Irlanda. Acest individ a citat diverse personaje, pe cari a avut ordinul să le omoare şi diverse câmpuri cu sămănături cărora trebuia să le pună foc, sub pedeapsă de moarte. Printre cei cari trebuiau să cadă loviţi de pumnalul seu, a numit pe judecătorul Curran, care a făcut acum un an şi jumătate interogatorul în procesele „neînvinşilor“. Lucrătorul arestat a refuzat de a numi pe membrii societăţii secrete, cari îi dăduseră aceste ordine, dar’ destăinuirile sale par cu atât mai adevărate, cu cât proprietăţile despre cari a făcut menţiune au şi fost incendiate. (Lei arşi de vii). Din Madrid se scriu următoarele cu data de 18 Noemvrie: „îmblânditorul de fiare sălbatice Williams, un Englez, venind din Badajoz, îşi propunea să dee representaţiuni pe piaţa Taurilor. Vagonul cu lei sosise deja şi spectacolul era anunţat. „Adi-noapte nenorocitele animale au fost arse de vii. „Vagonul a fost uns cu petroleu şi aprins, şi leii au fost prefăcuţi în cenuşă. „Doi individi au fost arestaţi, bănuiţi a fi comis acest act de crudime, care ruinează pe bietul îmblânditor de animale, Williams“. Pag. 1079 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 7 Decemvrie. Casa deputaţilor. La ordinea idilei a fost proiectul de lege privitor la prelungirea periodlului pentru mandatul de deputat. Raportorul Dá r d a y motivează — întrerupt fiind des de opoziţie — în mod foarte detailat proiectul, repetind părerile aduse în comisiune. Herman combate foarte vehement proiectul, al cărui scop e a asigura unui anumit partid al dietei acesteia puterea pentru totdeuna. Desbaterea continuă. Insinuaţi la tribună pentru proiect 5, în contra proiectului 15 vorbitori. Niş, 7 Decemvrie n. (Oficial.) Au fost numiţi: ambasadorul de pănă acum la Roma, Franassovics, ministru de răsboiu, Horvatovics comandant al armatei reunite de la Niş, locotenentul-colonel Milovanovics şef al statului major al aceleia. Topal ovics şef al marelui stat major. Moscva, 7 Decemvrie. înainte de representaţiune a ars o parte a teatrului german „Paradis“. Afară de bună şi foyer, totul e prefăcut în cenuşă. Bucuresci, 7 Decemvrie n. Faima că Rusia a cerut trecerea trupelor rusesci prin România, e cu totul nebasată. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar