Tribuna, aprilie-iunie 1886 (Anul 3, nr. 75-148)
1886-04-01 / nr. 75
Nr. 75 14. Pasca. — Din ce fel de făină treime să fie făcută „pasca“? Ce fel de formă are şi cum e înfrumseţată ? — Ce fel de numirii se dau acestui fel de copturi, bunăoară, pască, păscuţă etc. — Se mai dă cuiva numirea de pască, ori numai acestei copturi? — Cum se sfinţesce pe la d-voastre pasca şi cam pe ce timp se sfinţesce? — Ce fel de obiecte se mai sfinţesc deodată şi la un loc cu pasca? Nu se sfinţesc bunăoară: oue roşii, usturoiu sau ou, hrean, slănină, sare, unt etc. Şi dacă se sfinţesc şi de aceste lucruri, spre ce scop se sfinţesc şi ce se face cu dînsele după sfinţire ? Nu le întrebuinţează cumva spre atari leacuri? şi dacă se face aceasta, cum se întrebuinţează şi ce se zice în timpul întrebuinţării? Ce se scrie de amănuntul şi datinele întrebuinţării. — Este datină de a se face pască numai la Pasci sau şi de altădată preste an? — Ce fel de copturi şi mâncări deosebite se mai fac pe la Pasci, cari de altădată preste an nu sunt usitate, şi cum se numesce fiecare coptură îndeosebi? 15. Umblarea cu pasca. — Este şi pe la d-voastre datină de a umbla pe la Pasci cu pască? în care 4' se începe datina aceasta şi când se sfîrşesce? Cine şi la cine se duce cu pască? — Cari datine şi credinţe se mai ţin de această umblare? 16. Tragerea clopotelor. — Se adună şi pe la d-voastre mai ales feciorii şi fetele în diua de Pasei nemijlocit după încheierea liturghiei la biserică, ca să tragă clopotele şi să toace până pe timpul vecernei sau vesperei ? — Ce datine şi credinţe sunt îmbinate cu această tragere a clopotelor? — Ce se istorisesce despre aceia, cari au tras clopotele în Ahia de Pasci? 17. Pascile cailor. — De ce se numesc Pascile acestea „Pascile cailor“? Cari datine şi credinţe se ţin de acest soiu de Pasci? — E cunoscută pe la d-voastre 4i°ala: „aşteaptă pănă la Pascile cailor“ sau „lasă că-i căpăta lucrul cutare la Pascile cailor?“ Ce însemnare are zicala aceasta, şi oare de unde vine că se zice aşa? 18. Pascile Rocmanilor. — Ce înţelege poporul sub „Pascile Rocmanilor“ sau „Rohmanilor“ ? Cine sunt Rohmanii şi de ce se numesc aşa? — Când se serbează Pascile acestea şi cari datine şi credinţe sunt îmbinate cu acest soiu de Pasci? 19. Pascile Blajinilor. — Cine sunt Blajinii? de ce se numesc aşa şi ce fel de datine şi credinţe sunt îmbinate cu Pascile lor? — In care şi anume se serbează aceste Pasci şi cum se serbează? — Ce se mai istorisesce în genere despre Pascile acestea? 20. Arderea comorilor. — Există şi pe la d-voastre credinţa, că în seara spre Pasci ard comorile? Cari oameni pot să le vadă și ce trebue să facă ca să le poată desgropa ? — Ce fel de întâmplări sunt cunoscute despre acei oameni, cari au văzut comori arzend și le-au desgropat și cum sună acelea? 21. Libertatea acordată servitorilor. — în ce consistă libertatea, care se acoardă servitorilor în diua de Pasci, și cum se face această datină? 22. Mătcăleul. — Ce fel de datină este „Mătcălăul“, şi de ce se numesce ea astfel? — Să se descrie cu de-amănuntul toate datinele şi credinţele, cari se observă cu prilegiul acestei sărbări? — Când se face mai cu seamă Mătcăleul, în Lunia Pascilor său Luni după Dumineca Tomii ? 23. Ce fel de datine mai sunt pe la d-voastre în Linia Pascilor? Cum se chiamă acelea şi cum se fac? 24. Ce fel de datine sunt usitate în Marţia Pascilor? Cum se chiamă acelea şi cum se fac? 25. Paparuda. — Ce fel de datină e Paparuda şi cum se mai numesce ea, bunăoară: Paparugă, Paparudă, Dodoloiu? etc. etc. — De cine şi cum se face datina aceasta? — Se face ea numai în Marţia Pascilor, ori şi în alte zile de preste vară? — Cari sânt poesiile poporale, cari se rostesc cu ocasiunea acestei datine? — Spre ce scop se face Paparuda? 26. Stropitul şi udatul. — Există şi pe la d-voastre datina de a se stropi şi a se uda în Linia şi Marţia Pascilor ? — Cum e datina aceasta şi cari credinţe sunt îmbinate cu dînsa? — Ce fel de urări sunt usitate în decursul acestei datine? — Cum se mai numesce datina aceasta altmintrelea ? 27. Cerinele. — Ce fel de datină sunt Cerinele sau Repotinele, cari cad în Miercuria Pascilor? — De ce se numesce datina aceasta Ceri ne sau Repotine? — Cum zice poporul la Ce r i ne şi Repotine în singular ? — De cine se face datina aceasta şi cum se face? — Ce fel de oraţii sau cântece sânt usitate la această datină? — Poftesc a descrie datina aceasta cât se poate mai pe larg. 28. De ce se numesce Joia Pascilor sau Joia ântâia după Pasci necurată, nepomenită ?A — în ce fel de legătură stă Joia aceasta cu Joia din săptămâna albă și cu cea de după Rusalii? — Cum sărbează Românii de pe ala d-voastre această Joiă? pentru ce o sărbează și în ce consistă serbarea ei? 29. înfărtăţirea şi însurăţirea. — Cum se face înfărtăţirea şi însurăţirea feciorilor şi a fetelor, care cade Luni după Dumineca Tomei? — Să se descrie datina aceasta cât se poate mai pe larg. — Nu se face înfărtăţirea şi însurăţirea şi în alte cile de preste an, ci numai Luni după Dumineca Tomei? — De ce se numesce Lunia după Dumineca Tomei „Ziua fetelor și a feciorilor“? — Cari datine se mai află pe la d-voastre Luni după Dumineca Tomei? 30. Cum se numesce pe la d-voastre săptămâna ântâiu după Pasci, bunăoară: „Săptămâna luminată“ sau „Săptămâna Pascilor“ etc. De ce se numesce săptămâna aceasta „luminată“? Toate datinele şi credinţele Românilor, începând de Sâmbătă înainte de Pasci şi pănă Luni după Dumineca Tomii, voiu să le public într’un singur tom. Deci am cea mai bună speranţă, că cei mai mulţi dintre p.t. domni, caii vin necontenit în atingere cu poporul, ’mi le vor împărtăşi cât mai de grabă şi cât se poate mai pe larg şi mai lămurit. Suceava, 25 Martie 1886. Simeon FI. Marian, profesor la gimn. ort. orient, din Suceava (Bucovina). 1 d-ra Iosefina Buta 1 fl.; Ilarion Bosga 80 cf. d-ra Carolina Kafka 1 fl.; Mihaiu Ardelean 1 fl.; Albert Wachsmann 2 fl.; Nicolae Părasca 1 fl. 20 cr. Suma: 42 fl. 60 cr. Colectat din Năsăud prin domnul Simeon Pop, geometr., de la P. T. domni: Dr. Pavel Tanco 1 fl.; Dr. Constantin Moisil 1 fl.; Simeon Pop 1 fl.; Iacob Ilieș 1 fl.; Francisc Gruber 1 fl.; Frideric Goldschmidt 1 fl.; Gavriil Scridon 1 fl. Suma 7 fl. Colectat din Sibiiu prin dl Victor Tordăşan de la P. T. domni: Nicanor Frateș, sec. cons. 1 fl.; Al. Hangea, supra-loc. 1 fl.; N. N. 1 fl.; Haralampie 1 fl.; I. Duma, not. 1 fl.; Iosif Goga, paroch 1 fl.; Victor Tordăşan 50 cr. Suma: 6 fl. 50 cr. ! Prin dl Teodor Bondriş, cane. reg. s’au colectat din Reghinul-săs. 4 fl. 50 cr. Suma totală face 60 fl. 60 cr., din care subtrăgend spesele cu 37 fl. 80 cr., rămâne un venit curat de 22 fl. 80 cr., care sumă se va şi întrebuinţa spre scopul sus-indicat, după buna chibzuinţă a corpului învăţătoresc de la şcoala normală gr.-or. din loc. Fiind convins, că această întreprindere de a ajuta şcolarii săraci, va îndemna şi mai mult pe popor de a sprijini şcoala şi a-şi da copiii la şcoală — vin pe această cale a mulţumi din inimă onorabililor domni contribuenţi şi colectanţi, pentru oferirea dinarului în scopul înaintării culturale a poporului nostru. Resultatul acestei întreprinderi, la timpul seu îl voiu face cunoscut. Prundu-Bărgăului, în 8 Aprilie n. 1886. Elis. Iul. Dan, învăţător norm. Istoria română pentru clasele primare şi secundare de Gr. G. Tocilescu, partea I, ediţia I, Bucuresci 1885. (Urmare şi fine.) în secolul al 3-lea imperul roman încă nu se dismembrase ; limba oficială era încă în puterea sa şi stăpânia prin administraţiunea imperială toată lumea romană. Ea îşi perde terenul numai după căderea imperului şi după invasiunea barbarilor în provinciile romane. Scăpând astfel limba rustică a diferitelor provincii de influenţa, ce avuse înainte asupra ei limba oficială, (care era cea clasică) şi limba scriitorilor latini, ne mai fiind deci împedecată de nimic, ea începe a merge cu paşi grabnici spre terminarea evoluţiunilor, cătră care inclina de mult, şi a se transforma încetul cu încetul, după provincii şi după influenţele străine, în mai multe limbi romanice. Acestea apar cu caractere distincte târ-ziu după invasiune, începând dela sec. IX-lea încoace. Vedem deci, că a trebuit să treacă un timp însămnat, pănă ce s’a produs procesul de disoluţiune al limbei latine vechi şi procesul de reconstituire al limbilor romanice none. Tot aşa a trebuit să se întâmple şi cu limba română. Ea nu poate se apară în sec. IlI-lea cu fisionomia ei deosebită, deoarece atunci toate limbile romanice erau asemenea. In monumentele de limbă populară, ce ni s’au păstrat pănă la sfîrșitul sec. IlI-lea în Dacia, nu găsim nici măcar un singur fenomen, care să nu se găsească și în celelalte provincii ale imperului roman. Inscripţiunile latine ne dovedesc aceasta în mod destul de evident şi deci zadarnică este osteneala celor ce vânează forme românesci în inscripţiile din Dacia. Dar’ nu numai atât. Nici chiar celelalte rămăşiţe de graiu roman oriental, care le găsim cu mult mai târziu, pe la sfîrșitul sec. Vl-lea de pildă, nu poartă caracterul exclusiv românesc. Astfel sunt cuvintele: torna, torna fratre (nu tornă, tornă, cum se află la p. 51 din manual), din care cele două dintâiu sunt curate imperative latine dela verbul torno,are, car’ al treilea este acusativul sau mai bine, caşul regim dela fraier, cu perderea lui in final. Tot aşa sunt şi numirile de localităţi, ce se găsesc în Procopiu, şi din care se citează câteva la p. 77, adăugându-se observaţiunea, că ele sunt numiri curat românesci. Dacă le vom studia însă mai de aproape, vom vedea că ele nu sunt curat românesci, ci sunt numai pe cale de a deveni românesci. Astfel de pildă Septecasas şi Tredecetilias nu sunt cuvinte românesci, ci latine populare şi anume forme de acusativ luate de bună seamă, ca nominative. Ca să fi devenit române sub forma de Şeptecase şi Trei Reci-tei, ar fi trebuit se treacă prin mai multe schimbări fonetice, precum pierderea lui s final, prefacerea lui a final în e, asibilaţiunea lui s şi d, înmuierea şi dispariţiunea lui l (fenomen foarte nou), trecerea lui î scurt în e şi a lui e final în i, ş. a. Toate acestea nu le găsim în cuvintele citate şi prin urmare ele nu pot fi românesci. La aceeaşi conclusiune vom ajunge dacă vom examina şi pe celelalte nume proprii, ca: Spelunca, Capumalva, Lupofantana ş. c. Mai aproape de limba română şi chiar românesci sânt cuvintele citate de inscripţiuni: socru şi curte. Socru în loc de socrus a trebuit să fie însă forma populară din toate provinciile romane, nu numai din Răsărit, căci ea a servit, ca prototip la formaţiuni noue, precum în spaniolesce şi în provenţală suegra, înlocuirea lui ei din secer cu rus și pierderea lui s sunt fenomene comune tuturor limbilor romanice. în curte din cöhörtem (cöörtem, cörtem, curte) avem deasemenea un fenomen obicinuit în limbile romanice, trecerea lui C în u acest fenomen îl găsim însă cu deosebire în limba română. în celelalte limbi romanice se găsesce numai în mod sporadic. Această din urmă particularitate a limbei noastre o aflăm şi în cuvântul -munte, care se află în composiţiuni printre numirile din Procopiu. Aceste cuvinte şi câteva altele, ce se mai găsesc în Procopiu şi în inscripţiuni ne arată abia un început de limbă română, ca limbă deosebită de surorile din Apus. Limba română începe deci a se diferenţa în mod simţitor din secolul al VI-lea începând şi după prea puţinele urme, avem precum şi — după inducţiunile, ce se pot face — ea îşi capătă o fisionomie marcată cam în sec. X-lea. După toate aceste vom trebui să modificăm opiniunea că limba română era gata în an. 274 d. Chr., dar’ faptul că Macedo-Românii vorbesc aceeaşi limbă cu noi, nu ne poate sili se facem o asemenea ipotesă. Nu este de nevoie să admitem că Românii sau mai bine poporaţia romanică din Dacia a trecut în Moesia cu limba formată gata; au putut foarte bine să ’şi-o formeze şi după aceea, precum ’şi-au şi format-o. Trebue să admitem însă, că ambele limbi sau una şi aceeaşi limbă înainte de a se despărţi în cele două mari dialecte s’au format într’o unitate teritorială şi aceasta nu poate fi alta decât, Transilvania, Oltenia şi Moesia învecinată, despărţită de celelalte două numai prin Dunăre. Poporaţiunile romanice de o parte şi de alta a rîului au putut fi pănă în sec. al VX-lea şi chiar după aceea în contact dilnic una cu alta. Această explicaţiune naturală a dat-o, după indicaţiunile conţinute în scrierile dlui Hăşdeu, mai în urmă dl Onciul şi este de sigur cea mai bună din câte s’au dat pănă acum pentru a se înţelege asemănarea cea mare între limba macedo-română şi daco-română. (Vezi „Conv. lit.“ an. XIX, pag. 589 sq.) Aceste sânt singurele modificări ce propunem pentru cele două cestiuni de limbă atinse în manualul dlui Tocilescu. Se înţelege că lucrurile sânt minuţioase şi pentru un manual de cursul secundar aproape indiferente. Ele s’ar pute totuşi introduce. În tot restul manualului materialul adunat, chipul de ordonare şi de expunere al lui nu lasă nimic de dorit. Manualul dlui Tocilescu, dacă — după cât sântem în drept a ne aştepta — celelalte părţi vor fi lucrate întocmai ca cea dintâiu, va fi unul din cele mai bune manuale de şcoală, poate chiar cel mai bun din câte avem pănă acum. El îşi va ajunge desigur scopul cel-a avut în vedere: „de a da învăţământului istoric o nouă vieaţă şi o însemnătate cu mult mai mare decât a avut pănă acum în educaţiunea tinerimii noastre şcolare.“ („Convorbiri literare“.) Ioan Bogdan: Dare de seamă şi mulţumită publică. Cu ocasiunea colindatului la Crăciun şi anul nou, au binevoit a contribui în scopul ajutorării şcolarilor săraci, următorii P. T. domni: Simeon Monda, protop. gr.-pr. 5 fl.; Teodor Vrăşmaş, paroch 2 fl.; Vasilie Pavel, paroch 1 fl.; loan Buzdug, paroch 3 fl.; Anchidem Candale, paroch 2 fl.; Danilă Pop, proprietar 1 fl.; Dr. Niculae Plăngănuţ, medic 1 fl. 44 er.; Danilă Purceilă, primar 1 fl.; Moise Pop, protop. on. gr.-cat. 70 er.; George Vintila, supraforestier silv. 1 fl.; și 12 exemplare din opul său „Manual popular de agricultura practică“,— la fiecare copil, care au umblat la colindat, câte un exemplar. Ioan Onea, director norm. 1 fl.; Pavel Peşa, catechet şi învăţ. norm. 50 cf.; Ilarion Bosga, învăţ. norm. 1 fl.; Pavel Luncan, mare proprietar 1 fl.; Simeon Trif, notar 1 fl.; Nicolae Părasca, notar fl.; Maftei Strîmbu, notar 60 cr.; Danilă Murăşan, învăţ. 30 cr.; Simeon Pahone, învăţ. 20 cr.; Danilă Şuţ, primar 30 cr.; Ştefan Ciorba, primar, 40 cr.; Timoftei Oţelea, econom 40 cr.; Ştefan Vrăşmaş, învăţ. 40 cr.; Luca Doblea, econom 30 cr.; Damian Şuţ, econom 40 cr.; Paramon Galbin, econom 20 cr.; și Nicolae Rus, econom 22 cr. Suma: 27 fl. 26 cr. Din această sumă s’a spesat, parte pe recursite de scns, parte s’au cumpărat vestminte la un copil sărac — 10 fl. 88 cr. — mai restează, ca bani gata 16 fl. 38 cr. v. a., despre a căror folosire se poate informa fiecare contribuent la subscrisul, în numele şcolarilor din a IV clasă normală, cu cari am umblat la colindat, vin pe această cale şi rog pe onorabilii contribuenţi să binevoiască a primi cea mai sinceră şi mai mare mulţumită. în 6 Martie st. n. a. c. am dat o representaţiune teatrală împreunată cu o petrecere de joc, al cărei venit curat s’a destinat pentru ajutorarea copiilor săraci dela şcoala normală gr.-or. din Borgo-Prund, frecventată de copiii din toate comunele de pe Valea-Bărgăului. Cu acea ocasiune au binevoit a contribui în scopul sus-menţionat următorii P. T. domni: Simeon Monda 2 fl.; Teodor Vrășmaș 1 fl. 20 cr.; Iacob Onea 1 fl. 20 cr.; Victor Vocaleck 80 cr.; M. 5 fl.; Chirilă Hăngan 1 fl. 20 cr.; Teofil Vlad 2 fl.; Danilă Purceilă 1 fl. 20 cr.; Amalia Bosga 1 fl. 20 cr.; Danilă Murășan 1 fl. 20 cr.; Raveca Vrășmaș 1 fl. 20 cr.; Aranka Valent 80 cr.; Moise Pop 2 fl.; Simeon Trif 1 fl. 20 cr.; Stefan Ciorba 80 cr.; Dămian Şuț 60 cr.; Danilă Şuț 1 fl. 20 cr.; Mafteiu Strîmbul 1 fl. 20 cr.; Anchendim Căndale 1 fl. 20 cr.; Stefan Flămând 1 fl. 20 cr.; Ioan Buzdug 1 fl. 50 cr.; Dr. Nicolae Hăngănuț 1 fl. 20 cr.; Pavel Beşa 1 fl. 20 cr.; Nicolae Rău 1 fl. 20 cr.; loan Kirtsch 1 fl. 80 cr.; Mina Morar 60 cr.; TRIBUNA Bibliografie. „Revista literară“. Apare odată pe lună. Bucuresci, Martie 1886. Anul VII. Nr. 3 Sumar: Ospățul lui Pentaur (poesie), de Al. Macedonschi. — Ecuilibrarea budgetelor, de N. Al. Popovici. — Visul ţeranului (novelă), de Aug. R. Clavel. — Despre suflet, de Dr. Dum. Oprişan. — Când am trăit (poesie), de Traian Demetrescu. — Un moment istoric, de Dr. M. Demetrescu. — Poeţii noştri (Costachi Konachi), de Gr. Andronescu. — Despre influenţa cetirii romanţelor, de B. C. Livianu. — La ce visează fetele (după Alfred Musset), de Th M. Stoenescu. — De aș putea (poesie), de I. Vermont. — Zvor sau sbor, de Al. Macedonschi. — Elena, de D. Bolintineanu. — Bibliografie, de B. T. Pană. —• De la teatru. „Contemporanul“. Revistă scientifică și literară. Ese de 2 ori pe lună. Iaşi, 15 Noemvrie—1 Ianuarie 1886. Anul IV. Nrci 20 şi 21. Sumar. Un nou codice Voroneţean, de Dr. M. Gaster. — Spleen, de G. din Moldova. — Taman (după Lermontov), de V. G. Morţun. — Câteva poveşti rusesci despre strigoi, de Ştefan Vasiliu. — Nota la articolul d-lui Dr. M. Gaster, de I. Nădejde. — Iepure în ţeara Nemţască, de Verax. — „Cinna“ tradus în versuri, de d-nul I. N. Roman, Mordax. — Despre un copil, care a stat 56 ani în pântecele mamei sale, de T. U. — Originea familiei, proprietăţii private şi a statului, de Fr. Engels (traducere), de Ioan Nădejde. — „Ieri“ (în formă poporală), de V. G. Morţun. — Drepturile femeilor (comedie originală [?], de dl Marcu), Sofia Nădejde. — Două palme, cinci copeici, anecdotă poporală, de T. D. Speranţă. — Aş fi dat (poesie), de N. G. Ţurcanovici. — Cătră domnii abonaţi . . . Redacţia. — Felurimi. * # * Pag. 299 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI*. Budapesta, 12 Aprilie n. Casa deputaţilor a săvîrşit desbaterea specială asupra proiectului de lege despre reforma municipală. Sofia, 12 Aprilie n. Un decret al principelui Bulgariei ordinează pe 23 Mai, alegerile de deputați pentru Rumeliade Ost, cari să asiste la sobrania, ce se va întruni în Sofia spre discutarea hotărîrii conferenței din Constantino po 1. Atena, 12 Aprilie n. Camera. Ordinea de zi, conform căreia camera are încredere numai într’un astfel de minister, ce e hotărît a face numai decât résboiu, s’a respins; s’a primit o ordine de 40 prin care se exprimă încredere deplină în minister, cu 129 contra 83 voturi. Aplause entusiaste, urări pentru résboiu, cari se continuă pe stradă. Camera probabil se va disolva, ordinându-se alegeri noue pe 9 Maiu. Cu prilegiul unei manifestaţiuni poporale ministrul-president De 1 iani s s’a adresat poporului cu o cuvântare, în care a dat expresiune speranţei, că puterile europene vor împlini în sfîrşit dorinţele legitime ale Grecilor. Londra, 12 Aprilie n. Agitaţiunea în contra planurilor irlandeze ale lui Gladstone e din ce în ce mai mare. Mercuri va avea loc un meeting de indignaţiune în contra proiectelor de Home-rule; vor lua parte Cowpers, Göschen, Hartington, foşti colegi în ministerul lui Gladstone, Salisbury ş. a. Director: Joan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.