Tribuna, aprilie-iunie 1886 (Anul 3, nr. 75-148)

1886-04-01 / nr. 75

Nr. 75 14. Pasca. — Din ce fel de făină treime să fie făcută „pasca“? Ce fel de formă are şi cum e în­­frumseţată ? — Ce fel de numiri­­i­ se dau acestui fel de copturi, bunăoară, pască, păscuţă etc. — Se mai dă cuiva numirea de pască, ori numai acestei copturi? — Cum se sfinţesce pe la d-voastre pasca şi cam pe ce timp se sfinţesce? — Ce fel de obiecte se mai sfinţesc de­odată şi la un loc cu pasca? Nu se sfinţesc bunăoară: oue roşii, usturoiu sau o­­­u, hrean, slănină, sare, unt etc. Şi dacă se sfinţesc şi de aceste lucruri, spre ce scop se sfin­ţesc şi ce se face cu dînsele după sfinţire ? Nu le întrebuinţează cumva spre atari leacuri? şi dacă se face aceasta, cum se întrebuinţează şi ce se zice în timpul întrebuinţării? Ce se scrie de­ a­­mănuntul şi datinele întrebuinţării. — Este datină de a se face pască numai la Pasci sau şi de altădată preste an? — Ce fel de copturi şi mâncări deosebite se mai fac pe la Pasci, cari de altădată preste an nu sunt usitate, şi cum se numesce fiecare coptură îndeosebi? 15. Umblarea cu pasca. — Este şi pe la d-voastre datină de a umbla pe la Pasci cu pască? în care 4' se în­­cepe datina aceasta şi când se sfîrşesce? Cine şi la cine se duce cu pască? — Cari datine şi credinţe se mai ţin de această umblare? 16. Tragerea clopotelor. — Se adună şi pe la d-voastre mai ales feciorii şi fetele în diua de Pasei nemijlocit după în­cheierea liturghiei la biserică, ca să tragă clo­potele şi să toace până pe timpul vecernei sau vesperei ? — Ce datine şi credinţe sunt îmbinate cu această tragere a clopotelor? — Ce se istorisesce despre aceia, cari au tras clopotele în Ahia de Pasci? 17. Pascile cailor. — De ce se numesc Pascile acestea „P­a­s­­cile cailor“? Cari datine şi credinţe se ţin de acest soiu de Pasci? — E cunoscută pe la d-voastre 4i°ala: „aşteaptă pănă la Pascile cailor“ sau „lasă că-­i căpăta lucrul cutare la Pa­scile cailor?“ Ce însemnare are zicala aceasta, şi oare de unde vine că se zice aşa? 18. Pascile Rocmanilor. — Ce înţelege poporul sub „Pascile Rocmanilor“ sau „Rohmanilor“ ? Cine sunt Ro­hm­an­ii şi de ce se numesc aşa? — Când se serbează Pascile acestea şi cari datine şi credinţe sunt îmbinate cu acest soiu de Pasci? 19. Pascile Blajinilor. — Cine sunt Blajinii? de ce se nu­mesc aşa şi ce fel de datine şi credinţe sunt îmbinate cu Pascile lor? — In care şi anume se serbează aceste Pasci şi cum se serbează? — Ce se mai istorisesce în genere despre Pascile acestea? 20. Arderea comorilor. — Există şi pe la d-voastre credinţa, că în seara spre Pasci ard comorile? Cari oameni pot să le vadă și ce trebue să facă ca să le poată desgropa ? — Ce fel de întâmplări sunt cunoscute despre acei oameni, cari au văzut comori arzend și le-au desgropat și cum sună acelea? 21. Libertatea acordată servitorilor. — în ce consistă libertatea, care se acoardă servitorilor în diua de Pasci, și cum se face această datină? 22. Mătcăleul. — Ce fel de datină este „Mătcălăul“, şi de ce se numesce ea astfel? — Să se descrie cu de-amănuntul toate da­tinele şi credinţele, cari se observă cu prilegiul acestei sărbări? — Când se face mai cu seamă Mătcăleul, în Lunia Pascilor său Luni după Dumineca Tomii ? 23. Ce fel de datine mai sunt pe la d-voastre în Linia Pascilor? Cum se chiamă acelea şi cum se fac? 24. Ce fel de datine sunt usitate în Marţia Pascilor? Cum se chiamă acelea şi cum se fac? 25. Paparuda. — Ce fel de datină e Paparuda şi cum se mai numesce ea, bunăoară: Papa­rugă, Paparudă, Dodoloiu? etc. etc. — De cine şi cum se face datina aceasta? — Se face ea numai în Marţia Pa­scilor, ori şi în alte zile de preste vară? — Cari sânt poesiile poporale, cari se ro­stesc cu ocasiunea acestei datine? — Spre ce scop se face Paparuda? 26. Stropitul şi udatul. — Există şi pe la d-voastre datina de a se stropi şi a se uda în Linia şi Marţia Pa­scilor ? — Cum e datina aceasta şi cari credinţe sunt îmbinate cu dînsa? — Ce fel de urări sunt usitate în decursul acestei datine? — Cum se mai numesce datina aceasta altmintrelea ? 27. Cerinele. — Ce fel de datină sunt Cerinele sau Repotinele, cari cad în Miercuria Pas­cilor? — De ce se numesce datina aceasta Ce­ri n­e sau Repotine? — Cum zice poporul la C­e r i n­e şi Re­potine în singular ? — De cine se face datina aceasta şi cum se face? — Ce fel de oraţii sau cântece sânt usitate la această datină? — Poftesc a descrie datina aceasta cât se poate mai pe larg. 28. De ce se numesce Joia Pascilor sau Joia ântâia după Pasci necurată, nepo­menit­ă ?A — în ce fel de legătură stă Joia aceasta cu Joia din săptămâna albă și cu cea de după Rusalii? — Cum sărbează Românii de pe ala d-voastre această Joiă? pentru­ ce o sărbează și în ce consistă serbarea ei? 29. înfărtăţirea şi însurăţirea. — Cum se face înfărtăţirea şi însu­răţirea feciorilor şi a fetelor, care cade Luni după Dumineca Tomei? — Să se descrie datina aceasta cât se poate mai pe larg. — Nu se face înfărtăţirea şi însurăţirea şi în alte cile de preste an, ci numai Luni după Dumineca Tomei? — De ce se numesce Lunia după Dumi­neca Tomei „Ziua fetelor și a feciorilor“? — Cari datine se mai află pe la d-voastre Luni după Dumineca Tomei? 30. Cum se numesce pe la d-voastre săp­tămâna ântâiu după Pasci, bunăoară: „Săp­tămâna luminată“ sau „Săptămâna Pas­cilor“ etc. De ce se numesce săptămâna aceasta „lu­minată“? Toate datinele şi credinţele Românilor, în­cepând de Sâmbătă înainte de Pasci şi pănă Luni după Dumineca Tomii, voiu să le public într’un singur tom. Deci am cea mai bună spe­ranţă, că cei mai mulţi dintre p.­t. domni, caii vin necontenit în atingere cu poporul, ’mi­ le vor împărtăşi cât mai de grabă şi cât se poate mai pe larg şi mai lămurit. Suceava, 25 Martie 1886. Simeon FI. Marian, profesor la gim­n. ort. orient, din Su­ceava (Bucovina). 1 d-ra Iosefina Buta 1 fl.; Ilarion Bosga 80 cf. d-ra Carolina Kafka 1 fl.; Mihaiu Ardelean 1 fl.; Albert Wachsmann 2 fl.; Nicolae Părasca 1 fl. 20 cr. Suma: 42 fl. 60 cr. Colectat din Năsăud prin domnul Simeon Pop, geometr., de la P. T. domni: Dr. Pavel Tanco 1 fl.; Dr. Constantin Moisil 1 fl.; Simeon Pop 1 fl.; Iacob Ilieș 1 fl.; Francisc Gruber 1 fl.; Frideric Gold­schmidt 1 fl.; Gavriil Scridon 1 fl. Suma 7 fl. Colectat din Sibiiu prin dl Victor Tordăşan de la P. T. domni: Nicanor Frateș, sec. cons. 1 fl.; Al. Hangea, supra-loc. 1 fl.; N. N. 1 fl.; Ha­­ralampie 1 fl.; I. Duma, not. 1 fl.; Iosif Goga, paroch 1 fl.; Victor Tordăşan 50 cr. Suma: 6 fl. 50 cr. ! Prin dl Teodor Bondriş, cane. reg. s’au colectat din Reghinul-săs. 4 fl. 50 cr. Suma totală face 60 fl. 60 cr., din care subtrăgend spesele cu 37 fl. 80 cr., rămâne un venit curat de 22 fl. 80 cr., care sumă se va şi întrebuinţa spre scopul sus-indicat, după buna chibzuinţă a corpului învăţătoresc de la şcoala normală gr.-or. din loc. Fiind convins, că această întreprindere de a ajuta şcolarii săraci, va îndemna şi mai mult pe popor de a sprijini şcoala şi a-­şi da copiii la şcoală — vin pe această cale a mulţumi din inimă onorabililor domni contribuenţi şi colec­­tanţi, pentru oferirea dinarului în scopul înain­tării culturale a poporului nostru. Resultatul acestei întreprinderi, la timpul seu îl voiu face cunoscut. Prundu-Bărgăului, în 8 Aprilie n. 1886. Elis. Iul. Dan, învăţător norm. Istoria română pentru clasele primare şi secundare de Gr. G. Tocilescu, partea I, ediţia I, Bucuresci 1885. (Urmare şi fine.) în secolul al 3-lea imperul roman încă nu se dismembrase ; limba oficială era încă în pu­terea sa şi stăpânia prin administraţiunea impe­rială toată lumea romană. Ea îşi perde terenul numai după căderea imperului şi după invasiunea barbarilor în provinciile romane. Scăpând astfel limba rustică a diferitelor provincii de influenţa, ce avuse înainte asupra ei limba oficială, (care era cea clasică) şi limba scriitorilor latini, ne mai fiind deci împedecată de nimic, ea începe a merge cu paşi grabnici spre terminarea evo­­luţiunilor, cătră care inclina de mult, şi a se transforma încetul cu încetul, după provincii şi după influenţele străine, în mai multe limbi ro­manice. Acestea apar cu caractere distincte târ-­ziu după invasiune, începând dela sec. IX-lea încoace. Vedem deci, că a trebuit să treacă un timp însămnat, pănă­ ce s’a produs procesul de disoluţiune al limbei latine vechi şi procesul de reconstituire al limbilor romanice none. Tot aşa a trebuit să se întâmple şi cu limba română. Ea nu poate se apară în sec. IlI-lea cu fisio­­nomia ei deosebită, deoare­ce atunci toate lim­bile romanice erau asemenea. In monumentele de limbă populară, ce ni s’au păstrat pănă la sfîrșitul sec. IlI-lea în Dacia, nu găsim nici măcar un singur fenomen, care să nu se gă­sească și în celelalte provincii ale imperului roman. Inscripţiunile latine ne dovedesc aceasta în mod destul de evident şi deci zadarnică este osteneala celor ce vânează forme românesci în inscripţiile din Dacia. Dar’ nu numai atât. Nici chiar celelalte rămăşiţe de graiu roman ori­ental, care le găsim cu mult mai târziu, pe la sfîrșitul sec. Vl-lea de pildă, nu poartă carac­terul exclusiv românesc. Astfel sunt cuvintele: torna, torna fratre (nu tornă, tornă, cum se află la p. 51 din manual), din care cele două din­­tâiu sunt curate imperative latine dela verbul torno,­­are, car’ al treilea este acusativul sau mai bine, caşul regim dela fraier, cu perderea lui in final. Tot aşa sunt şi numirile de loca­lităţi, ce se găsesc în Procopiu, şi din care­ se citează câteva la p. 77, adăugându-se observa­­ţiunea, că ele sunt numiri curat românesci. Dacă le vom studia însă mai de aproape, vom vedea că ele nu sunt curat românesci, ci sunt numai pe cale de a deveni românesci. Astfel de pildă Septe­casas şi Tredece­tilias nu sunt cuvinte ro­mânesci, ci latine populare şi anume forme de acusativ luate de bună seamă, ca nominative. Ca să fi devenit române sub forma de Şepte­­case şi Trei Reci-tei, ar fi trebuit se treacă prin mai multe schimbări fonetice, precum pierderea lui s final, prefacerea lui a final în e, asibila­­ţiunea lui s şi d, înmuierea şi dispariţiunea lui l (fenomen foarte nou), trecerea lui î scurt în e şi a lui e final în i, ş. a. Toate acestea nu le găsim în cuvintele citate şi prin urmare ele nu pot fi românesci. La aceeaşi conclusiune vom ajunge dacă vom examina şi pe celelalte nume proprii, ca: Spelunca, Capu­malva, Lupo­­fantana ş. c. Mai aproape de limba română şi chiar românesci sânt cuvintele citate de inscrip­­ţiuni: socru şi curte. Socru în loc de socrus a trebuit să fie însă forma populară din toate pro­vinciile romane, nu numai din Răsărit, căci ea a servit, ca prototip la formaţiuni noue, precum în spaniolesce şi în provenţală suegra, înlocuirea lui ei din secer cu rus și pierderea lui s sunt fenomene comune tuturor limbilor romanice. în curte din cöhörtem (cöörtem, cörtem, curte) avem deasemenea un fenomen obicinuit în limbile ro­manice, trecerea lui C în u­ acest fenomen îl găsim însă cu deosebire în limba română. în celelalte limbi romanice se găsesce numai în mod sporadic. Această din urmă particularitate a limbei noastre o aflăm şi în cuvântul -munte, care se află în composiţiuni printre numirile din Procopiu. Aceste cuvinte şi câteva altele, ce se mai găsesc în Procopiu şi în inscripţiuni ne arată abia un început de limbă română, ca limbă deo­sebită de surorile din Apus. Limba română în­cepe deci a se diferenţa în mod simţitor din se­colul al VI-lea începând şi după prea puţinele urme, avem precum şi — după inducţiunile, ce se pot face — ea îşi capătă o fisionomie mar­cată cam în sec. X-lea. După toate aceste vom trebui să modificăm opiniunea că limba română era gata în an. 274 d. Chr., dar’ faptul că Macedo-Românii vorbesc aceeaşi limbă cu noi, nu ne poate sili se facem o asemenea ipotesă. Nu este de nevoie să ad­mitem că Românii sau mai bine poporaţia roma­nică­ din Dacia a trecut în Moesia cu limba for­mată gata; au putut foarte bine să ’şi-o formeze şi după aceea, precum ’şi-au şi format-o. Trebue să admitem însă, că ambele limbi sau una şi aceeaşi limbă înainte de a se despărţi în cele două mari dialecte s’au format într’o unitate te­ritorială şi aceasta nu poate fi alta decât, Tran­silvania, Oltenia şi Moesia învecinată, despărţită de celelalte două numai prin Dunăre. Popora­­ţiunile romanice de o parte şi de alta a rîului au putut fi pănă în sec. al VX-lea şi chiar după aceea în contact dilnic una cu alta. Această ex­­plicaţiune naturală a dat-o, după indicaţiunile conţinute în scrierile dlui Hăşdeu, mai în urmă dl Onciul şi este de sigur cea mai bună din câte s’au dat pănă acum pentru a se înţelege asemă­narea cea mare între limba macedo-română şi daco-română. (Vezi „Conv. lit.“ an. XIX, pag. 589 sq.) Aceste sânt singurele modificări ce pro­punem pentru cele două cestiuni de limbă atinse în manualul dlui Tocilescu. Se înţelege că lu­crurile sânt minuţioase şi pentru un manual de cursul secundar aproape indiferente. Ele s’ar pute totuşi introduce. În tot restul manualului mate­rialul adunat, chipul de ordonare şi de expunere al lui nu lasă nimic de dorit. Manualul dlui To­cilescu, dacă — după cât sântem în drept a ne aştepta — celelalte părţi vor fi lucrate întocmai ca cea dintâiu, va fi unul din cele mai bune ma­nuale de şcoală, poate chiar cel mai bun din câte avem pănă acum. El îşi va ajunge de­sigur scopul ce­­l-a avut în vedere: „de a da învăţământului istoric o nouă vieaţă şi o însemnătate cu mult mai mare decât a avut pănă acum în educaţiunea tinerimii noastre şcolare.“ („Convorbiri literare“.) Ioan Bogdan: Dare de seamă şi mulţumită publică. Cu ocasiunea colindatului la Crăciun şi anul nou, au binevoit a contribui în scopul aju­torării şcolarilor săraci, următorii P. T. domni: Simeon Monda, protop. gr.-pr. 5 fl.; Teodor Vrăşmaş, paroch 2 fl.; Vasilie Pavel, paroch­ 1 fl.; loan Buzdug, paroch 3 fl.; Anchidem Candale, paroch 2 fl.; Danilă Pop, proprietar 1 fl.; Dr. Niculae Plăngănuţ, medic 1 fl. 44 er.; Danilă Purceilă, primar 1 fl.; Moise Pop, protop. on. gr.-cat. 70 er.; George Vintila, suprafore­­stier silv. 1 fl.; și 12 exemplare din opul său „Manual popular de agricultura practică“,­­— la fiecare copil, care au umblat la colindat, câte un exemplar. Ioan Onea, director norm. 1 fl.; Pavel Peşa, catechet şi învăţ. norm. 50 cf.; Ilarion Bosga, învăţ. norm. 1 fl.; Pavel Luncan, mare proprietar 1 fl.; Simeon Trif, notar 1 fl.; Nicolae Părasca, notar fl.; Maftei Strîmbu, notar 60 cr.; Danilă Murăşan, învăţ. 30 cr.; Simeon Pahone, învăţ. 20 cr.; Danilă Şuţ, primar 30 cr.; Ştefan Ciorba, primar, 40 cr.; Timoftei Oţelea, econom 40 cr.; Ştefan Vrăşmaş, învăţ. 40 cr.; Luca Doblea, econom 30 cr.; Damian Şuţ, econom 40 cr.; Paramon Galbin, econom 20 cr.; și Nicolae Rus, econom 22 cr. Suma: 27 fl. 26 cr. Din această sumă s’a spesat, parte pe recursite de scns, parte s’au cumpărat vestminte la un copil sărac — 10 fl. 88 cr. — mai restează, ca bani gata 16 fl. 38 cr. v. a., despre a căror fo­losire se poate informa fiecare contribuent la subscrisul, în numele şcolarilor din a IV clasă nor­mală, cu cari am umblat la colindat, vin pe această cale şi rog pe onorabilii contribuenţi să binevoiască a primi cea mai sinceră şi mai mare mulţumită. în 6 Martie st. n. a. c. am dat o repre­­sentaţiune teatrală împreunată cu o petrecere de joc, al cărei venit curat s’a destinat pentru ajutorarea copiilor săraci dela şcoala normală gr.-or. din Borgo-Prund, frecventată de copiii din toate­­ comunele de pe Valea-Bărgăului. Cu acea ocasiune au binevoit a contribui în scopul sus-menţionat următorii P. T. domni: Simeon Monda 2 fl.; Teodor Vrășmaș 1 fl. 20 cr.; Iacob Onea 1 fl. 20 cr.; Victor Vocaleck 80 cr.; M­. 5 fl.; Chirilă Hăngan 1 fl. 20 cr.; Teofil Vlad 2 fl.; Danilă Purceilă 1 fl. 20 cr.; Amalia Bosga 1 fl. 20 cr.; Danilă Murășan 1 fl. 20 cr.; Raveca Vrășmaș 1 fl. 20 cr.; Aranka Valent 80 cr.; Moise Pop 2 fl.; Simeon Trif 1 fl. 20 cr.; Stefan Ciorba 80 cr.; Dămian Şuț 60 cr.; Danilă Şuț 1 fl. 20 cr.; Mafteiu Strîmbul 1 fl. 20 cr.; Anchendim Căndale 1 fl. 20 cr.; Stefan Flămând 1 fl. 20 cr.; Ioan Buzdug 1 fl. 50 cr.; Dr. Nicolae Hăngănuț 1 fl. 20 cr.; Pavel Beşa 1 fl. 20 cr.; Nicolae Rău 1 fl. 20 cr.; loan Kirtsch 1 fl. 80 cr.; Mina Morar 60 cr.; TRIBUNA Bibliografie. „Revista literară“. Apare odată pe lună. Bucuresci, Martie 1886. Anul VII. Nr. 3 Sumar: Ospățul lui Pentaur (poesie), de Al. Macedonschi. — Ecuilibrarea budgetelor, de N. Al. Popovici. — Visul ţeranului (novelă), de Aug. R. Clavel. — Despre suflet, de Dr. Dum. Oprişan. — Când am trăit (poesie), de Traian Demetrescu. — Un moment istoric, de Dr. M. Demetrescu. — Poeţii noştri (Costachi Konachi), de Gr. Andronescu. — Despre influenţa cetirii romanţelor, de B. C. Livianu. — La ce visează fetele (după Alfred Musset), de Th M. Stoenescu. — De aș putea (poesie), de I. Vermont. — Zvor sau sbor, de Al. Macedonschi. — Elena, de D. Bolintineanu. — Bibliografie, de B. T. Pană. —• De la teatru. „Contemporanul“. Revistă scientifică și literară. Ese de 2 ori pe lună. Iaşi, 15 Noem­­vrie—1 Ianuarie 1886. Anul IV. N­rci 20 şi 21. Sumar. Un nou codice Voroneţean, de Dr. M. Gaster. — Spleen, de G. din Moldova. — Taman (după Lermontov), de V. G. Morţun. — Câteva poveşti rusesci despre strigoi, de Ştefan Vasiliu. — Nota la articolul d-lui Dr. M. Gaster, de I. Nădejde. — Iepure în ţeara Nemţască, de Verax. — „Cinna“ tradus în versuri, de d-nul I. N. Roman, Mordax. — Despre un copil, care a stat 56 ani în pântecele mamei sale, de T. U. — Originea familiei, proprietăţii private şi a statului, de Fr. Engels (traducere), de Ioan Nădejde. — „Ieri“ (în formă poporală), de V. G. Morţun. — Drepturile femeilor (comedie originală [?], de dl Marcu), Sofia Nădejde. — Două palme, cinci copeici, anecdotă poporală, de T. D. Speranţă. — Aş fi dat (poesie), de N. G. Ţurcanovici. — Cătră domnii abonaţi . . . Redacţia. — Felurimi. * # * Pag. 299 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI*. Budapesta, 12 Aprilie n. Casa de­putaţilor a săvîrşit desbaterea spe­cială asupra proiectului de lege despre re­forma municipală. Sofia, 12 Aprilie n. Un decret al principelui Bulgariei ordinează pe 23 Mai, alegerile de deputați pentru Rumelia­­de­ Ost, cari să asiste la sobrania, ce se va întruni în Sofia spre discutarea ho­­tărîrii conferenței din Constan­tin­o p­o 1. Atena, 12 Aprilie n. Camera. Or­dinea de zi, conform căreia camera are încredere numai într’un astfel de minister, ce e hotărît a face numai decât résboiu, s’a respins; s’a primit o ordine de 40 prin care se exprimă încredere de­plină în minister, cu 129 contra 83 voturi. Aplause entusiaste, urări pentru résboiu, cari se continuă pe stradă. Ca­mera probabil se va disolva, ordinându-se alegeri noue pe 9 Maiu. Cu prilegiul unei manifestaţiuni poporale ministrul-president De 1 iani s s’a adresat poporului cu o cuvântare, în care a dat expresiune speranţei, că pute­rile europene vor împlini în sfîrşit dorin­ţele legitime ale Grecilor. Londra, 12 Aprilie n. Agitaţiunea în contra planurilor irlandeze ale lui Gladstone e din ce în ce mai mare. Mercuri va avea loc un meeting de indig­­naţiune în contra proiectelor de Home-rule; vor lua parte Cowpers, Göschen, Hartington, foşti colegi în ministerul lui Gladstone, Salisbury ş. a. Director: Joan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.

Next