Tribuna, iulie-septembrie 1886 (Anul 3, nr. 149-224)

1886-09-26 / nr. 221

Nr. 221 E oare­cum de sine înțeles, pentru­ ca subal­ternii să nu rămână îndărătul şefului, se întrec în producerea ăstor­ fel de specimene. Aşa bună­oară dl szolgăbirou Vlassa, fost oare-când bun Român, acum însă atât a devenit de servil, încât nu ’i-ar place se-m i facă cineva complimentul că-i Român. — Acesta ca să-’şi câştige deplina încredere a superiorului seu, şi d-sa la rîndul seu întrebuinţează cu ocasiunea pertractărilor astfel de termini, cari nu s’ar cu­veni în gura unui funcţionar. Un alt donm de pănura aceasta este şi practicantul Szemeriay Gyula, care ’şi-a arogat dreptul de a pălmui pe om­ şi cine-’i place. Un arbitriu mai mare nici în Turcia nu poate să existe. Aşa un ţeran în ziua de 21 Iulie a. c. trecând cu caii încărcaţi de fân pe podul Bistrei, se pomenesce deodată cu o provocare din partea asnumitului domn, care se scălda în apropierea acului de trecere, ca să ducă un lemn de pe pod, cu care se poată înota prin apă, nesciind fisă omul, că ce voesce și având grabă de a-’și mplini afacerile sale, n’a voit să dec ascultare poruncii d-lui practicant. Atunci d-sa, înfuriat ca un adevărat cavaler, sare din apă desbrăcat, şi tâlmuesce pe bietul Rogoz Alexandru, pănă-’i lornesce sângele. Aceste sânt fapte, cari au determinat pe nim­­enii noştri la emigrare, aşa încât istoria frunţilor la timpul seu, va trebui să iee notiţă despre această ruptură, ce s’a început cu anul lomnului 1886. Notator. Cronică. O scrisoare a Monarch­ului nostru cătră regele României. Vineri, M. S. Regele Ro­­mâniei a primit în audienţă, la castelul Peleş, e dl cavaler Heidler-Egeregg, însărcinatul de faceri al Austro-Ungariei, care și-a remis o scri­­oare din partea M. S. împăratului Austriei, Rege postolic al Ungariei.* Oaspeţi austriaci la Regele Carol în Inaia. In 24 Septemvrie au făcut o scurtă vi­tă Regelui Carol la Sinaia: M. L. baron­chö­nfe­l­d, generalii contele Schönfeld, con­­­le Schulenburg şi Kovács, însoţiţi fiind 3 colonelii Benda şi Saffin. Oaspeţii au fst foarte bine primiţi din partea Regelui. Regele purtat în onoarea oaspeţilor insigniile decoraţie­­i „Toison d’or“ şi a sf. Ştefan. * Membri noi ai casei magnaţilor, în vuna propunerii guvernului maghiar, au fost imiţi din partea Maiestăţii Sale a Monarche­­i de membri ai casei magnaţilor: corniţele su­­pem Iosif Graefl, locotenentul - mareşal Ernest Ollan şi presidentul de senat în pensiune de la lla din Budapesta Francisc Karap. * Societatea d­e lectură „Andrem Sa- Ulia“,­ în 21 Septermvrie (3 Octomvrie) a. c. a întâmplat constituirea societăţii de lectură Andrem Şaguna“ pentru a. 1886/7 sub con­­ucerea directorului seminarial P. O. D. loan anina, alegendu se de preşedinte: Dl prof. sem. emetriu Comşa; vice-preşed.: Emilian Po­­iscu, cl. a. III. Redactor al foaiei „Musa“: Au­­l Trif, cl. a. III. Notari: Virgil Pop, cl. a. III. loan Teculescu, cl. a. II. Cassar: Demetriu fia, cl. a. I. Controlor: loan Duma, cl. a. III. bliotecar: Alimpiu Oprea, cl. a. II. Vice-bi­­otecar: loan Nicoara, ped. a. I. Membrii în m­itet: Iosif Blaga și Stefan Rus, cl. a. III.­­ Broju si Demetriu Câmpean, cl. a. II. serge Enescu şi Nicolau Cărpinişan, cl a. I. mul Jurca, a. III. George Daniil, ped. a. II. * Sentenţa in cestiunea stîlpului aminal­ui Naseud s’a pronunţat la 4 Octomvrie stilul u. Unul dintre acusaţi, filosoful absolut Con­an­tin Pop, ne mai fiind present, nu a fost lecat, ci urmează să fie curentat. Celalalt, Alexandru Haliță, a fost ju-­cat la 3 septemâni închisoare și cheltuielile de­­ces, 60 fl. # Din Cernat se scrie „Gazetei Transilvaniei“ data 22 Septemvrie 1886: Sâmbătă în 20 i. c. 11 oare a. m. precând eșiam cu băieții din țară, doi ficiori Ciangăi din Satu-lung, după­­mai ântâiu au cutrierat toate uliţele din Satu­rg şi Cernat înjurând şi sverlind cu petri după e întâlniau, au venit şi la şcoala noastră, lu­­au-se după copii cu cuţitele în mână, parte­a din băeţi, cari încă nu eşiseră din şcoală, a înspăimântat astfel, încât unii de frică au it pe fereastră. După­ ce au fost provocaţi lase în pace băeţii, aceşti ticăloşi au început petri a bombarda casa învăţătorului Va­ncea spârgându-’i toate ferestrile dela uliţă, dându-’i crucile dela fereastră şi dându-’i poarta , au intrat în curte, au luat ruduri şi un­ topor, s’au suit în pod să-’i omoare nevasta. înveță­­ul V. Oancea a fost vulnerat în obraz cu cu­ i. Numai după­ ce s’a adunat multă lume şi că­ ce s’a trimis după gendarmi, le-a succes Stora a pune mâna pe ei. Vom vedea ce va 3 justiția cu astfel de resvretitori, cari nu pe săptămână să nu omoare, se nu aprindă să nu jăfuiască pe cineva. Se crede, că că 3—4 (file vor fi liberaţi, căci celor de la ere le pare bine când li se întâmplă Româ­­ni aşa ceva. Un lucru destul de trist, dar e adevărat. Când ar face Românii astfel de fapte, de bună-seamă, că ar bâjbăi foile unguresci de „tolvaj“ „vad oláh“ ș. a.* Deputatul dictat al Ocnei-Sibiiului Ladis­­lau Korizmici a murit în 5 l. c. în comuna Tétény în etate de 70 ani. * Focuri. în noaptea zilei de 5 ale c. a is­­bucnit un foc în comuna Omlaș, care în curând a prefăcut în cenușă edificiile, grâul și fânul alor 14 economi. Asecurați au fost puţini, car’ paguba se urcă la 6000 fl. în Sebeşul-Săsesc a ars coperişul casei proprietarului loan Ursu, în Şinca­­veche au ars obiectele alor 3 economii, causând o pagubă de 2700 fl.* Holera, în Budapesta s’au îmbolnăvit în cele din urmă 24 oare 7 şi au murit 3. în Seghedin s’au îmbolnăvit de holeră din 5 pănă în 6 Octomvrie 28 indivizi, din cari au murit 7. Din pricina aceasta a decis magistratul să se amîne tîrgul ce era să se ţină în 8 Octom­vrie; în Soroksár au murit două persoane de holera nostras.* Despre un transport «le bivoli din Transilvania la Neapol înainte de asta cu 102 de ani scrie Sieb. - Deut. - Tageblatt“ urmă­toarele : în 28 Ianuarie 1784 a adresat împăratul Iosif contelui Eszterházy următoarea scrisoare: „Iubite conte Eszterházy! într’o afacere deosebită dar’ nu prea importantă Vă scriu ur­mătoarele șiruri, spre a Vă însărcina, a trimite baronului Bruckenthal din Transilvania urmă­torul mandat: „Regele de Neapol a aucjit dela mine, că se află în Transilvania un soiu de bivoli, aşa de tot diferiţi de cei de comun negri, şi cari deşi nu sunt chiar de tot albi, totuşi sânt albeţi. Dînsul ar dori, ca prin transportarea unor vaci şi tauri, ba chiar şi viţei din acest soiu de bi­voli în Neapol, să-­i poată spori şi cresce acolo. „Veţi scrie baronului Bruckenthal despre acestea, şi îl veţi ruga în numele meu, ca să cerce a căpăta vre-o câteva vaci, vre-o câţîva tauri şi viţei din acel soiu de bivoli, şi a forma din aceştia un transport, care în timp bun să ’mi-’l poată trimite la Fiume, de unde apoi îi voiu duce cu naia la Manfredonia şi de acolo la Neapol. Spre îngrijirea acestor animale ar fi de lipsă să se alăture transportului nescari oameni, cărora le voiu trimite eu un conducător la Fiume. „Ce se ţine de spesele acestui transport, are să mă informeze baronul Bruckenthal la timpul seu, apoi le voiu retrimite imediat. Ear’ de cumva bivoli de soiul acesta nu se vor mai afla îndestul, atunci să-’mi raporteze mie baronul Bru­­ckenthal la timpul seu despre aceasta, ca se pot trimite scrie regelui de Neapol. Pisa, în 28 Ianuarie 1784. Iosif m. p.“ Baronul Bruckenthal a și efectuit la timp porunca împăratului seu. In 20 Maiu s’au tri­mis din Transilvania 2 tauri albi de bivoli și 6 bivolițe albe, mai ântâiu la guvernorul din Görz, apoi spre Triest. Mînătorii bivolilor au fost doi Români cu numele Aron Avrişan şi Matei Naneş; nobilul Antoniu Galfalvi a fost conducătorul trans­portului. Acest din urmă primia o leafă de 1 fl. la­­ji, iar’ mînătorii unul câte 15 fl. la lună. în mijlocul lui Septemvrie a ajuns transportul în pace la Neapol, unul dintre vînători, şi anume Matei Naneş însă a murit în urma unei boale câştigate încă în drumul spre Neapol. Sărmanului­­i­ s-a potrivit proverbul: „Să vedi Nea­­polul şi apoi să mori“, în luna lui Octomvrie al acelui an au sosit ceilalţi doi carăşi în patrie. Spesele causate din pricina transportului pănă la Triest au fost 215 fl. 53 cr. Plata minatorilor şi a conducătorului s’a urcat la 119 fl. * Alegerea de învăţător în Retisdorf. Ni se scrie din Retisdorf cu data de 23 Sep­temvrie v.: „în 22 i. c. v. s’a săvîrşit alegerea de învăţător la şcoala română gr.-or. din comuna noastră sub presidiul dlui administrator presc Demetriu Moldovan. A întrunit, dintre doi can­didaţi Zosim Bucurstărc şi Isaia Cociş, majoritatea voturilor Zosim Bucurstărc. El este omul dure­rilor noastre şi sperăm, că va fi şi întărit din partea măritului consistor“. Un alegător. * Adunarea generală a societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina. Comitetul societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina a decis, conform cu §§­ii 13 şi 20, p. 2 din statute, ca să se ţină adunarea generală în Cernăuţi Mercuri în 1/13 Octomvrie 1886 la 10 oare dimineaţa în localităţile societăţii. Programul adunării va fi precum urmează: 1. Raportul comitetului despre luc­rările sale în anul 1885; 2. Raportul revisuri­lor despre cercetarea socotelilor anului 1885; 3. Raportul comitetului privitor la modificarea statutelor; 4. încuviinţarea budgetului societăţii pe anul 1887; 5. Discursuri şi propuneri privi­toare la interesele societăţii; 6. Alegerea a 6 membri ai comitetului conform §-ului 14 p. 1 şi §-ului 18; 7. Alegerea comisiunii de 3 membri spre cercetarea socotelilor anului 1886 conform §-ului 14, p. 6. Cernăuţi, în 18/30 Septem­vrie 1886. Miron M. Calinescu, vice-preşe­­dinte. Calistrat Coca, secretar. * Exposiţiunea din Craiova. „Telegra­­phului“ din Bucuresci ’i­ se împărtăşesce, c­u e­x­­posiţiunea din Craiova a Cooperato­­r­ilor din ţeară s’a amînat pentru 1 Maiu 1887, după cererea unanimă a consiliului gene­ral şi a comitetului executiv de iniţiativă privată al exposiţiunii din Craiova. S’au luat măsuri se­rioase pentru asigurarea produselor trimise de exposanţi a se conserva pănă la această nouă dată de deschidere. Locul exposiţiunii se con­­strueşte cu activitate şi va fi terminat în toamna aceasta.­­X­Exportul grăitelor române. „Telegra­­phului“ din Bucuresci “i­ se scrie din Odesa, că exportul faunei pentru Italia şi Marsilia merge foarte bine de un timp încoace. Numai pentru Turcia au plecat trei vapoare și patru vase în­cărcate cu făină. Deasemenea comercial cu grâne s’a animat mult. Multe transporturi din Podolia, Basarabia şi Herzon au sosit acolo. Casele de export se plâng însă de umedeala bucatelor. Pentru a se repara răul, dl Wiscrebenteff a și construit o fabrică pentu uscarea grânelor. * Papa părăsesce Italia. Corespondentul din Vatican al chiarului „Poll. Corr.“ din Viena scrie că în urma multelor manisfestaţii anticlericale din Italia, secretariatul papal va protesta prin nunţii ataşaţi diferitelor guverne. Cu toată blândeţa şi pofta de împăciuire a Papei, se ivesce iarăşi cestiunea, că Papa voesce a părăsi Italia.* Monopol dle tutun în Rusia, începând cu 1 ianuarie 1887 se va introduce în Rusia monopolul de tutun.* Regele Adalbert d de Saxonia, care so­sise ieri dimineaţa la 9 oare ca oaspele Monarchu­­lui noasru în Viena, a fost primit cu toate onoru­rile obicinuite. La gară a fost întimpinat de Maiestatea Sa Monarchul nostru, apoi de o com­panie de onoare cu stindardul desvălit. La 3 oare după americi au plecat ambii Monarchi spre Stiria.* Erupţiune vulcanică. O depeşă din Mel­bourne anunţă, că pe insula Niapu, aparţinătoare grupei de insule Tonga s’a întâmplat o erupţiune vulcanică. Insula e acoperită mai mult de ju­mătate cu cenuşă. Un vapor a fost trimis ca să dea ajutor locuitorilor susnumitei insule. Ioin Nelagiu. Şimleul­ Selagiului, 26 Sept. v. 1886. 1. Un despărţământ model al „Asociaţiunii tran­silvane“. 2. A Vl-a adunare generală a „Reu­niunii femeilor române selăgene“. 3. Banchet. Bal. 1. Nu acum pentru prima oară am luat peana la mână, şi nu odată am făcut cunoscut cetito­rilor acestui preţuit organ, bucuria sau durerile, mişcămintele culturale sau alte întâmplări demne de imitat din frumosul Selagiu. Die, nu odată am scris, dar’ mărturisesc sincer, că nici când nu am făcut-o aceasta cu atâta bucurie ca şi chiar astăd­i. Şi poate se aibă cineva mai mare bucurie, şi poate inima unui Român adevărat, se rămână nemişcată atunci când vede, că Românimea din­­tr’un ţinut românesc face paşi siguri şi înain­tează pe ei ce merge tot mai bine pe terenul cultural, care singur îi mai stă la disposiţie? . . Eu cred, că nu poate să existe un Român, care să nu se bucure de aceasta şi să nu-’şi tjică în inima ta: „Doamne ajută-te!“ întru adevăr trebue se te bucuri în vederea activităţii ce a arătat, şi a diligenţei cu ce s’a ocupat despărţământul XI (selagian) al „Asociaţiunii transilvane pentru lite­ratura română şi cultura poporului român“ de afacerile lui încredinţate, ţinând a ajutora înaintarea culturii poporului nostru şi a învăţământului din Selagiu. în 30 August a. c. îşi ţin şi despărţământul XI al „Asociaţiunii transilvane“ adunarea sa ge­nerală în comuna T.­Santău, unde se ţinu totodată şi adunarea generală a „Reuniunii femeilor române selăgene.“ Conform programei statolite, la o­rele 10 a. m. după serviciul divin reverendis, dn Alimpiu Barboloviciu, vicarul Silvaniei şi directorul despărţământului, acest factor însămnat şi patron al culturei şi ştiinţei, deschide în localitatea de­stinată pentru ţinerea adunării şi în presenţa unui public număros din toate straiele societăţii române, şedinţa prin o cuvântare rostită cu în­­dătinata-şi elocvenţă, arătând şi explicând însăm­­nătatea cea mare, ce o are cultura şi literatura în viaţa popoarelor, provocând pe membri a con­lucra cu toţii la ajungerea scopului despărţă­mântului. Vorbirea de deschidere a d-lui director e următoarea: „Prea onorată adunare! „Fiecare secol îşi are meritele şi demen­tele, sau virtuţile şi scăderile sale. Un merit principal al secolului present este, că a eman­cipat omul nu numai în corp, ci şi în spirit; pentru­ că a rupt nu numai lanţurile seculare, cari îl legau pe om, — care este chipul şi ase­mănarea Creatorului — de glia pământului, ci a rupt şi legăturile spiritului omenesc, prin cari era deţinut în regiunea întunecoasă a nestiinţei. „Operaţiunea aceasta salvatoare de genul omenesc din sclăvie dejositoare de demnitatea omului a îndeplinit-o geniul evului nostru prin cultură. Cultură au avut multe din popoarele evului vechiu şi mediu. Au excelat în cultură Grecii şi Romanii, aşa încât cultura lor depusă în operele clasice şi astăcji ne servesc de model. Insă cultura lor a fost unilaterală, pentru­ că au cultivat numai ingeniul, dar’ inima — nu. Dar’ şi cultura în seanţă a fost domeniul exclusiv al claselor privilegiate, pănă­ când massa omenirei cea mare era cu deadinsul reţinută în întune­­recul nestiinţei şi era exploatată într’un mod amilitor de demnitatea omenească, prin clasa cea puternică şi privilegiată. „Ce efect produce sufletul în corpul cel compact fisic; tocmai asemenea resultate a avut şi are spiritul culturei în corpul cel morale al omenirei şi al popoarelor; aşa cât, precum un corp fisic numai pănă atunci e sănătos şi viu pănă când e pătruns de operaţiunea sufletului în toate mădulările sale, aşa cât, dacă cutare membru nu-­şi trage vieaţa vitală dela puterea sufletului, se lânceijesce şi amorţesce cu încetul şi trage după sine perirea întregului corp fisic — aşa şi corpul cel moral al popoarelor numai atunci e compact şi sănătos, dacă toate mădulă­rile aceluia sunt pătrunse de spiritul civilisaţiu­­nii şi al culturii. „Document învederat ne este soartea po­poarelor antice, noue păstrată prin paginele isto­riei, că deşi unele au avut clasă cultă, deşi au transpus posterităţii literatura clasică, deşi domnia lor au lăţit-o şi întărit-o preste alte po­poare pănă la un timp, prin ascuţitul săbiei, totuşi încetul cu încetul au decăzut şi au dispărut din numărul popoarelor, aşa cât, numai numele li-au rămas scrise pe paginele istoriei cu litere de doliu. — Deci meritul evului nostru este: că a decretat aşa decând terenul culturii şi al stiinţei de terenul comun pentru toţi membrii, pentru toate treptele naţiunilor, şi a et­is de o necesi­tate imperativă pentru înflorirea şi subsistenţa po­poarelor şi cultura ini­mei, nu numai a in­g­e­ni­ului. „Spiritul cultural al secolului nostru a des­fiinţat nu numai iobăgia trupească, ci şi cea sufle­tească , pentru­ că el a desemnat loc pentru pruncul ţeranului fost iobagiu, — pe banca şcoalei şi a culturei lângă domnişorul eşit din tulpina aristocratică. El a pătruns prin lumina sa cea binefăcătoare, nu numai în palatele cele pompoase ale familiilor privilegiate, ci şi în co­libele scunde ale ţeranului. Meritul spiritului cul­turii este şi înfrăţirea şi apropierea tuturor pă­turilor societăţii omenesci, unindu-le pre acelea prin lumina şi focularul comun al culturii, pen­­tru­ că impresiunile făcute asupra spiritului şi inimei omenesci în etatea fragedă a prunciei şi a juneţei, e permanentă pentru întreaga carieră a vieţii. Cultura, prin şcoală, unesce indivieji sin­guratici din toate treptele societăţii, unesce fa­miliile, unesce şi înfrăţesce naţiunile; car’ unde este unire, acolo este şi tăria în contra desastrelor. (Va urma.) R I B U N A Bibliografie. Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţio­narul limbei istorice şi poporane a Români- 1­o­r. Lucrat după dorinţa şi cu cheltuiala M. S. Regelui Carol I, sub auspiciile Academiei române, de B. Petriceicu-Haşdeu, membru al Academiei române, etc. etc. — Făscioara III. Aflu — Miram. Bucuresci, 1886. * * * Pravoslavia română faţă cu dreapta credinţă română în vara anului 1886. De Dr. Nerset Marianu. Cernăuţi, 1886. Pag. 88B Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI*. Budapesta, 7 Octomvrie n. Astădi înainte de ameaiji s’a întâmplat duelul cu sabia între Komjáthy şi Chri­sten. Christen a primit o lovitură mare preste o­b­r­a­z, care Komjáthy a rămas neatins. Cu duelul acesta se crede afacerea aplanată. Budapesta, 7 Octomvrie n. Casa de­put­aţi­l­o­r. Proiectul de bancă. Hegedűs re­comandă primirea proiectului, căci impune considerări valuta neregulată. Helfy pro­pune să facă guvernul pregătiri prin pro­iecte de resoluţiune pentru înfiinţarea unei bănci de sine stătătoare. Ministrul de fi­nanţe ia cuvântul. Madrid, 7 Octomvrie­­. Ministrul de resboiu şi ministrul de ma­rină au dm­i­isi­onat, în urma acesteia e­crisa în minister. Sentenţa de moarte a insurgenţilor condamnaţi s’a schimbat în închisoare pe viaţă. Starea de asediu s’a desfiinţat. Sofia, 7 Octomvrie­­. Kaulbars a plecat din Orchanie la Vratza, unde e un puternic partid rusofil. Circulează faima, că Kaulbars îşi va întrerupe că­lătoria şi va pleca înapoi în Rusia. Regenţa bulgară a decis să se ţină alege­rile pentru Sobrania cea mare în 11 Octomvrie. Sumla, 7 Octomvrie­­. Trei colo­neii ai garnisoanei de aici au trimis o de­peşă ministrului de răsboiu, în care cer punerea pe picior liber a ofiţerilor deţinuţi. Rusciuc, 7 Octomvrie n. Kaulbars a pretins de la comandantul ma­iorul Filoff punerea pe picior liber a o­fi­ţ­e­r­i­l­o­r. Filoff a respins p­retensiunea. Afacerea face mult sânge rău. Regenţa Bulgariei voiesce a face cu­noscut aceasta puterilor Signatare printr’o notă specială.­ ­ Director: Ioans Sîavîeî. Redactor responsabil: Aurel Popa.

Next