Tribuna, iulie-septembrie 1886 (Anul 3, nr. 149-224)

1886-07-24 / nr. 169

Nr. 169 ţiunea tuturor locuitorilor, şi făcând aceasta, nu s’ar fi blamat ca în caşul concret. îndată la început se vede, că nu cunoasce nici numărul locuitorilor comunei Avrig, în care trăiesce şi pe care vrea să o dăscălească şi re­guleze, ca un paşă turcesc, statistica e pentru dînsul după­ cum se vede un ce necunoscut. Afirmă corespondentul mai departe, că co­muna are venite colosale din cârciume, munţi cu păşunat şi păduri, podul de preste Olt, mă­celăria şi altele. Şi aici arată dl corespondent o totală necunoscinţă de causă, deoare­ce după­ cum dovedesce computul alodial, din munţi, păduri, măcelărie, nu are comuna nici un crucer venit; pentru măcelărie se selvesce numai darea de consum erariului şi nu comunei, şi prin ur­mare venitele nu numai că nu sunt colosale, ci din contră mai toate computurile de vre-o 2 decenii încoace s’au încheiat cu deficit. Dacă totuşi dl corespondent, care voiesce a arăta prin faimosul seu articol onoratului public cetitor marea negligenţă a oficialilor comunali şi respec­tive a notarului actual,­­ doresce a cunoasce starea materială a comunei ca corporaţiune ju­ridică, atunci binevoiască a se adresa la notarul comunal, care apoi cu cea mai mare plăcere îi va pune la dispoziţie documentele deja aprobate deja şi prin oficiile competente superioare. Dacă însă dl corespondent a audit, sau a vădut cumva, că în unul sau alt comput figu­rează câte un cassa-rest, aceasta provine numai din manipulare, luându-se d­­e­ arămiile antici­­pande, ca să se poată solvi datoriile restante. Studieze d-sa comptabilitatea, şi atunci va veni la alte resultate, nu cum ’şi­ le închipuiesce, şi dacă nu s’au făcut pănă acum aruncuri pe popor, e tocmai meritul celor dela putere, cari cu mijloace nesuficiente au sciut manipula cu averea comunei, ca să stee în curent. Mai vorbesce dl corespondent de legea co­munală și pretinde dela notar să facă pe dascălul să o propoveduească poporului. — ciudată pretensiune! Cetească d-sa mai bine legea comu­nală şi atunci va vedea, cami sunt agendele unui notar, care e sfera competenţei sale, preste care nu e iertat a trece, cu atât mai puţin a se ame­steca în competenţa altora, precum face dl co­respondent. Ce se atinge de statuie, recursite de foc etc., de aceste au dispus şi dispun organele administrative superioare, care cunosc situaţiunea precum şi neajunsurile comunei, mai bine decât dl cores­pondent, care crede că Avrigul e un Eldorado. Ca se nu devin prea lung, încheiu pentru acuma cu acea observare, că pe de o parte îmi place dorinţa exprimată de dl corespondent, despre un viitor mai bun, ce se poate crea, deşi prin multa inteligenţă din Avrig —- pe de altă parte însă trebue cu durere să mărturisesc, că pe cât timp stă lucrul tot aşa, pe cât timp inştiinţele celor­ ce vor ordine şi progres, se paralisează din partea unor mal contenţi, vom progresa numai ca racul. E. C. cunoscinţa stimatului public, că adevărata petre­cere de vară se va arangia nu la 10 August st. n. a. c., ci la 28 August st. n. a. c. Fiind timpul aşa de înaintat, apropiându-se de toamnă, tinerimea află de bine a nu arangia în pavilonul promenadei din loc, ci în sala hotelului orăşe­nesc. Aceasta se aduce la cunoscinţa publicului spre scrie şi orientare, pănă când biletele de in­vitare se vor expeda. Georgiu Şandor, preş. comit. arangiator. Ioan Duma, secretar al comitetului arangiator. * Petrecere de vară premersă de o şedinţă literară aranjează tinerimea studioasă din To­­hanul-vechiu Duminecă în 27 Iulie (8 August) 1886 în edificiul şcoalei. (Fiind timpul nefavo­rabil se amână pe Dumineca următoare.) Ve­nitul e destinat pentru fondul scoalelor locale, începutul la 3 oare p. m. precis. Intrare de persoană 1 fl., de familie 2 fl. v. a. NB: Ofer­tele marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale diaristică. Programa: 1. „Cu­vânt de deschidere“, rostit de Oct. Popa. 2. „Va­lurile Dunării“, poesie de C. Scrob, chor dirigiat de G. S. Tomas. 3. „Corbul şi Vulpea“, poesie de E. Rădulescu, declamată de N. Gridan. 4. „Cine scie carte, are parte“, disert. de N. Vodă. 5. „Ucigaşul fără voie“, poesie de G. Alexandrescu, declamată de Oct. Popa. 6. „Ser­­darul Islic“, canţioneta de Ab­roz, predată de G. Babeş. 7. „Ura! Noi Românii“, poesie de V. Alexandri, chor dirigiat de G. S. Tomas. 8. „Vespasian şi Papinian“, dialog de C. Ne­­gruzzi, susţinut de G. Pantea şi Anton Mânzatu. 9. „Din povestea vorbei“, de A. Pann, decla­mată de N. Popa. 10. „Steluţa“, poesie de V. Alexandri, chor dirigeat de G. S. Tomas. în decursul pausei 9 tineri vor juca în costume na­ţionale jocurile istorice „Căluşerul“ şi „Bătuta“. * în onoarea contelui Niculae Pejacse­­vich au arangiat ofiţerii de cavalerie din Viena un banchet de despărţire, la care au luat parte archiducele Eugen, mai mulţi generali şi numeroşi ofiţeri superiori. C r o n i c a. Stipendii din fundaţiunea „Francisc losif-Elisabeta.“ Pentru anul scolastic 1886/7 s’a escris concurs la câte un stipendiu de 300 fi. v. a. în aur pentru universităţile din Vie­na, Lemberg şi Agram. Reflectanţii au a-’şi adresa petiţiunile pănă în 31 August n. la c­e­­saro-regeasca direcțiune generală a fondurilor private în Viena (Hofburg). * Academia orientală. Pentru anul sco­lastic 1886/7 vor fi primiţi în academia orientală din Viena 4 elevi noi. Cererile de primire ale reflectanţilor sânt a se trimite la ministerul de externe pănă la 31 August n. * In afacerea eliberării provisorice dela Serviciul militar. Ministrul de honvenji a exmis un circular cătră toate municipiile, în care le provoacă să statorească maximul venitului curat catastral, cu care se pot elibera în mod provi­­soriu dela serviciul militar acei individ­i, cari pre­tind eliberarea pentru susţinerea familiei. Pănă acum eliberarea s’a făcut pe basa numărului ju­­gberelor de proprietate. Ministrul de honvedi a aflat, că pe basa venitului curat catastral (fără considerare la numărul jugberelor) eliberarea se poate face în mod mai drept. * Scrii personale. Comandantul divisiei din Cluj generalul-maio­r principe de Lobkowitz şi comandantul brigadei de acolo generalul-maior conte Schulenburg precum şi comandanţii brigadelor din Al­ba-Iu­l­ia şi Braşov, generalii­­maiori Wattek şi Bern­art au sosit în S­i­bi­­u, pentru a asista la exerciţiul cu muniţiune de răsboiu, ce se va ţine astăzi pe câmpul de lângă Popia­ca. * Ministrul de justiţie al Ungariei Teofil Fabiny, care de present petrece în Ga­stein, a fost Dumineca trecută invitat de împăratul Wilhelm la prümt.* Junimea studioasă română din Re­­ghinul­ săsesc şi giur, are onoare a aduce la * La moartea lui Francisc Liszt, Aca­demia de musică din Budapesta a publicat următorul necrolog: Presidiul, consiliul de direc­ţiune, corpul directoral şi profesoral de la Aca­demia regească ungurească de musică din Buda­pesta anunţă cu inima întristată încetarea din viaţă a prea iubitului şi neuitatului ei president Dr. Francisc Liszt, care în 31 iulie noaptea în Bayreuth în al 75-lea an al vieţii sale pline de merite a părăsit cele pământesci. Rămăşiţele pământesci ale decedatului se vor înmormânta la 3 August în cimitirul din Bayreuth. * Exposiţie. Directorul şcoalei de sculptură în lemn de la Huedin a expus în localităţile societăţii de industriaşi de aici o colecţiune de jucării de copii lucrate de elevii şcoalei conduse de d-sa. Exposiţia este deschisă de astăzi pănă inclusive Duminecă cu întrare liberă şi gratuită pentru fie­cine.* Din Gurghiu se scrie, că în revirul de vânătoare al principelui de coroană, vânatul s’a sporit foarte tare. Foarte mulţi urşi, lupi şi porci sălbatici se arată. Pagubele causate de aceste sălbătăciuni se estimează și oficiul de curte al principelui de coroană plătesce desdau­­nare pentru ele.* Colera în Fiume. Lui „Pester Lloyd“ ’i­ se telegrafează din Fiume, că pericolul de co­­leră s’a agravat. în 2 August n. s’au îmbol­năvit de coleră mai multe persoane din clasele bine situate, ceea­ ce până atuncia nu s’a întâm­plat. Din acest incident poporaţiunea este­­foarte îngrijeata.* Din Bucovina. Cetim în numărul ultim al „Revistei Politice“, sub titlul „Documente isto­rice“, următoarele: In posesiunea dlui George Po­­povici, stud. jur. în Cernăuţi, se află un număr considerabil de documente istorice privitoare la Români, dintre cari 24 sânt scrise în limba sla­vonă şi cuprind 2 secole (1418—1660), toate celelalte documente, fiind scrise în limba ro­mână, sânt din vremile mai recente. Docu­mentele scrise slavonesce sânt date de următorii domni și în următoarele locuri: 1. Document dela Alexandru-cel-bun, dat în Baia 1416, Ia­nuarie 15. 2. Document dela Bogdan-Vodă (tatăl lui Ștefan-cel-Mare), dat în Suceava 1450, Septemvrie 13. 4. Document dela același Voevod, dat în Suceava 1450, act. 17. 4. Document dela Petru Vodă Aron, dat în Cotnar 1456 August 25. 5. Document dela Ștefan-cel-Mare, dat în Suceava 1472 Septemvrie 3. 6. Document dela Iuga vistiernicul, dat în mănăstirea Putna 1476 Ia­nuarie 25. 7. Idem, dat în mănăstirea Putna 1476 Iunie. 8. Idem, dat în mănăstirea Putna 1476 Iunie. 9. Document dela Ştefan cel­ Mare, dat în Suceava 1486, Noemvrie 13. 10. Docu­ment dela Ştefan Vodă cel Tiner, fără indica­­ţiunea locului, 1517 Noemvrie 9. 12. Document dela Petru Vodă Rareş, dat în Huşi 1527 Mar­tie 15. 13. Document dela acelaşi Domn, dat în Văsluiu 1528. 14. Document dela acelaşi Domn, dat în Hărlău 1529 Aprilie 23. 15. Do­cument dela acelaşi Domn, dat în Hărlău 1529 Aprilie 29. 16. Document dela acelaşi Domn, dat în Văsluiu 1532 Februarie 27. 17. Document dela acelaşi Domn, dat în Huşi 1537 Martie 30. 18. Document dela Iliaş Vodă, dat în Huşi 1548 Martie 27. 19. Document dela Alexandru Vodă Lăpuşneanu, dat în Hărlău 1556 August 31. 20. Document dela Petru Vodă Şchiopul, dat în Iaşi 1575 Martie 30. 21. Document dela Radu Vodă Mihnea, dat în Iaşi 1624 Martie 15. 22. Do­cument dela Vasile Vodă Lupul, fără loc şi fără Economie. Un econom de la ţeară ne trimite urmă­toarele observări: Anul de faţă se vede a fi un an cu de­osebire fără noroc pentru plugarii noştri. Din mai multe părţi ale ţerii, de lângă Cluj, din co­mitatul Hunedoarei, de la Alba-Iulia, de lângă Sebeş şi din multe alte locuri ne-a venit spirea, că grindina a pustiit sămănăturile. Cine a fost cât de puţin în atingere cu oamenii de la ţeară îşi poate închipui uşor, ce însemnează aceasta. Roada ostenelelor de un an de doile, hrana şi îmbrăcămintea copilaşilor le sfarmă elementul duşman în câteva minute, care bietul ţeran ră­mâne la marginea desperaţiunii lipsit de toate şi cu executorul de dare la spate. Neavând ajutor din nici o parte, e silit să-­şi vândă vitele sau să se îndatorească şi astfel calamitatea unui an se extinde preste mai mulţi, de multe­ ori chiar preste întreaga vieaţă. De câte ori am audit, că cutare plugar sau cutare comună de 5, 6 sau 10 ani, de când a bătut grindina, a să­răcit şi se cunoasce pănă în­­jiua de azi. Oare să nu fie nici un remediu în contra acestei nefericiri? în contra elementelor nu ne pu­tem pune, cursul naturii nu îl putem schimba şi seceta şi grindina vor pustii şi de aici înainte ţarinele plugarilor. Oamenii însă au inventat de mult mijlocul de precauţiune contra acestui flagel al agriculturii, durere însă a că plugarii noştri ro­mâni nu se folosesc de el mai de loc. Toate ra­poartele, care le-am primit în astă privinţă se sfîrşesc cu fatala observare: „nimenea nu a fost asigurat“. Ar fi de lipsă se se facă tot posibilul, pentru a face pe tereni să înţeleagă foloasele asi­gurării şi a-­i îndupleca să facă uz de acest re­mediu salutar. Cu deosebire preoţii şi proprie­tarii mai inteligenţi ar trebui se premeargă ca exemplu, să-­şi asigureze ei mai întâiu holdele, să sfatuească şi se informeze pe ţerani despre pro­cedura asigurării şi, unde e de lipsă, să pri­mească singuri agenturi de la bance de asigu­rare solide. Cu un premiu bagatel, în cas de nenoro­cire se poate salva familia ţeranului din lipsa cea mai amară, din foame şi sărăcie! t­ribuna dată. 23. Document de acelaşi Domn, dat în Iaşi 1632 Aprilie 7. 24. Document de la Ştefan Vodă Lupul, dat în Iaşi 1660 Ianuarie 9. — Dl G e o r g e P o­p­o­­vici, după­ cum sântem informaţi, în urma unei ruguri speciale a d-lui prof. Gr. G. Toci­­lescu, va publica aceste 24 documente sla­­voane ÎD „Revista pentru Istorie, Archeologie şi Filologie“ şi le va comenta cu notiţe juri­dice privitoare la dreptul român vechiu. Aşteptăm cu nerăbdare publicaţiunea aceasta, care mai ales în cercurile juriştilor de sigur va face sensaţiune, deoare­ce în sfera dreptului nostru român pănă acum nu s’a lucrat mai ni­mica, existând adecă numai câteva studii asupra unor aşezăminte ale dreptului român vechiu, cari însă în multe privinţe sunt defectuoase şi pline de greşeli. Având deci în vedere mo­mentul, cumcă ne lipsesce vre­un material pri­vitor la dreptul român, care ar fi deja cules şi ar pute uşura studiile ulterioare, şi cu privire la faptul, cumcă dl P o p o v i c i în sfera aceasta aproape nepătrunsă a făcut studii speciale şi foarte temeinice, vom preţui îndoit această lu­crare, care are interes nu numai pentru jurişti, dar­ şi pentru istorici, archeologi şi filologi. * Sentenţa d-rului Tuscan, fost deputat croat, prin care a fost condamnat pentru înşelă­ciune şi mărturire falsă la doi ani de temniţă şi perderea dreptului de advocatură, s’a redus de­­cătră tabla septemvirală la 8 luni de temniţă, rămânând celelalte părţi ale sentenței în vigoare. * Ministrul-president al României dl Ioan Brătianu din prima August nou se află la Govora.* Muniţiune pentru 31 antenegreni. Se te­legrafează din P­o­­­o­n, că fabrica de cartușe de acolo a căpătat de la ministrul de interne conce­siunea de a furniza guvernului muntenegrean două milioane de cartuşe. * Lord­i fabricanţi de bere. Din Londra se scrie, că Gladstone înainte de eșirea sa din cabinet a propus reginei ridicarea la rangul de lord a lui Sir M. A. Bast, în anul trecut lordul Salisbury a ridicat pe Sir All­s­o­p­p la aceeaşi dem­nitate. Bast şi Allsopp sânt cei mai mari fabri­canţi de bere în Anglia, prin urmare atât libe­ralii, cât şi conservatorii englezi îşi au lordul lor fabricant de bere. vis. Cursul de industria de casă şi în anul acesta sa va ţine la Aghireş din 20 August st. n. până în 15 Septemvrie a. c. sub condu­cerea dlui îmvăţător local Gavril Monasterian. La acest curs sânt datori se se înfăţişeze toţi învăţătorii din tractul gr.-cat. al Clujului având de a primi diurne din cassele şcoalelor respective, ca şi în anul trecut. La acest curs se primesc şi alţi învăţători din alte tracte protop. române — gratis. La finea cursului se va ţine o conferenţă înveţătorească tot acolo, în care se vor desbate mai multe lucruri ţinătoare de sfera învăţăto­­rească. Cluj, în 3 August st. n. 1886. Basiliu Podoabă, notar tract. Varietăţi. 9 (Cât costă alegerile în Anglia.) Există în Anglia o statistică oficială a cheltuielilor de alegeri, dar­ numai a acelor cheltuiali, pe care candidaţii pot şi sânt chiar obligaţi să le mărtu­risească. Legile din 1854 şi 1863 contra coru­perii în alegeri obligă pe candidaţi a remite func­ţionarului însărcinat cu presidenţa alegerilor (re­turn­­g officier) o listă detailată a cheltuie­lilor electorale, şi această listă se publică pănă în 15 zile, pe cheltuiala candidaţilor în unul din Ziarele circumscripţiunii electorale. E adevărat, că s’au trecut timpurile, când într’un mic bourg, care avea dreptul de alegere, candidatul trebuia să procure la un dejun 72 butoaie cu bere şi 150 pinte de rachiu; dar’ pentru aceasta alege­rile n’au devenit puţin costisitoare. Din causa corupţiunii alegerile se făceau în oare­cari loca­lităţi într’un mod atât de violent, încât, dacă trebue să credem pe John Bright, pentru a ţine în respect un oraş de 200 de alegători, era ne­voie de două divisiuni de dragoni, de două com­­panii de infanterie şi de 150 de agenţi de poliţie. Cumpărarea voturilor era atât de notorie, încât un alegător beat a declarat înaintea urnei „că votează pentru Master-Most“ (de „cine dă mai mult“). Wilberforce, apostolul aboliţiunii sclava­­giului, a plătit el însuşi la Huli 50 pănă la 100 de schilinge un vot. Statistica oficială a chel­tuielilor alegerilor moderne arată, că şi astăzi alegerile costă enorm pe candidaţi. Alegerile din 1874, primele după introducerea votului secret, au costat 16.200.000 franci, ceee­ ce s’a găsit foarte ieftin; dar’ această cifră puţin ridicată se explică prin scurta durată a periodei electorale. Cheltuielile electorale legale s’au ri­dicat în 1880 la 45.275.000 franci. Două mi­lioane de alegători luaseră parte la vot. După statistica oficială cată cât costă fiecare vot pe următorii deputaţi: Dl Gladstone în Leedts 1 franc 65, în Midlothian 45 franci 65; Lord Har­­tington (New Castel Lancashire) 17 franci 30 ; Sir William­ Harcourt (Oxford) 13 fr. 30; dl Brigme (Birmingham) 2 fr. 25; dl Chamberlain (Birmingham) 2 fr. 60; dl Goschen (Ripon) 36 fr. 75 ; Lord Randolph Churchill (Woodstok) 54 fr. 20; Lord Elcho (Haddingstonshire) 115 fr. 35; dl Cameron (Invernss) 120 fr. 40; dl Anderson (Glasgow) 35 centime. în 42 de circumscripţiuni electorale urbane cheltuielile electorale s’au ridicat la mai mult de 125.000 fr., la Manchester 513.000 fr., la Birmingham fiecare din­­ cei trei candidaţi au plătit câte 50.000 fr. în Londra şese candidaţi au chel­tuit 327.673 fr. pentru a obţine voturile a 24.042 alegători, în timp ce cei 153.000 alegători din Dublin au costat pe candidaţi 142.775 franci. Circumscripţia sud-vestică din Lancabhite e cea mai scumpă; ea costă pe cei aleşi 644.550 fr., în cari între 153.164 fr. pentru circulari şi re­clame. Preşedintele alegerilor poate cere candi­daţilor o cauţiune, care variază între 2.500 şi 250.000 de franci. Afară de cele 45 milioane, ce au costat alegerile din 1880, se pot socoti grati­­ficările distribuite de candidaţi, împreună cu chel­tuielile lor personale la 20 milioane de fiecare alegere. După­ cum se vede trebue cineva se aibă punga bine garnisită, pentru a pute începe în Anglia cariera politică în calitate de deputat. (O călătorie la cer.) Directorul obser­vatorului de la Capul­ bunei-speranţe a declarat, că steaua cea mai apropiată de noi este steaua principală a constelaţiunii Centaurului. Astfel, dacă o cale ferată ar pute să lege globul nostru cu această stea vecină, ar trebui unui tren, care ar merge cu o viteză de 100 chilometri pe oară vre-o 48 milioane de ani, pentru­ ca să străbată această distanţă. Şi călătorul, care ar pute să întreprindă această călătorie ar trebui să plă­tească 70 miliarde de lei după tariful ordinar al căilor ferate. Serviciul telegrafic al , TRIBUNEI*, Viena, 4 August n. Plecarea noului comandant de corp Pejacsevich la Budapesta statorită pentru astăzi s’a amînat din nou. Paris, 4 August n. Scriea despre o întâlnire a lui Frey­einet cu Gier­s s’a desminţit. La alegerile pentru consiliul ge­neral republicanii au câştigat 76, conser­vatorii 83 voturi. Paris, 4 August n. Ministrul de răs­­boiu Boulanger a adresat lui Lim­­bourg o scrisoare, în care recunoasce autenticitatea epistolelor sale cătră Aumale, adauge însă, că dînsul, când a avut de ales între fostul seu şef şi republică, s’a alipit cu credinţă la cel din urmă. Dacă amicii lui Aumale vor trece de la vorbe la fapte, el îşi va face faţă cu aceştia în mod sim­plu dară energic datoria. Limbourg a respins, că lasă scrisoarea în apreciarea bărbaţilor de onoare. Director: Rimi* Redactor responsabil: Septimiu Albini, Patr. 675

Next