Tribuna, octombrie-decembrie 1886 (Anul 3, nr. 225-299)

1886-10-01 / nr. 225

Nr. 225 guvernul şi agenţia rusească va fi în­trerupt“. Cu privire la călătoria generalului Kaulbars la Rusciuc, în capitala Româ­niei Circulă faima, că generalul a fost silit se fugă din Sistov, pentru a scăpa de o manifestaţii­ ne foarte neplăcută. Ne mai putând se aştepte vaporul, ce ceruse îna­dins, a plecat cu o barcă în jos, cu toată vijelia, care sufla pe Du­năre. „Telegraphul“ din Bucuresci comu­nică în numeral seu de D u m i n e c­ă u r­­mătoarele: „Ieri a avut loc la Rusciuc un meeting convocat de amicul nostru Zahar­ia Stoianoff, capul partidei liberale­­ naţionale bulgare. La acest meeting Stoianoff a cetit următoarea depeşă a Principelui Alexandru: „Refus a primi banii votaţi de So­­mbranie. Fiind reales de marea So­­mbranie, voiu reocupa tronul prin graţia „lui Dumnezeu şi voinţa singură a na­ţiunii bulgar­e“. „Dl colonel Filoff, comandantul pieţii şi corpul ofiţeresc au aderat la resoluţiunea votată de meeting. Ofiţerii au hotărît de a nu merge spre întirapinarea lui Kaulbars“. O depeşă din Rusciuc, datată dela 10 Octomvrie n, împărteşesce, că în­­lina premergătoare s’a presentat la generalul Kaulbars o deputaţiune de 250 notabili şi mi-au predat o declarare în scris cu următoarele patru puncte: 1. Zancoff­­i ş­­­i­i lucrează pentru ruinarea Bulgariei. Noi nu avem nimic de a face cu ei, pentru ceea­ ce ne-am şi separat şi nu ne-am presentat cu cele 12 per­soane, care v’au cercetat mai nainte. 2. D-voastră sunteţi nedrepţi faţă cu guvernul, care are sentimente patriotice şi e condus de cele mai bune intenţiuni. 3. Noi apro­băm toate măsurile luate pentru întreprin­derea alegerilor şi pedepsirea t­r ă d ă t o­­ r i l­o r. 4. Sentimentele noastre pentru Rusia sânt cele ale unei adânci stime şi recunoscinţe. — Această deputaţiune a ex­primat totodată înaintea dlui Kaulbars încrederea, ce o are poporul faţă cu regenţa şi cu guvernul. Gene­ralul s’a încercat a vorbi în contra gu­vernului, vădend însă, că notabilii îi con­tracţie, ’i-a demis fără de a se mai lăsa cu ei in alte discuţii. — De aci baronul Kaulbars s’a dus la Sumla, mită, pumnale, 6—8 sticle acid nitros, două bombe, şi mai multe pamflete. Anarchiştii au fost arestaţi mai toţi în acelaşi timp, totuşi au urmat arestări şi după aceea. Cu totul s’au arestat pană acum 17 anarchişti, 15 în Viena şi alţi doi în străinătate. Anarchist! în Viena, în numărul trecut am fost amintit mai pe scurt despre arestarea mai multor anarchişti în Viena. Astăiji lăsăm să urmeze detailuri, precum ni le comunică foile din Viena. Oficiul poliţenesc a ajuns la cunoscinţa, că în fiecare Duminecă, într’un birt mic din Pen­zing, ţine o societate suspectă şedinţele sale. Cam la 20 de indiviizi aparţinători clasei lucră­torilor, îşi ţineau întrunirile lor în o mică odaie a birtului. Observărilor şi cercetărilor din partea poliţiei a suces a descoperi caracterul întruniri­lor, şi adecă s’a dovedit, că mica societate e un conventicul de anarchişti. Odaia birtului o folo­sesc indivizii aceştia ca cameră de studiu. Dar obiectul ce se învăţa, era chimia, sau mai bine, acea parte a chimiei, care tractează asupra compunerii materiilor de explosiune. Pe timpul când a început poliţia observările sale, a fost înaintat banda de anar­chişti până într’acolo, de ’şi-a compus mai multe materii de explosiune, şi planul întrebuinţării lor a fost isprăvit. Conjuraţii au plănuit se se apuce Du­minecă în 3­­. c. de lucru, şi ’şi-au ales ca loc al condamnabilei lor fapte, Rudolfsheim, Hiet­zing şi Penzing. Magaziile de lemn au fost în prima linie alese, se fie obiecte de incen­diu. Antâiul foc au voit a-’l pune în strada Felber din Rudolfsheim, într’un magazin mare de lângă Penzing şi totodată şi într’un edificiu din Hietzing. Ca aparat de aprindere ser­via o sticlă umplută cu acid nitros. Anarchiştii nu aveau alta de a face, decât a aşefia într’un spaţ cu lemne sticla umplută cu acidul nitros, şi aveau timp îndestul a se în­griji de siguranţa lor. După o însciinţare făcută poliţiei din Viena, s’ar fi aflat în mai multe magazine de lemne din Viena sticle de exprosiune aşedate, cari însă s’au putut înlătura înainte de a deveni periculoase. Precum s’a amintit, Duminecă în 3­­. c. au fost arestaţi membrii societăţii anarchiste în momentul când aveau a conveni pentru ultima dată, înainte de executarea faptului. Disposiţiu­­nile poliţiei aşa au fost de ingenioase, încât n’a scăpat mai nimeni dintre conjuraţi. Deodată cu arestările s’au făcut şi pechiziţii domiciliare, unde s’au aflat mai multe chilograme de dina­ C r o p i c ă. T RIBU N A Ameninţări periculoase în contra fa­miliei împărătesei. Un anumit Nicolae Be­niamin Hut, fost călugăr capucian şi născut în Pojon, se curentează din partea judecătoriei din Viena pentru ameninţări la adresa vieţii femiliei împărătesei. Hut a trimis o scrisoare Archiduce­­lui Albrecht cu rugarea se o predee Maiestăţii Sale. La începutul lui Septemvrie a făcut în afacerea aceasta un ursoriu, şi după­ ce nu a primit nici acum vre-un răspuns, a adresat apoi Archiducelui Albrecht o scrisoare, în care de­clară — că de vreme­ ce petiţiunile sale nu s’au resolvat — a­gătat cu viaţa, şi se nu se mire nimeni, dacă cumva s’ar întâmpla o neno­rocire în familia împărătească. Dînsul va fi urditorul acestei nenorociri, şi la cas dacă dîn­­sul se va aresta, s’a îngrijit de succesor, care să îndeplinească faptul început. în zilele ace­stea a scris preotului din mănăstirea de capucini din Viena, după cartea de botez, şi ’l-a rugat să ’i-o trimită la adresa lui poste restante în Strigoniu. Poliţia din Viena roagă acum pe oficiile maghiare, să cerceteze după Hut, şi dacă­’l vor afla, se în­­cunosciinţeze oficiul.* Universitatea săsească. Luni în 11 Oc­tomvrie n. s’a ţinut a 3-a şedinţă a universităţii săsesci. După­ ce deschide presidentul şedinţa, in­terpelează Dr. Păcurar pe president, pentru ce nu s’a observat § 4 al statutelor de alegere în cercul Sebeşului, la ce răspunde presidentul, că va răspunde după­ ce va fi studiat actele cu dea­­mănuntul. Se referează apoi asupra rapoartelor de studiu, ce le-au înaintat stipendiştii călători, cari rapoarte toate s’au luat­­spre plăcută sciinţă. învăţătorul provisor dela şcoala de agronomie din Mediaş, Robert Severinus, se aplică în aceeaşi calitate până în 1 Septemvrie 1887. Arz refe­rează asupra a 2 decrete ministeriale. 1. Un decret, prin care ministrul ia spre sciinţă proto­coalele universităţii, cu acea reservă, ca univer­sitatea să grijească de averea ei, şi că e respon­sabilă pentru micşorarea averii. Decretul se ia simplu spre sciinţă. Al doilea decret — se re­ferează la budget — se ia spre sciinţă. Arz propune, ca să renunţe adunarea generală la cele 800 fl. anticipate doamnei Josefina de Brenner­berg, cu prilegiul înmormântării soţului ei. Z­a­y doresce se se cetească raportul oficiului central, care a asignat anticiparea celor 800 fl., căci cu privire la decretul ministerial, trebue se fie adu­narea generală precaută în cheltuirea banilor. Presidentul înlătură ori­ce îngrijire, şi o zice că ştergerea sumei anticipate, ar fi din partea universităţii un frumos act de pietate faţă cu fostul president al ei. Dr. Păcurar crede­ că din punct de vedere al finanţelor, nu e corectă procedura. Sunt anumite decisiuni, cui, când şi pe ce lasă se se dee ceva. Dacă voieşce cineva a împlini un act de pietate, atunci poftească şi o facă din punga lui. Banii universităţii sunt pentru scopuri de ale culturii, dar­ nu pentru de ale pietăţii. La votisare, cade propunerea lui Păcurar şi propunerea comisiunii se ia spre sei­inţă. Păcurar anunţă vot separat. Ca om de încredere în Orăştie pentru efectuarea împrumu­turilor, se alege în locul fostului primar, advo­catul Dr. Klein. Expensele advocatului Dr. Bruckner pentru cassa universităţii în suma de 710 fl. 38 cr. se licuidează. * Culesul viilor din Sibiiu s’a fixat pe 23 l. c. u. * Atelier de ţesut în Dobrogea. D-na Elisa Bardaşeanu, de nascere din Reşinarii-Sibiiu­­lui, are în Mangalia (Dobrogea) un atelier de ţesut lanuri şi pânză, în care întrebuinţează mai multe lucrătoare; în acest atelier se produc stofe de haine. „Voinţa Naţională“ zice, că d-na Bardaşeanu a presentat ministerului domeniilor 12 modele de diferite stofe şi pânze, şi a cerut se l i­ se acorde o subvenţiune de încuragjare, lucru, pe care ministerul român îl va acorda. * Hi meu. Dl Dr. Avram Tincu, advocat în Oreştie ,şi-a încredinţat de soţie, la 9 Oc­tomvrie a. c., pe Caterina C a r a ş c a din Binţinţi.* Societatea de lectură de la institutul pedagogico teologic din Arad s’a constituit pentru anul scolastic 1886/7 astfel: president s’a ales Rv. d. V. Mangra, prof.; vice-president T. Vătan, cleric c. III; secretar V. Magdu, cleric c. II; notar prim N. Popovici, cleric c. II; vice­­notar D. Sebesian, prep. c. III; cassar D. Muscan, cleric c. III; bibliotecar prim G. Chirilă, cleric c. I; vice-bibliotecar A. Drăgan, prep. c. III; controlor I. Lugosian, prep. c. II. în comisiunea literară s’au ales: I. Cacinca, cleric c. III; Gr. Dudulescu, cleric c. III; Al. Mihuța, cler. c. II; Rom. Popovici, cleric c. II; N. Loboz, cleric c. I; Iuliu Iorgovici, cleric c. I; V. Suciu, prep. c. III. In comisiunea revisoră: G. Miclău, cleric c. II; M. Păcăţan, cleric c. I şi Muciu Popescu, prep. c. III.* Defraudaţiune. „Ellenzék“ din Cluj pri­­mesce scrrea, că fiscalul din Mureş-Oşorheiu Albert Ferencz — după­ ce a defraudat mai multe mii de florini —­ a dispărut de vre-o câteva septemâni. * Reîntoarcerea d-lui Secășeanu în Ro­mânia. D-lui Secășeanu, precum află „Ro­mânul “guvernul României a permis de a se în­toarce în țeară. Se spune, că această măsură a fost luată în urma unei scrisori, ce dl Secăşeanu a adresat-o d-lui prim-ministru. * „Doina“. Aflăm, că foaia beletristică-musi­­cală „Doina“, încetată de anul trecut, reapare sub conducerea d-lui Ionescu Gion, cunoscutul publicist de la „Românul“. * „ Iarăşi granițele! „Revista Politică“ scrie: „In­­­iua de 10 Septemvrie a. c. Luca Creangă, proprietar din Burdujeni şi din Adâncată, în Ro­mânia, voind să iee nişce fân de lângă Suceava, ce se afla pe un loc aşa numit de demarcaţiune, şi care după­ cum pretinde Luca Creangă se ţine de moşia lui, a fost arestat de cătră gendarmii din Suceava şi se află în închisoarea tribunalu­lui din Suceava. ’I­ s’a intentat proces pentru violarea hotarelor ţerii. Dl Dr. Samuil Isopescu, advocatul lui Luca Creangă, ne spune, cumcă instrucţia procesului este finită şi cumcă tribu­nalul în scurt va hotărî­­ziua de pertractare finală în audienţă publică“.* Pa­­pa Leo XIII ca protector. Foile engleze aduc scriea oficială, că Regina Christina de aceea a agraţiat pe revoltanţi, fiindcă a primit noaptea două depeşe de la Papa Leo XIII, în care cere agraţiarea condamnaţilor. Bill Selagiu. Şimleul­ Selagiului, 26 Sept. v. 1886. 1. Un despărţemînt model al „Asociaţiunii tran­silvane“. 2. A Vl-a adunare generală a „Reu­niunii femeilor române selăgene“. 3. Banchet. Bal. (Urmare.) 6. „Comitetul văzând bunul efect, ce a avut în anul trecut premiarea docenţilor noştri cu ajutorul unor bărbaţi de inimă, pătrunşi de in­teresul învăţământului nostru poporal,­­ a reu­şit nu numai a susţine numărul premiilor din anul trecut, ci­­l-a şi sporit, punând la disposi­­ţiunea comitetului dl George Pop o vacă cu viţel şi o scroafa cu purcei; dl Ioan Pop din Domnin o scroafă cu purcei; dl Simeon Gros, advocat în Şimleu 20 fl.; dl Alimpiu Barb­o- 1 o­viciu 20 fl.; dl Dr. loan Ni­chi­ta 4 gal­­bini şi dl Andreiu Cosma 2 Hdl. grâu de se­­mânţă. (Să trăiască marinimoşii bărbaţi şi pa­tronii învăţământului şi culturei poporului sela­­gian! — Sentinela.) — Lăsându-ne pe acest îmbucurător resultat, după­ ce conform dorinţei d-lui Alimpiu Barboloviciu, din cei 20 fl. oferiţi de d-sa 10 fl. s’au reservat spre a procura cărţi pentru premiarea şcolarilor, s’au escris 8 premii pentru învăţătorii noştri poporali. — Confor­­mândine­u­lui 29 din regulament, pentru con­curenţi am pus condiţiunea, că numai acei învă­ţători vor fi împărtăşiţi din aceste premii cari, pre lângă alte condiţiuni, vor proba, că sunt membri ai „reuniunii învăţătorilor români Se­­lăgieni“, şi ai despărţământului. La această de­­cisiune ne-a îndemnat de o parte viul interes ce trebue să avem pentru reuniunea sus lăudată, care de altă par­te tendenţa de a spori din an în an premiile pentru învăţători, ce vom pute ajunge numai la acel caz, dacă în interesul lor propriu şi învăţătorii ne vor da mână de ajutor a măsurat puterilor lor materiale. „La premiile din cestiune s’au insinuat 16 învăţători, dintre cari considerând meritele pe terenul instrucţiunii publice şi cu privire la con­­diţiunile legate de unele premii, s’au conferit:*) „Premiul I. (o vacă cu viţel) dlui Istrate To­do­re­an, docent în Domnin. „Premiul II. (o scroafă cu purcei) dlui Teo­dor Medan, docent în Hotean. „Premiul III. (o scroafă cu purcei) dlui loan Se­lage­an, docent în Căţel­ul­ românesc. „Premiul IV. (20 fl.) dlui T. Varna, do­cent în Băsesci. „Premiul V. (4 galbini) dlui Macedon Bo­ti­an, docent în Cosniciul sup. „Premiul VI. (10 fl.) dlui Iuliu Chitta, docent în Pria. „Premiul VII. (10 fl.) dlui loan Mân­dru­ţiu, docent în Bănişor. „Premiul VIII. (2 Hr. grâu de sămânţă) dlui Nichita Li­scan, docent în Cizer. „în urmă considerând, că dl Ioan P. L­a­­z­a­r, învăţător în Şimleu a propus gratuit limba română la studenţii din gimnasiul de acolo şi afară de aceasta în decursul anului a împlinit multe lucrări în biroul despărţământului: — din economiile anului trecut se premiază cu 15 fl.— Astfel premiile din partea despărţământului în preţ de bani se urcă la 250 fl. u. a. „ Pre­miile de bani se distribuesc acum, încât premia­ţii sunt presenţi, celor absenţi aceste premii se asemnează la directorul despărţământului; pre­miile: I, II, III şi VIII se asenmnează la dom­nii oferenţi. „In proporţiune cu numărul docenţilor demni de premiat, aceste premii sunt modeste; dar’ ele sunt un semn învederat, că publicul pe­trece cu viuă atenţiune activitatea grea a învă­ţătorilor, că se interesează de învăţământul po­poral şi de soartea învăţătorilor, cari prin inşti­­inţele lor lăudabile, prin împlinirea conscienţioasă a chemării şi prin onestitate ne obligă şi ne si­lesc, ca şi noi din partea noastră să le venim în ajutor pe toate terenele culturii poporale. „Putem pune în vederea domnilor învăţători Selăgieni, că în măsură cu progresul în­văţământului se vor spori şi premiile Astfel s’au împărţit premiile între învăţători, dar’ nu cum a făcut-o cunoscut publicului dl Pătcas în „Gazeta Transilvaniei. — Sentinela, şi alte îmbunătăţiri ale sorţii delăsate a şcoalelor şi a învăţătorilor. (Dare-ar bunul Dumnezeu, ca aşa să fie. —Sentinela.) 7. „Comitetul în decursul acestui an a continuat a aduna datele statistice asu­pra învăţământului poporal la Ro­mânii din Selagiu. Afară de comunele din nou anexate cătră Selagiu aparţinătoare de archi­­diecesa Blajului, anume: Ciumerna, Agrişiu, Bog­dana, Tresnea, Restolţiu, Sf.­Georgiu, Bucium, Bozza, Lupoaia, Gâlgău, Chendrea, Chechiş, Var, Tihău, Brusturi, — posedem interesante date statistice, în cari ca într’o oglindă putem vedea starea învăţământului poporal. „Conspectele specifice sunt depuse pe measa­on. adunări generale, dar’ pentru aceea nu pu­tem să nu reamintim în resumat resultatul final al acelora. Şi anume: „Din 214 comune locuite de Români, sau unde numărul Românilor trece preste 100 de suflete, sunt: 176 şcoale cu 158 învăţători, dintre cari 1 teolog, 57 învăţători cualificaţi, 52 pre­parandi absoluţi şi 49 fără de pregătiri peda­gogice. Numărul şcoalelor fără învăţători e 36, care al comunelor bisericesci fără şcoale este 38. „Dintre învăţători 139 sunt căsătoriţi, 19 celibi. Cei 139 învăţători căsătoriţi au 322 copii, dintre cari 50 frecventează şcoalele la careva oraş, va să aii că se pregătesc pentru învăţământul superior sau la industrie. Din partea comunelor bisericesci, învăţătorilor se plătesce la an leafă în bani şi în naturale 26.602 fl. v. a.; prin ur­mare leafa unui învăţător cu calculul de mijloc face: 168 fl., va să­dică, abia cu ceva trece preste suma preliminată prin legea de instruc­ţiune publică. „Şcoalele dispun cu totul de­ 11.763 fl. şi cam 100 jughere ca fonduri scolastice cu un venit anual calculat în 1264 fl. Restul trebuinţelor de învăţământ se acopere prin re­­partiţiuni. Dintre toate şcoala din Domnin are mai mare fond scolastic de 1000 fl. adunaţi prin neobositul conmembru dl Ioan Pop, pro­prietar în Domnin. „Grădinile de pomărit sânt cultivate numai în 71 comune. în aceste grădini de pomărit se află la 3800 altoi de vândut în preţ moderat de la 10—20 cr. în celelalte comune sau nu există grădini de pomărit, sau acelea nu sunt cultivate. „Industria de casă s-a instruit numai în 55 şcoale. „Pentru scurţimea timpului lăsăm la apre­­ciarea onoratei adunări generale, încât vă mulţu­­mesc­ acest resultat, bazat nu pe vorbe late, ci pe date statistice, care nu se pot refrânge; ele sunt neflexibile, dau la lumină adevărul fie acela ori­ şi­cât de neplăcut. Ignorarea adevărului poate să se răsbune amar asupra capetelor chiar ale acelora, cari fug de adevăr sau se mângâie, că pot să înşele şi numerii statistici. (Va urma.) Fosta ultimă. Sofia, 11 Octomvrie n. Candidaţii guvernamentali au reuşit cu mare majoritate; şi în­­­ăuntru­l ţerii a câştigat guvernul o însemnată majoritate; în special în Rumelia­­orientală n’a reuşit nici un con­tracandidat; în Va­r­n­a şi V­i­d­i­n s’au întâmplat înaintea consulatului rusesc tulburări ase­menea celor de aici; în Vraţa şi Be­­­­leslatina poporaţiunea s’a abţinut dela alegeri; în D­u­biţa au fost omorîţi prefectul şi ambii candidaţi ai guvernului de cătră şeful de odi­nioară al briganţilor. Altcum pretu­tindeni domnesce linişte. Kaulbars a sosit în Şumla, unde un meeting cer­cetat de preste 10.000 oameni au mani­festat în contra lui şi pentru gu­vern. Pag. 899 Ser­viciul telegrafii e al Budapesta, 12 Octomvrie n. Dele­­gaţiunile s’au convocat prin auto­graf regesc pe 4 N o­e­m­vrie în Buda­pesta. Sofia, 12 Octomvrie n. S’au ales 420 candidaţi de ai guvernului şi 20 Zancoff­işti; 50 resultate de ale­geri sunt încă necunoscute. Prin nota sa consulul rusesc declară, că el la ordinul generalului Kaul­bars rupe ori­ce raport diploma­tic cu guvernul bulgar, declarând de nou de nule alegerile. Varna, 12 Octomvrie n. Kaulbars a fost întimpinat de cătră mulţime cu stri­gări: „Trăească neatîrnarea Bul­gariei, trăească eroul dela Sliv­­niţa!“ Deputaţiunea poporaţiunii, care a presentat generalului dorinţele poporului, a declarat, că guvernul procede legal şi se bucură de încrederea poporului. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Aurel Popa.

Next