Tribuna, octombrie-decembrie 1886 (Anul 3, nr. 225-299)
1886-10-01 / nr. 225
Nr. 225 guvernul şi agenţia rusească va fi întrerupt“. Cu privire la călătoria generalului Kaulbars la Rusciuc, în capitala României Circulă faima, că generalul a fost silit se fugă din Sistov, pentru a scăpa de o manifestaţii ne foarte neplăcută. Ne mai putând se aştepte vaporul, ce ceruse înadins, a plecat cu o barcă în jos, cu toată vijelia, care sufla pe Dunăre. „Telegraphul“ din Bucuresci comunică în numeral seu de D u m i n e că u rmătoarele: „Ieri a avut loc la Rusciuc un meeting convocat de amicul nostru Zaharia Stoianoff, capul partidei liberale naţionale bulgare. La acest meeting Stoianoff a cetit următoarea depeşă a Principelui Alexandru: „Refus a primi banii votaţi de Sombranie. Fiind reales de marea Sombranie, voiu reocupa tronul prin graţia „lui Dumnezeu şi voinţa singură a naţiunii bulgare“. „Dl colonel Filoff, comandantul pieţii şi corpul ofiţeresc au aderat la resoluţiunea votată de meeting. Ofiţerii au hotărît de a nu merge spre întirapinarea lui Kaulbars“. O depeşă din Rusciuc, datată dela 10 Octomvrie n, împărteşesce, că înlina premergătoare s’a presentat la generalul Kaulbars o deputaţiune de 250 notabili şi mi-au predat o declarare în scris cu următoarele patru puncte: 1. Zancoffi şii lucrează pentru ruinarea Bulgariei. Noi nu avem nimic de a face cu ei, pentru ceea ce ne-am şi separat şi nu ne-am presentat cu cele 12 persoane, care v’au cercetat mai nainte. 2. D-voastră sunteţi nedrepţi faţă cu guvernul, care are sentimente patriotice şi e condus de cele mai bune intenţiuni. 3. Noi aprobăm toate măsurile luate pentru întreprinderea alegerilor şi pedepsirea tr ă d ă t o r i lo r. 4. Sentimentele noastre pentru Rusia sânt cele ale unei adânci stime şi recunoscinţe. — Această deputaţiune a exprimat totodată înaintea dlui Kaulbars încrederea, ce o are poporul faţă cu regenţa şi cu guvernul. Generalul s’a încercat a vorbi în contra guvernului, vădend însă, că notabilii îi contracţie, ’i-a demis fără de a se mai lăsa cu ei in alte discuţii. — De aci baronul Kaulbars s’a dus la Sumla, mită, pumnale, 6—8 sticle acid nitros, două bombe, şi mai multe pamflete. Anarchiştii au fost arestaţi mai toţi în acelaşi timp, totuşi au urmat arestări şi după aceea. Cu totul s’au arestat pană acum 17 anarchişti, 15 în Viena şi alţi doi în străinătate. Anarchist! în Viena, în numărul trecut am fost amintit mai pe scurt despre arestarea mai multor anarchişti în Viena. Astăiji lăsăm să urmeze detailuri, precum ni le comunică foile din Viena. Oficiul poliţenesc a ajuns la cunoscinţa, că în fiecare Duminecă, într’un birt mic din Penzing, ţine o societate suspectă şedinţele sale. Cam la 20 de indiviizi aparţinători clasei lucrătorilor, îşi ţineau întrunirile lor în o mică odaie a birtului. Observărilor şi cercetărilor din partea poliţiei a suces a descoperi caracterul întrunirilor, şi adecă s’a dovedit, că mica societate e un conventicul de anarchişti. Odaia birtului o folosesc indivizii aceştia ca cameră de studiu. Dar obiectul ce se învăţa, era chimia, sau mai bine, acea parte a chimiei, care tractează asupra compunerii materiilor de explosiune. Pe timpul când a început poliţia observările sale, a fost înaintat banda de anarchişti până într’acolo, de ’şi-a compus mai multe materii de explosiune, şi planul întrebuinţării lor a fost isprăvit. Conjuraţii au plănuit se se apuce Duminecă în 3. c. de lucru, şi ’şi-au ales ca loc al condamnabilei lor fapte, Rudolfsheim, Hietzing şi Penzing. Magaziile de lemn au fost în prima linie alese, se fie obiecte de incendiu. Antâiul foc au voit a-’l pune în strada Felber din Rudolfsheim, într’un magazin mare de lângă Penzing şi totodată şi într’un edificiu din Hietzing. Ca aparat de aprindere servia o sticlă umplută cu acid nitros. Anarchiştii nu aveau alta de a face, decât a aşefia într’un spaţ cu lemne sticla umplută cu acidul nitros, şi aveau timp îndestul a se îngriji de siguranţa lor. După o însciinţare făcută poliţiei din Viena, s’ar fi aflat în mai multe magazine de lemne din Viena sticle de exprosiune aşedate, cari însă s’au putut înlătura înainte de a deveni periculoase. Precum s’a amintit, Duminecă în 3. c. au fost arestaţi membrii societăţii anarchiste în momentul când aveau a conveni pentru ultima dată, înainte de executarea faptului. Disposiţiunile poliţiei aşa au fost de ingenioase, încât n’a scăpat mai nimeni dintre conjuraţi. Deodată cu arestările s’au făcut şi pechiziţii domiciliare, unde s’au aflat mai multe chilograme de dina C r o p i c ă. T RIBU N A Ameninţări periculoase în contra familiei împărătesei. Un anumit Nicolae Beniamin Hut, fost călugăr capucian şi născut în Pojon, se curentează din partea judecătoriei din Viena pentru ameninţări la adresa vieţii femiliei împărătesei. Hut a trimis o scrisoare Archiducelui Albrecht cu rugarea se o predee Maiestăţii Sale. La începutul lui Septemvrie a făcut în afacerea aceasta un ursoriu, şi după ce nu a primit nici acum vre-un răspuns, a adresat apoi Archiducelui Albrecht o scrisoare, în care declară — că de vreme ce petiţiunile sale nu s’au resolvat — agătat cu viaţa, şi se nu se mire nimeni, dacă cumva s’ar întâmpla o nenorocire în familia împărătească. Dînsul va fi urditorul acestei nenorociri, şi la cas dacă dînsul se va aresta, s’a îngrijit de succesor, care să îndeplinească faptul început. în zilele acestea a scris preotului din mănăstirea de capucini din Viena, după cartea de botez, şi ’l-a rugat să ’i-o trimită la adresa lui poste restante în Strigoniu. Poliţia din Viena roagă acum pe oficiile maghiare, să cerceteze după Hut, şi dacă’l vor afla, se încunosciinţeze oficiul.* Universitatea săsească. Luni în 11 Octomvrie n. s’a ţinut a 3-a şedinţă a universităţii săsesci. După ce deschide presidentul şedinţa, interpelează Dr. Păcurar pe president, pentru ce nu s’a observat § 4 al statutelor de alegere în cercul Sebeşului, la ce răspunde presidentul, că va răspunde după ce va fi studiat actele cu deamănuntul. Se referează apoi asupra rapoartelor de studiu, ce le-au înaintat stipendiştii călători, cari rapoarte toate s’au luatspre plăcută sciinţă. învăţătorul provisor dela şcoala de agronomie din Mediaş, Robert Severinus, se aplică în aceeaşi calitate până în 1 Septemvrie 1887. Arz referează asupra a 2 decrete ministeriale. 1. Un decret, prin care ministrul ia spre sciinţă protocoalele universităţii, cu acea reservă, ca universitatea să grijească de averea ei, şi că e responsabilă pentru micşorarea averii. Decretul se ia simplu spre sciinţă. Al doilea decret — se referează la budget — se ia spre sciinţă. Arz propune, ca să renunţe adunarea generală la cele 800 fl. anticipate doamnei Josefina de Brennerberg, cu prilegiul înmormântării soţului ei. Zay doresce se se cetească raportul oficiului central, care a asignat anticiparea celor 800 fl., căci cu privire la decretul ministerial, trebue se fie adunarea generală precaută în cheltuirea banilor. Presidentul înlătură orice îngrijire, şi o zice că ştergerea sumei anticipate, ar fi din partea universităţii un frumos act de pietate faţă cu fostul president al ei. Dr. Păcurar crede că din punct de vedere al finanţelor, nu e corectă procedura. Sunt anumite decisiuni, cui, când şi pe ce lasă se se dee ceva. Dacă voieşce cineva a împlini un act de pietate, atunci poftească şi o facă din punga lui. Banii universităţii sunt pentru scopuri de ale culturii, dar nu pentru de ale pietăţii. La votisare, cade propunerea lui Păcurar şi propunerea comisiunii se ia spre seiinţă. Păcurar anunţă vot separat. Ca om de încredere în Orăştie pentru efectuarea împrumuturilor, se alege în locul fostului primar, advocatul Dr. Klein. Expensele advocatului Dr. Bruckner pentru cassa universităţii în suma de 710 fl. 38 cr. se licuidează. * Culesul viilor din Sibiiu s’a fixat pe 23 l. c. u. * Atelier de ţesut în Dobrogea. D-na Elisa Bardaşeanu, de nascere din Reşinarii-Sibiiului, are în Mangalia (Dobrogea) un atelier de ţesut lanuri şi pânză, în care întrebuinţează mai multe lucrătoare; în acest atelier se produc stofe de haine. „Voinţa Naţională“ zice, că d-na Bardaşeanu a presentat ministerului domeniilor 12 modele de diferite stofe şi pânze, şi a cerut se l i se acorde o subvenţiune de încuragjare, lucru, pe care ministerul român îl va acorda. * Hi meu. Dl Dr. Avram Tincu, advocat în Oreştie ,şi-a încredinţat de soţie, la 9 Octomvrie a. c., pe Caterina C a r a ş c a din Binţinţi.* Societatea de lectură de la institutul pedagogico teologic din Arad s’a constituit pentru anul scolastic 1886/7 astfel: president s’a ales Rv. d. V. Mangra, prof.; vice-president T. Vătan, cleric c. III; secretar V. Magdu, cleric c. II; notar prim N. Popovici, cleric c. II; vicenotar D. Sebesian, prep. c. III; cassar D. Muscan, cleric c. III; bibliotecar prim G. Chirilă, cleric c. I; vice-bibliotecar A. Drăgan, prep. c. III; controlor I. Lugosian, prep. c. II. în comisiunea literară s’au ales: I. Cacinca, cleric c. III; Gr. Dudulescu, cleric c. III; Al. Mihuța, cler. c. II; Rom. Popovici, cleric c. II; N. Loboz, cleric c. I; Iuliu Iorgovici, cleric c. I; V. Suciu, prep. c. III. In comisiunea revisoră: G. Miclău, cleric c. II; M. Păcăţan, cleric c. I şi Muciu Popescu, prep. c. III.* Defraudaţiune. „Ellenzék“ din Cluj primesce scrrea, că fiscalul din Mureş-Oşorheiu Albert Ferencz — după ce a defraudat mai multe mii de florini — a dispărut de vre-o câteva septemâni. * Reîntoarcerea d-lui Secășeanu în România. D-lui Secășeanu, precum află „Românul “guvernul României a permis de a se întoarce în țeară. Se spune, că această măsură a fost luată în urma unei scrisori, ce dl Secăşeanu a adresat-o d-lui prim-ministru. * „Doina“. Aflăm, că foaia beletristică-musicală „Doina“, încetată de anul trecut, reapare sub conducerea d-lui Ionescu Gion, cunoscutul publicist de la „Românul“. * „ Iarăşi granițele! „Revista Politică“ scrie: „Iniua de 10 Septemvrie a. c. Luca Creangă, proprietar din Burdujeni şi din Adâncată, în România, voind să iee nişce fân de lângă Suceava, ce se afla pe un loc aşa numit de demarcaţiune, şi care după cum pretinde Luca Creangă se ţine de moşia lui, a fost arestat de cătră gendarmii din Suceava şi se află în închisoarea tribunalului din Suceava. ’I s’a intentat proces pentru violarea hotarelor ţerii. Dl Dr. Samuil Isopescu, advocatul lui Luca Creangă, ne spune, cumcă instrucţia procesului este finită şi cumcă tribunalul în scurt va hotărîziua de pertractare finală în audienţă publică“.* Papa Leo XIII ca protector. Foile engleze aduc scriea oficială, că Regina Christina de aceea a agraţiat pe revoltanţi, fiindcă a primit noaptea două depeşe de la Papa Leo XIII, în care cere agraţiarea condamnaţilor. Bill Selagiu. Şimleul Selagiului, 26 Sept. v. 1886. 1. Un despărţemînt model al „Asociaţiunii transilvane“. 2. A Vl-a adunare generală a „Reuniunii femeilor române selăgene“. 3. Banchet. Bal. (Urmare.) 6. „Comitetul văzând bunul efect, ce a avut în anul trecut premiarea docenţilor noştri cu ajutorul unor bărbaţi de inimă, pătrunşi de interesul învăţământului nostru poporal, a reuşit nu numai a susţine numărul premiilor din anul trecut, cil-a şi sporit, punând la disposiţiunea comitetului dl George Pop o vacă cu viţel şi o scroafa cu purcei; dl Ioan Pop din Domnin o scroafă cu purcei; dl Simeon Gros, advocat în Şimleu 20 fl.; dl Alimpiu Barbo- 1 oviciu 20 fl.; dl Dr. loan Nichita 4 galbini şi dl Andreiu Cosma 2 Hdl. grâu de semânţă. (Să trăiască marinimoşii bărbaţi şi patronii învăţământului şi culturei poporului selagian! — Sentinela.) — Lăsându-ne pe acest îmbucurător resultat, după ce conform dorinţei d-lui Alimpiu Barboloviciu, din cei 20 fl. oferiţi de d-sa 10 fl. s’au reservat spre a procura cărţi pentru premiarea şcolarilor, s’au escris 8 premii pentru învăţătorii noştri poporali. — Conformândineului 29 din regulament, pentru concurenţi am pus condiţiunea, că numai acei învăţători vor fi împărtăşiţi din aceste premii cari, pre lângă alte condiţiuni, vor proba, că sunt membri ai „reuniunii învăţătorilor români Selăgieni“, şi ai despărţământului. La această decisiune ne-a îndemnat de o parte viul interes ce trebue să avem pentru reuniunea sus lăudată, care de altă parte tendenţa de a spori din an în an premiile pentru învăţători, ce vom pute ajunge numai la acel caz, dacă în interesul lor propriu şi învăţătorii ne vor da mână de ajutor a măsurat puterilor lor materiale. „La premiile din cestiune s’au insinuat 16 învăţători, dintre cari considerând meritele pe terenul instrucţiunii publice şi cu privire la condiţiunile legate de unele premii, s’au conferit:*) „Premiul I. (o vacă cu viţel) dlui Istrate Todorean, docent în Domnin. „Premiul II. (o scroafă cu purcei) dlui Teodor Medan, docent în Hotean. „Premiul III. (o scroafă cu purcei) dlui loan Selagean, docent în Căţelul românesc. „Premiul IV. (20 fl.) dlui T. Varna, docent în Băsesci. „Premiul V. (4 galbini) dlui Macedon Botian, docent în Cosniciul sup. „Premiul VI. (10 fl.) dlui Iuliu Chitta, docent în Pria. „Premiul VII. (10 fl.) dlui loan Mândruţiu, docent în Bănişor. „Premiul VIII. (2 Hr. grâu de sămânţă) dlui Nichita Liscan, docent în Cizer. „în urmă considerând, că dl Ioan P. Lazar, învăţător în Şimleu a propus gratuit limba română la studenţii din gimnasiul de acolo şi afară de aceasta în decursul anului a împlinit multe lucrări în biroul despărţământului: — din economiile anului trecut se premiază cu 15 fl.— Astfel premiile din partea despărţământului în preţ de bani se urcă la 250 fl. u. a. „ Premiile de bani se distribuesc acum, încât premiaţii sunt presenţi, celor absenţi aceste premii se asemnează la directorul despărţământului; premiile: I, II, III şi VIII se asenmnează la domnii oferenţi. „In proporţiune cu numărul docenţilor demni de premiat, aceste premii sunt modeste; dar’ ele sunt un semn învederat, că publicul petrece cu viuă atenţiune activitatea grea a învăţătorilor, că se interesează de învăţământul poporal şi de soartea învăţătorilor, cari prin inştiinţele lor lăudabile, prin împlinirea conscienţioasă a chemării şi prin onestitate ne obligă şi ne silesc, ca şi noi din partea noastră să le venim în ajutor pe toate terenele culturii poporale. „Putem pune în vederea domnilor învăţători Selăgieni, că în măsură cu progresul învăţământului se vor spori şi premiile Astfel s’au împărţit premiile între învăţători, dar’ nu cum a făcut-o cunoscut publicului dl Pătcas în „Gazeta Transilvaniei. — Sentinela, şi alte îmbunătăţiri ale sorţii delăsate a şcoalelor şi a învăţătorilor. (Dare-ar bunul Dumnezeu, ca aşa să fie. —Sentinela.) 7. „Comitetul în decursul acestui an a continuat a aduna datele statistice asupra învăţământului poporal la Românii din Selagiu. Afară de comunele din nou anexate cătră Selagiu aparţinătoare de archidiecesa Blajului, anume: Ciumerna, Agrişiu, Bogdana, Tresnea, Restolţiu, Sf.Georgiu, Bucium, Bozza, Lupoaia, Gâlgău, Chendrea, Chechiş, Var, Tihău, Brusturi, — posedem interesante date statistice, în cari ca într’o oglindă putem vedea starea învăţământului poporal. „Conspectele specifice sunt depuse pe measaon. adunări generale, dar’ pentru aceea nu putem să nu reamintim în resumat resultatul final al acelora. Şi anume: „Din 214 comune locuite de Români, sau unde numărul Românilor trece preste 100 de suflete, sunt: 176 şcoale cu 158 învăţători, dintre cari 1 teolog, 57 învăţători cualificaţi, 52 preparandi absoluţi şi 49 fără de pregătiri pedagogice. Numărul şcoalelor fără învăţători e 36, care al comunelor bisericesci fără şcoale este 38. „Dintre învăţători 139 sunt căsătoriţi, 19 celibi. Cei 139 învăţători căsătoriţi au 322 copii, dintre cari 50 frecventează şcoalele la careva oraş, va să aii că se pregătesc pentru învăţământul superior sau la industrie. Din partea comunelor bisericesci, învăţătorilor se plătesce la an leafă în bani şi în naturale 26.602 fl. v. a.; prin urmare leafa unui învăţător cu calculul de mijloc face: 168 fl., va sădică, abia cu ceva trece preste suma preliminată prin legea de instrucţiune publică. „Şcoalele dispun cu totul de 11.763 fl. şi cam 100 jughere ca fonduri scolastice cu un venit anual calculat în 1264 fl. Restul trebuinţelor de învăţământ se acopere prin repartiţiuni. Dintre toate şcoala din Domnin are mai mare fond scolastic de 1000 fl. adunaţi prin neobositul conmembru dl Ioan Pop, proprietar în Domnin. „Grădinile de pomărit sânt cultivate numai în 71 comune. în aceste grădini de pomărit se află la 3800 altoi de vândut în preţ moderat de la 10—20 cr. în celelalte comune sau nu există grădini de pomărit, sau acelea nu sunt cultivate. „Industria de casă s-a instruit numai în 55 şcoale. „Pentru scurţimea timpului lăsăm la apreciarea onoratei adunări generale, încât vă mulţumesc acest resultat, bazat nu pe vorbe late, ci pe date statistice, care nu se pot refrânge; ele sunt neflexibile, dau la lumină adevărul fie acela ori şicât de neplăcut. Ignorarea adevărului poate să se răsbune amar asupra capetelor chiar ale acelora, cari fug de adevăr sau se mângâie, că pot să înşele şi numerii statistici. (Va urma.) Fosta ultimă. Sofia, 11 Octomvrie n. Candidaţii guvernamentali au reuşit cu mare majoritate; şi înăuntrul ţerii a câştigat guvernul o însemnată majoritate; în special în Rumeliaorientală n’a reuşit nici un contracandidat; în Varna şi Vidin s’au întâmplat înaintea consulatului rusesc tulburări asemenea celor de aici; în Vraţa şi Beleslatina poporaţiunea s’a abţinut dela alegeri; în Dubiţa au fost omorîţi prefectul şi ambii candidaţi ai guvernului de cătră şeful de odinioară al briganţilor. Altcum pretutindeni domnesce linişte. Kaulbars a sosit în Şumla, unde un meeting cercetat de preste 10.000 oameni au manifestat în contra lui şi pentru guvern. Pag. 899 Serviciul telegrafii e al Budapesta, 12 Octomvrie n. Delegaţiunile s’au convocat prin autograf regesc pe 4 N oemvrie în Budapesta. Sofia, 12 Octomvrie n. S’au ales 420 candidaţi de ai guvernului şi 20 Zancoffişti; 50 resultate de alegeri sunt încă necunoscute. Prin nota sa consulul rusesc declară, că el la ordinul generalului Kaulbars rupe orice raport diplomatic cu guvernul bulgar, declarând de nou de nule alegerile. Varna, 12 Octomvrie n. Kaulbars a fost întimpinat de cătră mulţime cu strigări: „Trăească neatîrnarea Bulgariei, trăească eroul dela Slivniţa!“ Deputaţiunea poporaţiunii, care a presentat generalului dorinţele poporului, a declarat, că guvernul procede legal şi se bucură de încrederea poporului. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Aurel Popa.