Tribuna, ianuarie-martie 1991 (Anul 107, nr. 282-343)

1991-01-15 / nr. 289

Pag. 2 ­ (urmare din pag I) cazuri în cartierele Vitrome­­tan şi Gura Cîmpului. Neca­zuri generate de lipsa unei centrale termice în cartierul Vitrometan (pe care vom în­cerca s-o construim anul a­­cesta) şi de nerespectarea re­gimului de revizii şi întreţi­nere a instalaţiilor termice în cartierul Gura Cîmpului — Sincer vorbind, Dumneavoas­tră credeţi în revitalizarea activităţii primăriilor? — Ca­tegoric. Avînd în vedere pe­rioada de tranziţie personalul primăriilor a rămas practic acelaşi. Incepînd de anul­­ a­­cesta, conform Hotărîrii Gu­vernului, se va trece la re­organizarea tuturor servicii­lor pe bază de atestare a ca­drelor, ceea ce înseamnă creşterea nemijlocită a com­petenţei şi responsabilităţii funcţionarilor publici în rezol­varea problemelor ce le revin. Personal, am simţit lipsa unei legislaţii adecvate în vederea creării unei autonomii reale a primăriilor. Şi consider că prin intervenţiile Federaţiei municipiilor din ţară proble­mele legate de activitatea Pri­măriei îşi vor găsi soluţiona­rea mult dorită. — Concret, ce-şi propune Primăria mu­nicipiului Mediaş în 1991? — Consider că sarcinile ce stau în faţa Primăriei pentru anul în curs nu sunt deloc uşoare. Dar nici imposibil de dus la bun sfîrşit. Pentru a urgenta rezolvarea problemei locuin­ţelor vrem să ajutăm Brigada nr. 1 din cadrul I.A.C.M. Si­biu să se transforme într-o societate comercială pe acţiuni urmînd să execute lucrări de construcţii numai pentru Me­diaş, Copşa Mică şi Dumbră­veni, în care scop îi va fi transferată Staţia de utilaj şi transport Mediaş. Ne propu­nem ca pînă la 1 iunie să predăm 100 apartamente in blocurile 3, 5, 6 şi 8 din car­tierul Vitrometan. Să atri­buim pentru finalizare alte 80 apartamente unor Socie­tăţi comerciale şi Regii auto­nome din municipiu, urmînd ca pentru semestrul II al a­­nului curent să întocmim pro­gramul de lucru la diferenţa de 290 apartamente aflate în execuţie. Să modernizăm şi să dezvoltăm transportul in comun, domeniu în care, pînă la 1 iulie, vom finaliza mon­tarea liniei de troleibuz pe traseul Gară — Vitrometan,­ dotînd în acelaşi timp parcul auto cu 20 troleibuze şi 10 autobuze noi. Pentru Fabrica de pline intenţionăm achizi­ţionarea unei instalaţii de morarit cu o capacitate de 4,5 t/oră, fapt ce ar rezolva problema aprovizionării cu pîine a Mediaşului şi a împre­jurimilor. Cu sprijinul Prefec­turii judeţului Sibiu dorim să demarăm acţiunea de apro­vizionare a Mediaşului cu apă potabilă de la Zetea. In ceea ce priveşte rezolvarea deplină a solicitărilor de apă indus­trială vom extinde lucrările la Uzina de apă. Avem, fie asemenea, în vedere o serie de lucrări de reamenajare în Staţiunea Bazna. Din planul propriu de investiţii aş releva următoarele lucrări: construi­rea unui pod peste rîul Tîr­­nava, în zona Gura Cîmpului — Fabrica de mobilă, precum şi amenajarea şi consolidarea şoselei pe strada Baznei cu concursul constructorilor de la A.D.P. Cluj-Napoca. — Ce vă preocupă cel mai mult în momentul de faţă? — întro­narea legalităţii în Primărie, fiind pe deplin conştient că esenţa democraţiei rezidă în puterea legii. — D-le ing. Dionisie Bucur, vreţi să ne spuneţi care este cea mai ma­re bucurie pe care o trăiţi ca primar al municipiului de pe Tirnavă? — Este certitudinea că cel puţin în 1991, pentru Mediaş, nu se pune proble­ma şomajului. —■ Cum spri­jină Primăria din Mediaş ideea privatizării? — In mo­mentul de faţă avem înregis­trate la Administraţia finan­ciară 294 autorizaţii eliberate conform Decretului-Lege 54/ 1990. Sperăm ca prin scoate­rea la licitaţie a tuturor spa­ţiilor comerciale disponibile să stimulăm benefic libera iniţiativă. In vederea îmbună­tăţirii aprovizionării popu­laţiei cu produse alimentare, a scurtării drumului acesto­ra către consumatori vrem să constituim două noi societăţi comerciale, respectiv actuala I.C.R.A. să preia şi alimen­tarele în cadrul unei singure societăţi comerciale, iar res­taurantele, bufetele, cofetării­le şi laboratoarele să formeze o altă societate comercială. — Ce alte probleme vă fră­­mîntă, d-le primar? — Fap­tul că Mediaşul nu are o sa­lă de sport, un ştrand muni­cipal. Că pe zi ce trece po­luarea oraşului se extinde şi se accentuează treptat. In pre­zent este afectată o zonă de 20 km în jurul municipiului. La Dumbrăveni, în urma unor analize recente, specialiştii au constatat că nivelul maxim admis de plumb în singe la copii a fost depăşit. lată de ce sînt ferm hotărît să cer intervenţia promptă a Guver­nului în rezolvarea cazului Copşa Mică. — Şi-acum, o în­trebare mai dificilă: Dumnea­voastră sînteţi pentru reîn­fiinţarea vechilor judeţe? — Personal împărtăşesc senti­mentele medieşenilor mei. As­ta nu inseamnă însă că o e­­ventuală desprindere de jude­ţul Sibiu reprezintă şi o ru­pere a bunelor raporturi pe care le avem cu Sibiul. credi, însă, că agenda parlamentului este încărcată în prezent cu probleme mult mai arzătoare decit soluţionarea reîmpărţi­rii administrativ-teritoriale şi, ca urmare, nu văd ca anul 1991 să ne ofere ceva nou în acest sens. — Ce doriţi să transmiteţi medieşenilor prin ziarul Tribuna? — Să încer­căm să depăşim cu luciditate şi responsabilitate actualele greutăţi, să instaurăm depli­na legalitate în raporturile primărie-cetăţean, să ne a­­daptăm mai rapid şi cu mai multă încredere noilor realităţi pe care tînăra noastră demo­craţie le pune în valoare. — Vă mulţumim. Primăria Mediaşului la ora adevărului Despre echilibru şi... echilibristică (urmare din pag. I) (creştin şi democrat), doi vo­taseră cu U.D.M.R.-ul, unul înclina spre monarhişti, iar trei se băteau cu pumnii In piept că F­ S.N.-ul e „fruncea". N-o să vă spun (că nu mai ţin a­minte) care pe cine a bă­­lăcărit dar, sintetizînd, opinii­le au fost foarte diferite şi tranşante. Multe întrebări şi puţine răspunsuri, multe pro­puneri ... revoluţionare, însă fără un real suport. Exem­ple:­ cine au fost teroriştii, pînă unde trebuie să coboare termenul de „nomenclatură“, de­­ce a venit regele tiptil şi de ce a fost expulzat atît de brutal, revoluţia a fost împo­triva lui Ceauşescu ori împo­triva comunismului, liberali-* zarea preţurilor este o măsu­ră în folosul populaţiei ori nu, privatizarea pentru cine este benefică. Roman de ce dădea din mîini la adunarea de la Alba lulia, disputele inter-etnice sînt reale ori re­prezintă o diversiune, a fă­cut ceva guvernul pînă acum sau trage mita de coadă, cum e mai bine să ne orientăm, spre stînga ori spre dreapta etc. etc. Bineînțeles, aniversarea o­nomasticii gazdei s-a trans­format într-un fel de dispută parlamentară, cu interpelări care, după o vreme, au deve­nit invective, cel mai bătrin... parlamentar avînd 77 de ani, iar cel mai tîr­ăr... , încă neîmpliniţi. F.S.N.-iştii, fiind în majoritate şi aici, şi aflîri­­du-se la putere, zîmbeau pe sub mustăţi aruncând doar paie pe foc şi întărbtîndu-i pe cei­lalţi. Le dădea mina... Desigur problemele n-au fost lămurite, dar oamenii şi-au spus oful şi, probabil, în acea jumătate de noapte au dormit neîntor­it, după ca­re s-au dus la locurile lor de muncă unde au reluat discu­ţiile. Iar eu, mergînd către casă, mă întrebam: oare dacă admitem că unii îşi fac cru­­cea pe dreapta, iar alţii pe stînga, dacă nu avem nimic cu cei care nu-şi fac cruce, de ce să nu acceptăm şi în politică orice orientare, chiar dacă ni se pare greşită sau chiar aberantă? Latinul, cu înţelepciunea pe care vreau să cred că ne-a transmis-o şi nouă, a spus: „Est modus in rebus“. Aşa este. Deci, să lă­săm echilibristica şi să încer­căm să menţinem un echili­bru în toate, (n.r.d.). Precizare Referitor la disconfortul pro­vocat echipei de baschet C.S.U. reflectat în ziarul d-voastră în finalul articolu­lui „Superbă victorie, în de­plasare, a baschetbaliştilor si­­bieni!“ din 8 decembrie 1990 , Conducerea agenţiei „Turismul transilvănean“ precizează ur­mătoarele: ASTRA nu are nnca o agen­ţie de turism în activitate şi nu avea de ce să apară în ziar, iar serviciul de cazare nu a fost asigurat pe baza unei co­menzi din partea C.S.U., ei verbal s-a cerut sprijin agen­ţiei, deoarece înainte cu o zi problema nu era rezolvată de organizatorii de la C.S.U. şi înainte cu o oră de plecarea echipei s-a dat acceptul verbal de către şeful recepţiei de la hotel Dorobanţi Bucureşti, ca­re a precizat condiţia prezen­tării la ora 18, a grupului. De toate acestea a fost în cunoş­tinţă organizatorul Mladin. Nicolae DENEŞ _N.R. — „Vinovaţi fără vi­nă“? Chiar dacă am admite se naşte întrebarea: cu ce au fost vinovaţi sportivii să umble prin tot Bucureştiul după ca­zare de la ora 19,00 pînă la ora 2 dimineaţa? TRIBUNA Anul CVII, nr. 289 SPORT... SPORT... volei, divizia am­­­. s. M. Libertatea Sibiu — Dacia Piteşti 3-1 (15-13, 5-15, 15-12, 15-8) Partida vedetă a cuplajului — baschet-volei — de sîrabă­­tă a furnizat un reuşit spec­tacol voleibalistic, în care Da­cia Piteşti, una dintre princi­palele pretendente la super* ligă a trebuit să-şi plece stea­gul în faţa unei echipe supe­rioare la mai toate capitolele. Avidă de punctele necesare pentru un loc în fruntea cla­samentului diviziei A, (după eşecul (1—3) din etapa ante­rioară în faţa Ştiinţei Bacău), echipa sibiană ne-a dovedit, prin jocul excelent prestat, că este capabilă să învingă, a­­tunci cînd vrea, orice forma­ţie. Am văzut la: Liliana Bodi, Carmen Nicolae, Elena Negulescu, Ottilia Păsărică, Anca Prişcă, Teodora Pojoga (Maria Popoviciu), cum se luptau pentru fiecare minge. Păcat că după primul set clş­­tigat cu 15—13 în 22 minute de joc, elevele pregătite de prof. Marius Gheorghiţă au oprit motoarele cedînd setul doi cu 5—15, în 21 minute. La scorul de 1—1 la seturi, în cel următor se părea că oas­petele și-au intrat în mină. Conduceau cu 5—2 și apoi 9—6, însă, printr-un efort demn de toată lauda, voleiba­listele noastre egalează la 9 şi apoi la 10, adjudecîndu-şi apoi setul cu 15—12. Ultimul set este dominat clar de si­bience care profită de căde­rea fizică a oaspetelor şi cîş­­tigă cu 15—8. A fost o victorie muncită şi extrem de preţioasă pen­tru clasament. Au arbitrat fraţii Octavian Maniţiu (prin­cipal) — Cornel Maniţiu (se­cund) din Braşov. Sîmbătă, 19 ianuarie, la Si­biu, C.S.M. Libertatea întîl­­neşte pe Farul Constanţa, partidă la care, sperăm, o no­uă victorie dar şi o afluenţă mai mare de spectatori pentru a le purta pe voleibalistele noastre spre victorie. Ilii IONESCU BASCHET DIVIZIA A (masculin) Farul Constanţa — C.S.U. Balanţa Sibiu 100-93 154—49) In prima întîlnire tînăra formaţie sibiană, avînd la conducerea tehnică un nou cuplu de antrenori (Mircea Vulc, principal şi Dorin Blea­­hu, secund) au pierdut ono­rabil jocul fiind echilibrat pînă în ultimele 5 minute cînd Ţenter şi Tordai au fost eliminaţi pentru 5 greşeli per­sonale. Gazdele au jucat în forţă la limita regulamentu­lui însă şi dacă adăugăm la aceasta şi oboseala călătoriei, avem explicaţia completă a­­supra înfrîngerii. Au punc­tat: Munteanu 27, Tordai 22, Corui 19, Tenter 14, Kincses 11. C.S.U. Balanţa — Dinamo Bucureşti 92-78 (49-40) La Sibiu studenţii s-au mo­bilizat exemplar, şi prin­­tr-un joc dinamic cu acţiuni în viteză, pe contraatac, a­­vîndu-i un prim plan pe Ţen­ter şi Munteanu, au reuşit să depăşească net formaţia bu­­cureşteană, mult mai bine clădită fizic şi cu doi pivoţi de valoare — David şi Vi­­nerean. Oaspeţii au avut o scurtă perioadă de dominare (min. 8 conduceau cu 19—16) însă în minutul următor gazdele preiau conducerea (31—27) pe care nu o vor mai ceda pînă in final. Principalii artizani ai victoriei au fost: Ţenter 19 puncte, Munteanu 29 (5X3), Tordai 20 puncte. Au mai înscris Kincses 13 (2x3), Co­rul 11 puncte. Pentru Dinamo au înscris: David 23, Vine­­rean 20, Peteancul Laszlo 23, Vinerean 16, Ivanov 13, Hăl­­măgeanu 6. Au arbitrat: Dragoş Oprea (Timişoara) Alexandru Colo­­nelean (Cluj). Sîmbătă, formaţia sibiană se deplasează la Tîrgovişte unde va întîlni formaţia Oţel Inox. I. PLEŞCA SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU TURISM­­ „PĂLTINIŞ" S.A. ANUNŢĂ funcţionarea experimentală înce­­pînd cu 15 ianuarie a primei linii private de transport, pe ruta Sibiu — Păltiniş — Sibiu, cu autocare Setra. Preţul unu bilet este provizo­riu între 25—35 lei/persoană. __ 1 Plecare Sibiu Sosire Păltiniş Plecare Păltiniş Sosire Sibiu — sîmbătă şi8 9 9 10 duminică 10 11­­ 13 14 16 17 17 18 — luni pînă8 9 9 10 vineri 17 18 18 19 Autobuzele fac staţie la Gară, Teatru şi Lămîiţei şi poartă inscripţia „Sibiu—Păltiniş“. (41) EDEN: Primul bazar de tip occidental* EDEN, în fiecare marţi, vineri, sîmbătă, duminică, EDEN, Intre piaţa Cibin si Obor, EDEN, Incepînd din 19. I. 1991 Vă aşteaptă în: Str. Ţiglarilor, nr. 8, tel. 3­31 55. (36) Tenis de cîmp In perioada 7—12 ianuarie a.c. la Galaţi, s-a desfăşurat faza finală a concursului de selecţie în vederea alcătuirii, loturilor naţionale de copii şi juniori, la care au participat şi tinerii tenismeni de la C.S.Ş. şi Libertatea Sibiu. O comportare foarte bună ,au a­­vut Silviu Tănăsoiu (C.S.S. Si­biu) — locul 1 la­ categoria 10 ani, Diana Nan (Libertatea) — locul II, cat. 12 ani, Ma­rius Vecerdea (C.S.S.) — lo-* cul III, cat. 17 ani. Le dorim, în continuare, succes și... la mai mare! Schi alpin Sîmbătă,­12.01.a.c., pe pîrtia Onceşti de la Păltiniş, în or­ganizarea A.S. Independenţa Sibiu, a avut loc un concurs de schi dotat cu „Cupa IN­DES“. Iată clasamentele fi­nale — copii: 1. Cora Nan; 2. Radu Mureşan; 3. Sergiu Po­pescul femei — 1. Luminiţa Prie; 2. Jacqueline Durdun; 3. Daniela Dobrotă; bărbaţi sub 35 ani; 1. Horia Branişte; 2. Gălin Ştef; 3. Gostin Voi­­nescu; bărbaţi peste 35 ani: 1. Viorel Tarcea; 2. Nicolae Pop; 3. Traian Popescu. (To­ma DURDITN) Marţi, 9,00 10,00 10,10 Ho lei. 10,2 mieră. 1 renţe. 11 treia­­re Galeidosc nesc. 12, muzică, dicul de (reluare), alităţi. 1 na penti Casa şi­­ Prem­iul Telescoal zică pent Gonvieţui Noi şi 17,05 Mi 17,20 nescu. J ideilor, succesuli lodii po Puncte Astăzi: 19,40 De te 20.00 21.15 I domnulu 22,15 Ro Preţul Producţii rilor en Actualu­i lut, prie SIBIU „Omul tot roşu 11; 13; Arta: filme fr va“, ore 14; 16,30 Tinere­tul“, ori 13; 15; 1 MEDI/ greşul, sublimă" 13; 16 şi Centra zburător 11; 13; CISNM chiu şi orele 11 AGNIT dragă K 15; 17 şi DEM Iii „Sunt tii tratez“, şi 19;30. La o lei difer­maşi de.. site săt cută în terenuri) ale asoc ve „Libi biu. Esti gubasul. OH (meteo ro Mîine continua ceaşcă. ’ variabil, sufla slf turile m cuprinse —5 grai maxime 2 grade ceaţă. St padă ! Păltiniş Bîlea La

Next