Tribuna, ianuarie-martie 1992 (Anul 108, nr. 537-597)

1992-01-28 / nr. 552

bună re­­învcr­­edinţir epublicii .fă un pas a colaboră­­rie două state independente. „ Judecind după a fost formulată în­tărea unui confrate, la conferinţa de presă, s-ar putea spune că sînt două opinii în acest punct: pe calea... unirii celor două ţări frăţeşti, sau pe calea unei mai strînse conlu­crări frăţeşti, a solidari­tăţii şi întrajutorării. Do­uă opinii, adică două ori­zonturi de aşteptare: pri­mul mai tranşant şi, deci mai grăbit al doilea mai realist, mai lucid politi­ceşte, căci bine zicea unul dintre protagonişti, apro­po de pactul Ribentropp- Molotov, una este princi­piul în politică — mai a­­les în cea internaţională şi alta acţiunea politică. Dar, să abordăm ches­tiunea mai... pieptiş: ... Un tînăr (economist dacă nu ne înşelăm) spe­cialist român, beneficiar al unei burse la Harvard, intervievat la TVR asupra modului cum sîntem vă­zuţi în lume, aducea me- EDITORIALUL ZILEI ieu în discuţie trei ele­mente: interesele cance­lariilor occidentale. Inte­grarea noastră în lumea ce u­răşte după sine balas­tul subdezvoltării şi avan­tajul nostru major — O forţă de muncă de nivel ridicat, oameni pregătiţi, o tradiţie europeană. Realitatea este, din nou — căci nu este prima oară în istorie! — aceea că Eu­ropa (de Est) are dreptul să privească cu reproş spre jumatatea bogată şi pu­ternică, deci spre cei ca­re... fac cărţile. Clteva detalii: destrămarea impe­riului totalitarist moscovit şi a „lagărului“ ce-i acom­pania atotputernicia (mi­litară) şi grandomania (i­­deologică) a găsit cance­lariile nepregătite. Căci, altfel, cum să-ţi explici inconsecvenţa şi tratamen­tul inegal (şi deci injust) aplicat diverselor foste componente? Cu ce e mai frapantă istoria înglobării —­ in imperiu — a Esto­niei decit a Moldovei? De ce Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia şi nu şi Ro­mânia şi Bulgaria? Două exemple doar... De fapt un om politic (care nu e esteuropean) şi un politolog de talia lui Jean-Jacques Servan­t Schreiber ne-o spune în­­tr-un mod lămuritor: „Oc­cidentul nu răspunde la ruptura istorică care (sic!) s-a produs, nici printr-o zvîcnire, nici printr-un elan de solidaritate, nici printr-o strategie coeren­tă (sub n. T), ci printr-o dezbatere fără sfîrşit în­tre experţi în economie şi în politică. Dezbatere o dată in plus de natură teologică, dezbatere bizan­tină ca cele (sic!) care au făcut întotdeauna deliciul societăţilor anemiate. E­­vitînd să formulezi pro­blemele reale şi spinoase eviţi şi răspunsul la ele“. Nu-i mai puţin adevă­rat că, date fiind dificul­tăţile noastre, dar şi atuu­­rile noastre, zvîcni­­rea, clanul de solidaritate şi strategia coerentă“, dar mai ales unirea eforturi­lor într-un fluviu voliţio­­nal unic ar trebui să fie în primul şi-n primul rînd datoria noastră! Unde sînteţi, oameni po­litici români ai anului de inaţie 1992? TRIBUNA THbutttt Paşi în lumea chineză COTIDIANUL de SHAANXI (Shaanxi Ribao) Organ al puterii centra­le din provincia Shaanxi, situată în NV-ul Chinei pe o suprafaţă de 190 mii km2, Cotidianul de Sha­anxi, cu care ziarul sibian Tribuna are relaţii de prietenie, este vocea unei populaţii mari cu­ a Ro­mâniei. Cititorii săi, cu­ precădere locuitori de toa­te vîrstele şi profesiile din provincia Shaanxi, găsesc, în paginile acestui ziar, cu un tiraj zilnic de 3 300 000 exemplare (difuzate şi în ţară şi străinătate) bogate informaţii cu caracter po­litic şi legislativ, econo­mic, social, cultural şi e­­ducativ etc. Beneficiind de un for­mat mare, în patru pagini, Cotidianul de Shaanxi re­zervă prima pagină ştiri­lor importante, pagina a II-a — materialelor cu conţinut politic, juridic şi legislativ, pagina a IlI-a — învăţămîntului, educa­ţiei, ştiinţei, artei, pre­cum şi dezbaterilor cu co­­mtinuare în pag. a II-a) Ileana N­OGEA-VELIŞCU Starea economiei la sfîrşitul anului 1991 Declinul continuă. Cind şi cum va fi stopat? Deşi ne aflăm în plină campanie electorală, cînd candidaţii pentru posturile de primari şi consilieri îşi definesc platformele electo­rale şi încearcă să le facă cunoscute electoratului, în timp ce alegătorii se întrea­bă şi întreabă pe cine ar pu­tea vota, ne-am propus să aruncăm o privire asupra vie­ţii economice. Mai precis, vom face o radiografie suc­cintă a modului cum am muncit în anul 1991. Datele furnizate de Direcţia de Sta­tistică Judeţeană au darul de a ne pune serios pe gînduri. Poate n-ar strica să mediteze cîteva momente asupra lor şi candidaţii, iar în promi­siunile lor electorale să pie­ce de la realităţile concrete existente. Altfel, spusele lor vor rămîne doar vorbe fără acoperire faptică. Dar să vedem ce ne indică acest bilanţ. în primul rînd, faptul că pentru al doilea an consecutiv producţia in­dustrială continuă să scadă, situindu-se în anul 1991 doar la 80,5 la sută faţă de 1990. Dacă vom mai adăuga şi di­minuarea tot de aproximativ 20 la sută a producţiei anu­lui 1990 faţă de cea înregis­trată în 1989, rezultă cu cla­ritate că am produs cam 09 la­ sută din ceea ce realizam în urmă cu doi ani. Or, a­­cest lucru ni se pare deose­bit de grav. Vrem să trăim mai bine, dar muncim mai puţin. Scăderi importante s-au produs în toate sectoarele, fără excepţie, dar în unele situaţii am putea s-o consi­derăm alarmantă. Spre exem­plificare, producţia indus­trială în sectorul construcţii­lor de maşini se situează doar la nivelul de 56 la sută din cea a anului 1990, chimia şi petrochimia — 74,7 la sută, iar societăţile comerciale din cadrul Ministerului Industrii­lor* — 79,9 la sută. O redu­cere sensibilă s-a înregistrat la unităţile aparţinînd Minis­terului Agriculturii şi Indus­(continuare în pag. a lil a) Dumitru MANIŢIU In­ atenţia membrilor F. D. G. din Sibiu Joi, 30 ianuarie, ora 17,30, la sediul F.D.G.S., are loc adunarea genera­lă a membrilor simpati­zanţi. Ordinea de zi: Da­rea de seamă privind ac­tivitatea desfăşurată, ale­gerea noului comitet de conducere, diverse. Cît ne (Trai) costă tranziţia? (IV) Premierul a împăcat contrariile... Cel puţin deocamdată ... zilele trecute, după ce dl. Sto­­lojan a anunţat salariul mi­­nim­ maxim şi a explicat stă­ruitor de ce trebuie să fie el astfel şi nu altfel, ziarele au publicat şi noile preţuri la produsele alimentare, mult mai modice decit cele care săltaseră de 2—3 ori în plin proces de negocieri guvern­­sindicate. Cine a avut interesul să le umfle chiar în acest mo­ment, s-au întrebat toate ziarele, fără ca vreunul să poată da răspuns. Premierul însuşi a denunţat „o reţea întreagă de canalii", fără să arate cu degetul spre cineva. AZI a indicat spre ministerul agriculturii, care ar fi sabo­tat pariul d-lui Roman, în timp ce cearta cu P.D.A.R. se înteţeşte o dată cu in­tensificarea campaniei elec­torale, după ce şi dl. Surdu a denunţat, ultimul, Carta pentru Reformă şi Democra­ţie. Titularul însuşi al aces­tui minister a anunţat anche­te. Mai bine prevenea feno­menul, i-au reproşat, nu fă­ră temei, ziarele. Dar nu este aceasta singu­ra enigmă a recentei crize, cea mai dificilă din cite a cunoscut guvernarea Stolojan şi care indică jocuri politice oculte din care nu vedem de­cit partea vizibilă a iceberg­­ului. Să ne amintim ca noul gu­vern şi mai ales şeful său au fost bine primiţi de toate for­ţele politice importante. AZI îşi freca mîinile de plăcere că a fost acceptat candidatul său „independent". Pînă şi intransigentul domn Coposu îşi exprima încrederea în dl. Stolojan. Iar toată lumea trecea cu vederea, de dragul oportunităţii politice, încăl­carea Legii electorale, ce ţi­nea loc de Constituţie, pre­mierul ar fi trebuit să fie parlamentar, ceea ce dl. Sto­­lojan nu era. Primii care l-au contestat au fost liberalii tineri. în legătură cu unificarea cursu­rilor de schimb, VIITORUL ROMÂNESC, care a calificat măsura drept „arestarea va­lutei" agenţilor economici, nu s-a sfiit să vorbească des­pre metode comuniste şi chiar staliniste. Mai tîrziu, DREPTATEA ţărănistă şi COTIDIANUL d-lui Raţiu au început să-i reproşeze că ar­fi obedient faţă de preşedin­tele Iliescu, mai apoi că nu asigură corectitudinea alege­rilor.­­ Unii observatori au fost surprinşi de înţelegerea pe care a manifestat-o dl. Ro­man faţă de PL­AT cînd a­­cesta a denunţat, primul din­tre partidele componente, Carta pentru Reformă şi Democraţie, îndată după că­derea guvernului Roman şi intrarea în coaliţia guverna­mentală a liberalilor d-lui Câmpeanu, care i-au elimi­nat pe cei tineri (mai rămă­sese contestatul domn Cata­ramă). Şi mai stupefiaţi trebuie să fi fost cititorii ziarului AZI văzînd, în numărul din 18 ianuarie, deci în toiul nego­cierilor cu sindicatele, o manşetă pe pagina I pe care scria cu litere de abecedare ” , oP.U,ne.n­ nu Pentru dom­­nul Stolojan, ci pentru guver­nul său. O asemenea guver­nare­­a preţurilor, salariilor şi convertibilităţii leului) nu (continuare în pag a UT-nl OBSERVATOR anul CV III, nr. 552 Marți, 28 ianuarie 1992 4 pagini, 5 Iei Convenţia Democratică Sibiu anunţă Marţi, 28 ianuarie a.c., ora 17, Convenţia De­mocratică organizează la sala mare a Casei de Cul­tură a Sindicatelor întîlni­­rea dintre dl. Nicolae Ma­­nolescu, preşedintele Par­tidului Alianţei Civice — candidat la preşedinţia României — şi publicul sibian. Sîmbătă, 25 ianuarie a.c., în trecere prin Sibiu, dl. senaoor Radu Câmpeanu, preşedintele P.N.L., a avut o întîlnire cu candidaţii la funcţiile de primari şi consilieri în localităţile din judeţ, cu care ocazie s-au discutat şi apreciat ca pozitive programele cu care candidaţii acestui partid se prezintă în fața alegătorilor. PUBLICITATE ELECTORALĂ PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL •PROSPERITATE • LIBERTATE • ADEVĂR • ALEGEŢI!

Next