Tribuna, ianuarie-martie 1992 (Anul 108, nr. 537-597)
1992-01-28 / nr. 552
bună reînvcredinţir epublicii .fă un pas a colaborărie două state independente. „ Judecind după a fost formulată întărea unui confrate, la conferinţa de presă, s-ar putea spune că sînt două opinii în acest punct: pe calea... unirii celor două ţări frăţeşti, sau pe calea unei mai strînse conlucrări frăţeşti, a solidarităţii şi întrajutorării. Două opinii, adică două orizonturi de aşteptare: primul mai tranşant şi, deci mai grăbit al doilea mai realist, mai lucid politiceşte, căci bine zicea unul dintre protagonişti, apropo de pactul Ribentropp- Molotov, una este principiul în politică — mai ales în cea internaţională şi alta acţiunea politică. Dar, să abordăm chestiunea mai... pieptiş: ... Un tînăr (economist dacă nu ne înşelăm) specialist român, beneficiar al unei burse la Harvard, intervievat la TVR asupra modului cum sîntem văzuţi în lume, aducea me- EDITORIALUL ZILEI ieu în discuţie trei elemente: interesele cancelariilor occidentale. Integrarea noastră în lumea ce urăşte după sine balastul subdezvoltării şi avantajul nostru major — O forţă de muncă de nivel ridicat, oameni pregătiţi, o tradiţie europeană. Realitatea este, din nou — căci nu este prima oară în istorie! — aceea că Europa (de Est) are dreptul să privească cu reproş spre jumatatea bogată şi puternică, deci spre cei care... fac cărţile. Clteva detalii: destrămarea imperiului totalitarist moscovit şi a „lagărului“ ce-i acompania atotputernicia (militară) şi grandomania (ideologică) a găsit cancelariile nepregătite. Căci, altfel, cum să-ţi explici inconsecvenţa şi tratamentul inegal (şi deci injust) aplicat diverselor foste componente? Cu ce e mai frapantă istoria înglobării — in imperiu — a Estoniei decit a Moldovei? De ce Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia şi nu şi România şi Bulgaria? Două exemple doar... De fapt un om politic (care nu e esteuropean) şi un politolog de talia lui Jean-Jacques Servant Schreiber ne-o spune într-un mod lămuritor: „Occidentul nu răspunde la ruptura istorică care (sic!) s-a produs, nici printr-o zvîcnire, nici printr-un elan de solidaritate, nici printr-o strategie coerentă (sub n. T), ci printr-o dezbatere fără sfîrşit între experţi în economie şi în politică. Dezbatere o dată in plus de natură teologică, dezbatere bizantină ca cele (sic!) care au făcut întotdeauna deliciul societăţilor anemiate. Evitînd să formulezi problemele reale şi spinoase eviţi şi răspunsul la ele“. Nu-i mai puţin adevărat că, date fiind dificultăţile noastre, dar şi atuurile noastre, zvîcnirea, clanul de solidaritate şi strategia coerentă“, dar mai ales unirea eforturilor într-un fluviu voliţional unic ar trebui să fie în primul şi-n primul rînd datoria noastră! Unde sînteţi, oameni politici români ai anului de inaţie 1992? TRIBUNA THbutttt Paşi în lumea chineză COTIDIANUL de SHAANXI (Shaanxi Ribao) Organ al puterii centrale din provincia Shaanxi, situată în NV-ul Chinei pe o suprafaţă de 190 mii km2, Cotidianul de Shaanxi, cu care ziarul sibian Tribuna are relaţii de prietenie, este vocea unei populaţii mari cu a României. Cititorii săi, cu precădere locuitori de toate vîrstele şi profesiile din provincia Shaanxi, găsesc, în paginile acestui ziar, cu un tiraj zilnic de 3 300 000 exemplare (difuzate şi în ţară şi străinătate) bogate informaţii cu caracter politic şi legislativ, economic, social, cultural şi educativ etc. Beneficiind de un format mare, în patru pagini, Cotidianul de Shaanxi rezervă prima pagină ştirilor importante, pagina a II-a — materialelor cu conţinut politic, juridic şi legislativ, pagina a IlI-a — învăţămîntului, educaţiei, ştiinţei, artei, precum şi dezbaterilor cu comtinuare în pag. a II-a) Ileana NOGEA-VELIŞCU Starea economiei la sfîrşitul anului 1991 Declinul continuă. Cind şi cum va fi stopat? Deşi ne aflăm în plină campanie electorală, cînd candidaţii pentru posturile de primari şi consilieri îşi definesc platformele electorale şi încearcă să le facă cunoscute electoratului, în timp ce alegătorii se întreabă şi întreabă pe cine ar putea vota, ne-am propus să aruncăm o privire asupra vieţii economice. Mai precis, vom face o radiografie succintă a modului cum am muncit în anul 1991. Datele furnizate de Direcţia de Statistică Judeţeană au darul de a ne pune serios pe gînduri. Poate n-ar strica să mediteze cîteva momente asupra lor şi candidaţii, iar în promisiunile lor electorale să piece de la realităţile concrete existente. Altfel, spusele lor vor rămîne doar vorbe fără acoperire faptică. Dar să vedem ce ne indică acest bilanţ. în primul rînd, faptul că pentru al doilea an consecutiv producţia industrială continuă să scadă, situindu-se în anul 1991 doar la 80,5 la sută faţă de 1990. Dacă vom mai adăuga şi diminuarea tot de aproximativ 20 la sută a producţiei anului 1990 faţă de cea înregistrată în 1989, rezultă cu claritate că am produs cam 09 la sută din ceea ce realizam în urmă cu doi ani. Or, acest lucru ni se pare deosebit de grav. Vrem să trăim mai bine, dar muncim mai puţin. Scăderi importante s-au produs în toate sectoarele, fără excepţie, dar în unele situaţii am putea s-o considerăm alarmantă. Spre exemplificare, producţia industrială în sectorul construcţiilor de maşini se situează doar la nivelul de 56 la sută din cea a anului 1990, chimia şi petrochimia — 74,7 la sută, iar societăţile comerciale din cadrul Ministerului Industriilor* — 79,9 la sută. O reducere sensibilă s-a înregistrat la unităţile aparţinînd Ministerului Agriculturii şi Indus(continuare în pag. a lil a) Dumitru MANIŢIU In atenţia membrilor F. D. G. din Sibiu Joi, 30 ianuarie, ora 17,30, la sediul F.D.G.S., are loc adunarea generală a membrilor simpatizanţi. Ordinea de zi: Darea de seamă privind activitatea desfăşurată, alegerea noului comitet de conducere, diverse. Cît ne (Trai) costă tranziţia? (IV) Premierul a împăcat contrariile... Cel puţin deocamdată ... zilele trecute, după ce dl. Stolojan a anunţat salariul minim maxim şi a explicat stăruitor de ce trebuie să fie el astfel şi nu altfel, ziarele au publicat şi noile preţuri la produsele alimentare, mult mai modice decit cele care săltaseră de 2—3 ori în plin proces de negocieri guvernsindicate. Cine a avut interesul să le umfle chiar în acest moment, s-au întrebat toate ziarele, fără ca vreunul să poată da răspuns. Premierul însuşi a denunţat „o reţea întreagă de canalii", fără să arate cu degetul spre cineva. AZI a indicat spre ministerul agriculturii, care ar fi sabotat pariul d-lui Roman, în timp ce cearta cu P.D.A.R. se înteţeşte o dată cu intensificarea campaniei electorale, după ce şi dl. Surdu a denunţat, ultimul, Carta pentru Reformă şi Democraţie. Titularul însuşi al acestui minister a anunţat anchete. Mai bine prevenea fenomenul, i-au reproşat, nu fără temei, ziarele. Dar nu este aceasta singura enigmă a recentei crize, cea mai dificilă din cite a cunoscut guvernarea Stolojan şi care indică jocuri politice oculte din care nu vedem decit partea vizibilă a icebergului. Să ne amintim ca noul guvern şi mai ales şeful său au fost bine primiţi de toate forţele politice importante. AZI îşi freca mîinile de plăcere că a fost acceptat candidatul său „independent". Pînă şi intransigentul domn Coposu îşi exprima încrederea în dl. Stolojan. Iar toată lumea trecea cu vederea, de dragul oportunităţii politice, încălcarea Legii electorale, ce ţinea loc de Constituţie, premierul ar fi trebuit să fie parlamentar, ceea ce dl. Stolojan nu era. Primii care l-au contestat au fost liberalii tineri. în legătură cu unificarea cursurilor de schimb, VIITORUL ROMÂNESC, care a calificat măsura drept „arestarea valutei" agenţilor economici, nu s-a sfiit să vorbească despre metode comuniste şi chiar staliniste. Mai tîrziu, DREPTATEA ţărănistă şi COTIDIANUL d-lui Raţiu au început să-i reproşeze că arfi obedient faţă de preşedintele Iliescu, mai apoi că nu asigură corectitudinea alegerilor. Unii observatori au fost surprinşi de înţelegerea pe care a manifestat-o dl. Roman faţă de PLAT cînd acesta a denunţat, primul dintre partidele componente, Carta pentru Reformă şi Democraţie, îndată după căderea guvernului Roman şi intrarea în coaliţia guvernamentală a liberalilor d-lui Câmpeanu, care i-au eliminat pe cei tineri (mai rămăsese contestatul domn Cataramă). Şi mai stupefiaţi trebuie să fi fost cititorii ziarului AZI văzînd, în numărul din 18 ianuarie, deci în toiul negocierilor cu sindicatele, o manşetă pe pagina I pe care scria cu litere de abecedare ” , oP.U,ne.n nu Pentru domnul Stolojan, ci pentru guvernul său. O asemenea guvernarea preţurilor, salariilor şi convertibilităţii leului) nu (continuare în pag a UT-nl OBSERVATOR anul CV III, nr. 552 Marți, 28 ianuarie 1992 4 pagini, 5 Iei Convenţia Democratică Sibiu anunţă Marţi, 28 ianuarie a.c., ora 17, Convenţia Democratică organizează la sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor întîlnirea dintre dl. Nicolae Manolescu, preşedintele Partidului Alianţei Civice — candidat la preşedinţia României — şi publicul sibian. Sîmbătă, 25 ianuarie a.c., în trecere prin Sibiu, dl. senaoor Radu Câmpeanu, preşedintele P.N.L., a avut o întîlnire cu candidaţii la funcţiile de primari şi consilieri în localităţile din judeţ, cu care ocazie s-au discutat şi apreciat ca pozitive programele cu care candidaţii acestui partid se prezintă în fața alegătorilor. PUBLICITATE ELECTORALĂ PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL •PROSPERITATE • LIBERTATE • ADEVĂR • ALEGEŢI!