Tribuna, octombrie-decembrie 1993 (Anul 109, nr. 988-1052)

1993-10-14 / nr. 997

ragina­l Partizanii de azi ai teoriei imigraţioniste nu pot explica coincidenţa dintre teritoriul Daciei vechi şi teritoriul de astăzi al României în care s-ar fi aşezat românii imigranţi. Cum se explică faptul că ei au recuperat exact teritoriul pe care l-ar fi evacuat strămoşii lor daco­românii spre sfârşitul sec. al III- lea? Nici un document sau cronică contemporană presupusei imigrări a românilor începând din veacul al Xll-lea nu menţionează o asemenea deplasare în masă la o dată aşa de târzie, într-o direcţie contrară celor urmate de migranţii în antichitate şi în­­ evul mediu, anume de la nord la sud sau de la est la vest. Etnogeneza poporului român­­ a cărui limbă este romanică, având elementele limbii latine, morfologia şi sintaxa acesteia, descendent direct al strămoşilor săi daci şi romani, nu poate fi pusă la îndoială şi istoricii străini, începând cu cei antici, o confirmă în scrierile lor. în afară de limbă, poporul român este singurul popor latin care a moştenit de la romani şi numele, pe care l-a păstrat nealterat, în pofida tuturor vitregiilor.­­ „împăratul Aurelian, în anul 274 a mutat de acolo (Dacia- M.R.) pe vitejii romani în Moesia. Cei care rămăseseră mai departe, acolo cu timpul (...) au devenit valahi, care-şi spun şi astăzi romani“. (Losontzy István, Harmos Kiss tábor, Bratislava, 1771, p. 82)­­ „Românii (care în mod cert sunt locuitori ai părţilor Daciei mai vechi decât ungurii şi saşii) au preluat diversele denumiri de localităţi de la daci, pe care i-au continuat“. (Hungaria diplomatica, temporibus Mathiae de Hunyad, regis Hungáriáé, paprima, opera Stephani Kaprinae, Windobona, 1767) - „Teoria părăsirii Daciei şi populării acesteia ulterior, printr­­o masivă migrare din sudul Dunării, nu poate fi acceptabilă nici măcar ca ipoteză“. Istoricul american John Mathley, din care am citat, consideră că, dacă nu­ ar exista pretenţiile expansioniste „cu aparenţă de justificare istorică, este puţin probabil ca o asemenea teorie să fi fost vreodată născocită“. (John Mathley, Romanian a profile, Ed. Praiger, New York, 1970, P. 26). - „Iară trimişii ducelui Arpad, Usubun şi Velec, au trecut râul Tisa la vadul Lucy şi, pornind de aici, au ajuns la cetatea Bihorului. S-au ploconit în faţa ducelui Menumorut şi i-au prezentat darurile pe care i le trimisese ducele lor. Iar ducele Menumorut i-a primit cu bunăvoinţă şi încărcându- i cu diferite daruri, a treia zi le-a spus să se întoarcă acasă. Le-a dat şi răspunsul, zicând: „Spuneţi lui Arpad, ducele Ungariei, stăpânul vostru, că-i suntem datori, ca prieten unui prieten, cu toate ce-i sunt de trebuinţă, fiind el om străin şi ducând lipsă de multe. Iar pământul ce l-­a cerut bunăvoinţei noastre nu i-l vom da niciodată, câte vreme vom trăi. Socotim lucru nevrednic că ducele Salanus i-a dat o ţară aşa de mare, fie de frică cum se tăgăduieşte. Noi însă nici din dragoste, nici din frică nu-i dăm nici o palmă de pământ, deşi ne-a spus că are un drept asupra lui. Şi nu ne tulbură cu vorbe ca acelea trimise, că e coborâtor din neamul regelui Attila, cel ce era numit „biciul lui Dumnezeu“. Chiar dacă acela a răpit cu sila pământul acesta de la strămoşul meu, acum (...) nimeni nu poate să-l mai smulgă din mâinile mele“. (Gesta Hungarorum, de cronicarul ungur Anonymus) - „Celor mai vechi cronicari unguri­ scria în 1919,în lucrarea Transilvania profesorul de la Sorbona, Emanuel de Martonne­­ nu le-a venit nici o clipă ideea să conteste continuitatea aşezării „valahilor“ în Transilvania, nici aceea a slovenilor în Pustă. T­oate textele datând din sec. XII vorbesc de aceiaşi valahi „blacci“ ca de elementul cel mai vechi şi cel mai numeros. Cu cât textele se înmulţesc, cu atât se face mai multă lumină, cu atât devine mai evidentă importanţa elementului român la nord de Dunăre“.­­ „Să nu ne închipuim că au populat descălecătorii maghiari la aşezarea lor în Panonia ţara întreagă. Numărul lor, poate şi din cauza înfrângerii suferite în patria de mai înainte, Atelkuz, era prea mic pentru aceasta. Teritoriul ocupat de ei se potrivea aproape cu cel delimitat prin Pacea de la Trianon, la care a fost redusă după o mie de ani Ungaria“. (Eckhart Frenc, Magyarorszag Tortenete, Budapesta, 1933, p. 21) Mihai RACOVIȚAN IUNIRI Doriţi să fiţi pe mâini bune? Recent, în plin centrul Sibiului, la primul etaj al blocului TURN (lângă hotel Continental) s-a inaugurat un select salon de cosmetică. Ineditul său constă în faptul că el nu stă doar la dispoziţia frumoaselor ce vor să devină mai frumoase. Dimpotrivă, îmbinând înaltul profesionalism cu virtuţile cosmeticii medicale, aici îşi găsesc o fericită rezolvare problemele de ten ale vârstei adolescentine şi tinere. Produsele cu care se lucrează în aceste cazuri sunt testate la firme binecunoscute din străinătate. Şi încă o notă inedită: o zi pe săptămână, joia, este destinată tratamentelor cosmetice pentru bărbaţi! Aşadar, reţineţi: O ADRESĂ - str. G-ral V. Milea nr. 1, bloc TURN; UN NUMĂR DE TELEFON (pentru programări): 43.25.42, zilnic, după ora 20; UN PROGRAM: în fiecare zi între orele 8-20, iar sâmbăta de la 8 la 13. O PROMISIUNE: prospeţimea şi frumuseţea dv. se află în secretul tratamentelor şi mâinilor de la „Cosmetica“! PIMHilt.VM T.V.Ofe­r­ă Joi, 14 oct. 7.00 TVM * Telematinal 10.00 Actualităţi 10.05 Calendar 10.30 Sfânta Cuvioasa Paraschiva. Transmisiune directă de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. 12.00 Film serial HOŢOMANII Ep. 12 13.00 1001 audiţii 14.00 Actualităţi 14.10TVR Iaşi 15.00 TVR Cluj-Napoca 16.00 Legea ne dă dreptate! Şi ce dacă? 16.20 Cronografii 16.45 Actualităţi 17.00 Repere transilvane 17.30 Repere moldave 18.00 Faţă-n faţă 19.00 Cultura în lume 19.30 Desene animate 20.00 Actualităţi 20.40 Publicitate 20.45 Studioul economic 21.15 Film serial DALLAS Ep. 275 22.10 Publicitate 22.15 Alfa şi omega 23.15 Actualităţi 23.35 Meridianele dansului Vineri, 15 oct. 7.00 TVM * Telematinal 10.00 Actualități 10.05 Calendar 10.30 Desene animate 11.00 Limbi străine * Engleză americană 11.30 Curcubeu 12.00 Nu trebuie doar să visăm! Documentar 13.00 1001 audiţii 14.00 Actualităţi 14.10TVR Iaşi 15.00TVR Cluj-Napoca 16.00 Dublează şi... câştigă! 16.30Tradiţii 16.45 Actualităţi 17.00 Emisiune în limba germană 18.00 Pro Patria 19.00Film serial PASĂREA SPIN Ep. 8 20.00 Actualităţi 20.40 Publicitate 20.45 Viaţa parlamentară 21.15 Film artistic VULCANUL (SUA, 1980) 23.10 Reflecţii rutiere 23.25 Actualităţi 23.45 Simpozion 0.30 întâlnirea de la miezul nopţii 1.20 JAZZ. Vi-l mai amintiţi pe Dumitru Mazilu în timpul evenimentelor din decembrie ’ 89, cu ochii ieşiţi din orbite, cu spume la gură, cu pumnul ridicat spre cer, urla la unison cu o mulţime (hidră acefală) aflată în delir: „Moarte pentru moarte!“ ... Mai nou, un pitic soios cu cap ca un dovleac, după ce înnegreşte hârtia gazetei lui numai cu crime şi violuri, îngrozind lumea, vine şi cere reintroducerea pedepsei cu moartea găsind - culmea - destui susţinători. Nu c-aş fi eu prea dus la biserică, dar mi se pare o barbarie, o întoarcere într-o lume primitivă, la vremea lui Vlad Ţepeş, a lui Gh. Doj­a, a tragerii pe roată şi a arderii pe rug. într-un articol publicat în Washington Post, Da­vid Lamb scrie: „Deşi justiţia saudită pare crudă, ea funcţionează foarte bine“. Autorul începe prin a admite că pedepsele aplicate în Arabia Saudită, în special în public (flagelare, amputare, decapitare, lapidare) pot să pară brutale, trebuie să înţelegem că această justiţie derivă din Sharia, legea musulmană, care nu admite nici o îndulcire. în plus, zice el, acest tip de justiţie, „barbară“ pentru noi, are un avantaj considerabil: este eficace. Dovada? Conform statisticilor, înttr-un an, în Arabia Saudită, s-au înregistrat 14.000 de crime şi delicte, la o populaţie de (foarte aproximativ) 6-11 milioane locuitori, iar la Los Angeles - oraş cu m­ilioane locuitori - în aceeaşi perioadă, au fost 10.000 crime şi delicte. De 40 de ori mai mult, exclamă, satisfăcut, Lamb şi conchide: „Ei bine, în această ţară se taie mâinile vinovaţilor, prevenindu-se prin aceasta atâtea şi atâtea furturi, violuri, asasinate. Vreţi să-mi spuneţi că acest obicei face din ei nişte barbari, iar absenţa lui, la noi, ne consacră automat drept civilizaţi?“ Lamb uită faptul că violul şi crima sunt pedepsite nu prin amputarea mâinilor, ci prin biciuire, adesea până la moartea vinovatului. Numai găinarilor li se taie mâinile. Şi cum justifică Lamb pedeapsa rezervată în Arabia Saudită femeii (numai ei!) adulterine? Totuşi, o evoluţie se constată: pietrele nu mai sunt aruncate de mulţimea sadică; astăzi, femeia vinovată este adusă în piaţa publică şi peste ea se toarnă o basculantă plină cu pietre! Şi „teoreticianul“ Lamb continuă tot aşa pentru ca, în final, de teamă să nu dea prea multă apă la moară partizanilor americani ai pedepsei capitale, o întoarcere ca la Ploieşti, ajungând chiar la ideea că numărul redus de delicte din Arabia Saudită se datorează nu atât pedepselor grele, cât influenţei exercitate de o mentalitate bazată pe „credinţa în temeiul sacru al familiei... un popor religios şi profund moral...“ După cum se vede „făcători de opinie“ se găsesc pretutindeni. Operând cu adevăruri parţiale, trunchiate în funcţie de interese, ei ajung la concluzii care pot fi total opuse adevărului, realităţii. Sursele falsităţii se află în noi înşine, minciuna, orbirea voluntară sau semiconştientă provenind, din faptul că numeroşi sunt cei ce folosesc realitatea exterioară şi îndepăratată ca un simplu element al unei lupte ideologice, în arena politică, atât de efemeră şi de trivială. Revenind la oile noastre, cred că nu pedeapsa cu moartea va rezolva problema creşterii criminalităţii, ci - mai degrabă - religia, cultura, învăţătura şi o justiţie cu adevărat independentă şi pusă în slujba apărării legilor. Mai gândiţi-vă! ________ (n.r.d.) "MOARTE "­ [PENTRU MOARTE "! TRIBUNA Ami­­CIX, nr. 997 / joi, 14 octombrie 1993 Un nedreptăţit se adresează autorităţilor Qmwtt/m m­eteet, Traian Jtfamkcm. Nu sunt singurul care plâng încă după titlul de proprietate asupra pământului, deşi a trecut atâta amar de timp de la data promulgării Legii fondului funciar. Ca mine sunt zeci de mii de nedreptăţiţi în acest judeţ, cu toate că nu sunt probleme juridice complicate, majoritatea cetăţenilor având acte de proprietate şi evidenţe clare în Registrul agricol şi la Cartea funciară. Chiar şi sub conducerea dv. problema stagnează. De ce? Chiar şi presa sibiană ne informează doar ocazional despre mersul ei Nu cumva sunt factori opoziţionali care se opun din anumite interese? Noi credem că da! Ne permitem să vă întrebăm: De ce nu dispuneţi anchetarea jafurilor ordinare petrecute în avutul fostelor C­.P.-uri? Pentru că mai devreme sau mai târziu tot va trebui să se dea socoteală. Pentru că una este să se ia în primire printr-o inventariere sumară a bunurilor şi alta este analiza amănunţită a gospodăririi frauduloase vreme de 45 de ani a acestora. Problema cea mai urgentă şi presantă rămâne însă eliberarea titlurilor de proprietate asupra pământului care ne-a fost furat, cât şi retrocedarea celorlalte bunuri preluate abuziv ca vaci, cai, oi, boi, căruţe, pluguri şi alte unelte agricole, chiar tractoare, despre care ar trebui să dea socoteală chiar şi dl.viceprimar Aurel Maxim. Sigur, veţi spune d-le prefect: „Ăştia vor să dezgropăm şi morţii“. Noi vrem să ni se facă doar dreptate şi asta cât mai urgent posibil. Or, se vede de la o poştă că unii membri ai comisiilor tergiversează în mod clar emiterea titlurilor de proprietate. Dacă d-voastră nu-i cunoaşteţi, chemaţi-ne pe noi şi vi-i arătăm pe toţi, nominal, chiar şi în municipiul Sibiu. Noi, cei care am ajuns timpurile fericite să putem munci pământul părinţilor şi strămoşilor noştri, suntem singurii care nu am ameninţat cu greve, blocări de străzi şi drumuri, nu am cerut despăgubiri pentru frustrarea de drepturi timp de 45 de ani, aşa cum au făcut-o alţii. Noi cerem doar atribuirea titlurilor de proprietate. Vă solicităm, d-le prefect, ca prin intermediul ziarului „Tribuna“ să ne răspundeţi la câteva întrebări: * câte titluri de proprietate au fost emise (sate şi oraşe), inclusiv în municipiul Sibiu, până la instalarea d-voastră şi după? * De ce permiteţi să fim furaţi a doua oară de pământ? Nu putem accepta şi concepe ca să ni se reţină 10 la sută din pământ şi fără acoperirea în acţiuni la fostele IAS-uri, când în realitate acesta se află camuflat în proprietatea lor. Care este poziţia dv. în cazul în care nu acceptăm acţiuni, ci pământul deţinut de I.A.S.? * Cine lucrează şi sub ce titlu­ terenul agricol din perimetrul Sibiului care făcea parte din patrimoniul fostei „Gospodării P.C.R.“ şi pe care se creşteau mii de oi şi ale căror produse erau folosite în exclusivitate de „favorizaţii sorţii.“ în numele celor nedreptăţiţi şi nemulţumiţi semnează­­ Gheorghe ARTIMON, Sibiu, str. Ştefleşti bl. 11, sc. C, în numele a 10 cetăţeni. I­ CfITRC CC TINDC FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL Două feluri de masuri 5. Ironia cruntă a situaţiei de astăzi constă în faptul că Washingtonul prin FMI practică aceeaşi politică faţă de Estul Europei ca şi faţă de Lumea a Treia - reducerea cheltuielilor statului, privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea preţurilor - cu toate că investitori din vest nu se văd la orizont. Această politică faţă de ţările slab dezvoltate, unde rolul central al statului prezintă o mare importanţă, s-a dovedit a fi fatală. Problema nu este aşa cum o formulează Jeffrey Sachs, Staffan B­urenstam, Linder sau Aslund. Aici nu este un conflict al „guvernelor centrale“ contra „pieţei libere“, în re­alitate se pune problema cum trebuie să arate economia politică a unui stat. Nici o ţară nu şi-a putut consolida cu succes economia proprie fără ca guvernul să nu joace un rol hotărâtor. Sachs­et compania ştiu aceasta dar ei duc un joc barbar. Ei nu vor recunoaşte niciodată că aceeaşi politică radicală a pieţei libere a distrus odată economiile naţionale sănătoase din Vest. Două naţiuni care se aflau într-o depresiune serioasă ca în anii 1930, America şi Anglia! Să analizăm USA. De la introducerea programului de austeritate în USA în 1980 de Paul Volcker, toate programele guvernamentale de investiţii pe termen lung au fost stopate. Podurile s-au avariat imobilele s-au dărăpănat. Şomaj­ul este camuflat de cifre statistice false. America din anii 1950 nu mai seamănă cu America din 1980. America şi Anglia se află la începutul unei depresiuni majore a secolului acesta. Astăzi situaţia este mai gravă ca în 1929-1936, dacă privim cifra şomajului, cifra consumatorilor de droguri sau cifra celor ce nu au nici o asigurare de boală. Washingtonul încearcă de Williams Ongdahl să ignore aceste fapte dar 31 milioane americani au alunecat în pauperitate. De asemenea sistemul bancar american se găseşte astăzi într-o situaţie mult mai dificilă ca în 1930. Din 1983 sub aşa numitul impuls economic, sub Reagan şi Bush s-a ridicat cel mai înalt munte de datorii de care a fost în stare vreodată un guvern de pe lume. Datoriile guvernului federal american se ridică azi la mai mult de 3,5 bilioane dolari, 3500 Mrd. dolari. Datoriile externe adică datoriile către alte state se cifrează la 600 Mrd. dolari! în comparaţie cu aceasta datoriile vechi ale fostei URSS numai 64 Mrd dolari! Aceasta este întrebarea cheie care nu a fost serios pusă nici în grupul celor 7 (G 7) nici în comisia FMI. Marele scriitor danez Hans Christian ar spune: „împăratul de azi din Washington nu are haine, dar cetăţenii bine crescuţi nu îndrăznesc să spună aceasta cu voce tare“. Noi spunem, însă aceasta! Pe scurt, Washingtonul şi FMI au două feluri de măsuri. Wa­shingtonul cere ţărilor din Estul Europei o austeritate tocmai acuma când încep să se pună pe picioare şi le arde buza după credite, o austeritate pe care americanii n-ar accepta-o. Atâta timp cât Washingtonul şi Londra deţin puterea, umblă cu asemenea iluzii. Aş face două observaţii la adresa FMI: în primul rând trebuie spus că nu toate naţiunile bogate sunt membre ale FMI. Până azi, spre exemplu Elveţia, nu a aderat la acest Fond deoarece nu voieşte să se supună nici unui dictat supranaţional. Congresul din Washington se opune să ridice cota americană la FMI de 50%,­ cerută încă din mai 1990. Fără această hotărâre FMI nu dispune de nici un fel de bani ca să ajute Rusia sau celelalte ţări din fostul URSS. Sachs şi FMI cer însă ca terapia de şoc să continue.

Next