Tribuna, octombrie-decembrie 1993 (Anul 109, nr. 988-1052)

1993-11-26 / nr. 1028

Tribuna COTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEŢUL SIBIU I nul CIX, nr. 1028V­ineri, 26 noiembrie 19936 pagini, 50 lei (la abonaţi - 25 lei) . ■■ '— l­­ In urmă cu două luni, în timpul întrevederii de la Cotroceni a preşedintelui cu liderii partidelor politice pentru armonizarea cadrului general al sărbătoririi Zilei Naţionale a României, ce coincide în acest an cu împlinirea a 75 de ani de la Marea Unire, s-a i a B ■ făcut apelul şi s-a căzut de acord ca acest eveniment de suflet, simţire şi conştiinţă românească să nu fie deturnat în direcţia obţinerii de către o formaţiune politică sau alta a unor avantaje politice. Cu regret trebuie să afirmăm, că încă de pe atunci, am bănuit că apelul la reconciliere, unitate și unire sub razele generoase ale soarelui unui eveniment fundamental în istoria noastră va produce efecte inverse, lupta politică din România aflându-se încă în sfera patimilor ce ard la temperaturi uneori incredibile. Dar, nu ne-am gândit că lucrurile vor ajunge atât de departe încât să se prefigureze două sărbători ale Marii Uniri. Una, în loja căreia să ia loc puterea şi forţele politice ce o susţin şi alta în care aceasta să fie ocupată de reprezentanţii opoziţiei. Una la Alba lulia şi alta la Bucureşti, în acest cadru de neînţeles pentru cei ce simt şi gândesc româneşte a mai apărut şi o notă de umor negru prin declaraţia P.D. (F.S.N.) care a anunţat că va participa la sărbătorea de la Alba lulia dar nu la tribună ci în... mijlocul poporului. Un distins coleg de breaslă, rafinat comentator politic, ne invită să ne imaginăm, în context scena: Severin şi poporul. Jocul de-a “uite popa nu e popa”, caruselul declaraţiilor şi condiţiilor - cea în prim plan fiind acceptarea participării la festivităţi a ex-regelui Mihai - aduce o undă de tristeţe şi mâhnire ce umbreşte de pe acum, marea sărbătoare naţională, în ce ne priveşte dincolo de loji, prezidii şi scene, mai mult sau mai puţin improvizate, suntem convinşi că românii îşi vor cinsti cum se cuvine aniversarea a 75 de ani de la Marea Unire. Şi asta, în primul rând, deoarece nimeni nu poate uita sau confunda un adevăr istoric de necontestat: înfăptuirea idealului milenar - unirea tuturor românilor în graniţele patriei mame - este rezultatul voinţei oamenilor ţării, împlinirea luptei lor neîncetate şi pline de sacrificii şi eroism, pusă în operă de politicieni şi personalităţi publice. Şi nu invers. Domnilor politicieni, nu este deloc târziu să vă amintiţi că­­mai ales la asemenea momente­: E SCRIS PE TRICOLOR UNIRE! TRIBUNA V-Aţi CUMPĂRAT CRRTCR DC CĂPETĂI A CONTABILULUI? Ea se numeşte “Metodologie în conducerea contabilităţii agenţilor economici” şi cuprinde cele mai noi precizări referitoare la aplicarea T.V.A. O găsiţi în aceste zile la toate oficiile şi agenţiile poştale din judeţ precum şi la Agenţia de publicitate ‘TRIBUNA”, str. dr. I. Raţiu nr. 7. De Ziua Unirii Comisia pentru învăţământ şi cultură a Consiliului local Avrig organizează, prin Casa de cultură orăşenească, duminică, 28 noiembrie, o manifestare culturală dedicată sărbătorii Zilei Naţionale a României de la 1 Decembrie. Astfel, după cum ne-a anunţat domnul Victor Napcu, directorul Casei de cultură, manifestările vor debuta în curtea bisericii din localitate cu o slujbă şi un parastas la Troiţa Eroilor după care o fanfară militară va interpreta cântece patriotice. Va urma, în sala Casei de cultură, o adunare festivă dedicată Zilei Unirii. Despre semnificaţia acestei zile pentru istoria poporului român va vorbi conf. univ. dr. Mihai Racoviţan. în continuare artişti amatori ai Casei de cultură, ai Clubului copiilor şi elevilor şi ai liceului din localitate vor prezenta un spectacol artistic. Din presa românească. D-ale Caritasului Caritasul a avut influenţe asupra multora dintre noi, influenţe care nu au fost tocmai plăcute pentru unii. Iată că printre cei ce suferă de pe urma Caritasului sunt şi clujenii care nu au depus “la dl. Stoica”. (Câţi or fi oare?) Pentru a ne justifica (spicuim articolele revistei Flacăra nr. 42) iată câteva dintre aceste influenţe nefaste: au crescut infracţiunile, multe dintre jafuri petrecându-se în preajma centrelor Caritas, astfel că în două săptămâni (25 septembrie - 10 octombrie) s-au înregistrat 11 infracţiuni pe zi; preţurile continuate în pag. a 2-a R.M. . / ..................­ REFERENDUM BISERICESC Consiliile şi Comitetele parohiilor Sibiu Cibin I şi II de pe lângă Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Sibiu str. Reconstrucţiei nr. 17, conform încheierii Tribunalului Judeţean Sibiu din Dosarul nr. 858 din 28 octombrie 1993, CHEAMĂ pe toţi credincioşii ortodocşi şi greco-catolici de pe raza acestor două parohii să participe, în ziua de duminică, 28 noiembrie 1993, între orele 12-20 la REFERENDUMUL pentru declararea apartenenţei religioase. Referendumul va avea loc în Biserica “Dintre Brazi”, str. Reconstrucției nr. 17. Bucuria zăpezii... Foto: Andrei BUTA -------------------------­ Tuturor abonaţilor noştri fideli, care participă la tragerea la sorţi pentru premiile anului 1993 ale ziarului „Tribuna", re reamintim că au datoria să-şi reînnoiască abonamentul lunar până VINERI, 26 NOIEMBRIE " . Precizăm că abonaţii pe întregul an participă automat la concurs. Reamintim premiile pe care le vom acorda la sfârșitul acestui an: timi *jtM t Sferred­T color* *****% * O O ^ ^ 1 a aa aa 1 a. av a*» aa a a ■ un televizor alb - negru M 5 radio - casetofoane * JJ 5 radioreceptoare * 20 abonamente gratuite pe anul 1994 r M * ■ « * ■ M * * * M te* AAMÄ'MM TRIBUNA SPORTURILOR Luni, 29.11.1993, la toate chioşcurile veţi găsi numărul 192 al “Tribunei sporturilor”, săptămânalul dumneavoastră preferat. Cronici, clasamente la zi, interviuri, reportaje din sportul internaţional, rubricile Minutul 91 şi Ultima oră, Programul săptămânal TV şi Eurosport, iată numai câteva puncte de reper dintr-un sumar divers şi incitant. Nu pierdeţi “Tribuna sporturilor”! Zilele Bibliotedi ASTRA Programul manifestărilor cultural-educative incluse sub genericul “Zilele Bibliotecii ASTRA” continuă azi, 26.XI.a.c., ora 16, sala mare a Bibliotecii ASTRA - lansări de carte: “Poezia generaţiei ’80”: Radu G. Ţeposu “Istoria tragică şi grotescă”, Aurel Pântea “Negru pe negru”, Ion Mureşan “Poemul care nu poate fi înţeles”, Alexandru Muşina “Antologia poeziei generaţiei 80” (moderator - Alex. Cistelecan, critic literar). T­I M. Ciumara contra C. Coposu Aşa cum arătam, chiar dacă ar dori cu adevărat să aducă PNŢCD la putere, Corneliu Coposu nu are nici pe departe asigurată susţinerea necesară din partea adepţilor săi, în continuarea celor prezentate data trecută, să mai adăugăm unele exemple edificatoare în acest sens. Astfel, în “Cotidianul” lui Ion Raţiu, vicepreşedintele ţărănist care se declarase, discret, disponibil pentru funcţia de premier după alegerile din septembrie 1992, am putut consemna în cadrul unei veritabille campanii de presă împotriva realizării guvernului de coaliţie, şi opiniile lui Dimitrie Callimachi, membru marcant al PNL-CD. Precizând că reprezintă punctul de vedere al partidului său, el califică drept “naivitate politică” şi “utopie” orice colaborare cu FDSN, “atâta timp cât nu va fi înlăturat (odiosul) aparat securisto­­mafiot” aflat, actualmente la putere". Un asemenea guvern ar însemna, î­n opinia PNL-CD, care a dat publicităţii şi o declaraţie oficială pe această temă, “o compromitere a opoziţiei” şi o “întărire a poziţiei instituţiei prezidenţiale”. Fără a-l pune direct în cauză pe Corneliu Coposu, Dimitrie Callimachi acuză că “bat şeaua” mai vechii clienţi ai guvernărilor post­­decembriste”, între care numeşte PL ’93 şi “gruparea” oportunistă ce recent şi-a schimbat numele în PD (FSN)”. (6 iulie 1993). Dificultăţi ar întâmpina Corneliu Coposu în materializarea ideii despre care vorbim aici nu doar în cadrul, mai larg al CDR, ci şi în cel, oricum mai strâmt, al PNŢCD însuşi. Supărat pentru că nu a fost consultat în elaborarea programului - alternativă al CDR la guvernare, deputatul PNŢCD Mircea Ciumara, pomenit nu o dată ca potenţial premier, acordă la 20 iulie, un fulminant interviu pentru “România liberă”, în care deplânge lipsa de unitate a opoziţiei, pe care o dărâmă orice neserios”, aluzie directă la Dinu Patriciu, considerat continuare în pag. a 2-a OBSERVATOR Spre un guver­nt de coaliţie Arcade peste timp Reluând tradiţia sărbătoririi acelor “zile memorabile de educaţiune naţională”, în cadrul colegiului „Gheorghe Lazăr” cercul de istorie “Astra”­­ condus de domnul profesor Vasile Mihai Câmpeanu a organizat în ziua de 25 noiembrie 1993 un simpozion cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Simpozionul a avut ca tematică “Foşti profesori şi elevi ai liceului “Gheorghe Lazăr” - personalităţi marcante ale culturii şi ştiinţei româneşti - şi contribuţia lor la înfăptuirea unirii tuturor românilor” La această activitate au participat elevii: Titus Popescu, Laura Damian, Larisa Creţu, Corina Venter, Andreea Oţetea, Doina Lepindea, Ilie Barna, Corina Suciu, Nadia Iridon şi Cristina Suciu. Aş încheia afirmând că acest simpozion nu a fost doar o simplă dezbatere, ci un arc peste timp, un 1 Decembrie revigorat, la fel de entuziast şi măreţ. I.iiiiii POroVHH . F­olm­­ul "Ml. I.A­.Air Mărci şi dolari! Banca Agricolă S. A., Sucursala Sibiu, prin Casa de schimb valutar, are disponibil pentru vânzare sume mari de mărci, dolari și altă valută. Vânzarea se face la cursul casei de schimb, plus un comision de numai 3 la sută (cel mai mic comision practicat la casele de schimb). TEMEIURILE MARII UNIRI (XV) Prin forma sa de organizare, prin participarea imenselor mulţimi, a delegaţilor aleşi prin votul unanim al populaţiei din întreaga Transilvanie, Adunarea Naţională de la Alba lulia a căpătat un profund caracter plebiscitar, democratic, reprezentând populaţia românească majoritară dintotdeauna pe aceste meleaguri, care era singură în drept să hotărască asupra soartei sale. Din Declaraţia prezentată la 1 Decembrie 1918 Marii Adunări Naţionale de la Alba lulia de către Vasile Goldiş: “Veacuri de-a rândul poporul românesc, adevăratul şi legitimul proprietar al pământului ce fusese odată Dacia, a fost socotit străin şi sclav pe pământul său strămoşesc. Bucăţirea trupului românesc a fost act de barbarie. Distrusă barbaria, unirea tuturor românilor într-un singur stat este cea mai firească pretenţiune a civilizaţiei. Teritoriile locuite de români de la descălecarea lui Traian şi până astăzi au fost teritorii româneşti. Nu există putere de a suci logica până acolo ca invadările elementelor străine, dirijate pe aceste teritorii în chip artificial şi prin abuzul de putere al statului cu scopul desfiinţării noastre naţionale, să poată clătina dreptul nostru de proprietate asupra acestor teritorii. “După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, dimpreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuie să fie uniţi cu Regatul României (...). Va trebui să asigurăm tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi”. (Arh. St. Năsăud, Proces-verbal al Adunării Naţionale de la Alba lulia, p. 101). în cuvântul său pe marginea Declaraţiei de Unire, Iuliu Maniu a declarat: “Această unire noi avem dreptul s-o pretindem pe baza fiinţei noastre unitare naţionale. Suntem toţi de aceeaşi tradiţie şi cu aceleaşi aspiraţiuni. Toată lumea a recunoscut acum că fiecare popor trebuie să se constituie într-un singur stat, că numai aşa se poate contribui la­ înaintarea civilizaţiei mondiale conform însuşirilor sale proprii. îndeosebi noi, românii din Ardeal şi Ungaria, suntem în drept să cerem această unire, fiindcă aici la noi e leagănul românismului. Numai o crudă barbarie poate împiedica ca însăşi vatra, leagănul să fie despărţit, să rămână separat atunci când toate celelalte se unesc. Şi Ardealul trebuie să fie o parte întregitoare din corpul continuare în pag. a 2-a Mihai RACOVIŢAN

Next