Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-08 / nr. 971

N JOI, 8 APRILIE 1971 METALUL SE REGĂ­SEȘTE ÎN PRODUSUL FINIT ÎN PROPORȚIE SCĂZUTĂ. DE CE? (Urmare din pag­i) disciplinei contractuale, prevederile ei sunt încălcate, în mod deliberat de unii furnizori, fără ca aceștia să suporte consecințele neajunsu­rilor ce le provoacă în întreprinderi, fără să mai vorbim de faptul că nu este echitabil ca în relațiile dintre întreprinderi să se manifeste astfel de practici păgubitoare. Continuăm firul investigațiilor. Interlocutor : ing. Atanasie Oargă, șeful serviciului C.T.C. — Din constatările făcute de controlorii de calitate ți din note­le de rebut pe care aceștia le întocmesc, rezultă că cele mai mari pierderi de metal sunt de natură așa zisă tehnologică. Subscrieți la aceste afirmații ? Ce argumente aveți ? — Aș vrea mai întîi să precizez că fiecare caz de rebut este analizat cu toată răspunderea și nu se fac concesii calității. Așa că notele de rebut exprimă o realitate de fapt. — Din tabelul de mai sus rezultă că cel mai mare indice de re­but are loc în turnătorii. Cum vă explicați acest lucru ? — In sectorul cald, orice dereglare în aprovizionare se soldează cu încălcarea proceselor tehnologice, cu scoaterea cuptoarelor din regimul optim de funcționare. Există desigur și cauze subiective, concretizate în nerespectarea disciplinei tehnologice. Funcționarea defectuoasă a unor macarale și utilaje, prepararea unui amestec de formare de slabă calitate sunt tot atîtea cauze ce duc la rebut. Ele sînt dezbătute și analizate de fiecare dată, dar practic .. . — Menirea controlului de calitate este să preîntîmpine pe flux unele produse de slabă calitate. Or­din cele spuse de dv. ponderea controlului se limitează la a constata tardiv ... cauzele rebutului. — Toți cei 29 de controlori de calitate sunt repartizați pe schim­buri și caută, pe cât­e posibil, să evite pierderile de metal. — Au suficientă pregătire și autoritate profesională să poată face acest lucru ? — Cred că aici rezidă unul din punctele slabe ale activității noastre. Controlorii sînt recrutați din rîndurile muncitorilor califi­cați. Nu au o pregătire specială. — Nu găsiți necesară inițierea unor cursuri în care controlorii să fie instruiți temeinic cu toate cerințele ce le implică o astfel de muncă­! Ne oprim aici cu dialogul. Probele strînse sunt suficiente pentru a ne putea face o părere despre cauzele rebutului în turnătorii. Ne­respectarea instrucțiunilor de lucru și încălcarea disciplinei tehno­logice duc în mod frecvent la pierderi nejustificate de metal. Deși în întreprindere domnește optimismul în privința încadrării în normele de consum fixate, nu este lipsit de importanță de­ a se face eforturi pentru evitarea oricăror pierderi. Sugerăm, de asemenea, conducerii întreprinderii să reflecteze asupra faptului că în condițiile actuale circa 75 la sută din economiile de metal, ce se realizează prin reducerea consumului specific, sunt determinate în faza de con­cepție a noilor produse, 13 la sută de tehnologiile utilizate și numai 12 la sută de măsurile ce se iau pe parcurs. Tradiționalele utilaje de turnare, pe care le fabrică întreprin­derea, pot și trebuie supuse unor exigente și riguroase studii în ve­derea reproiectării lor, reducerii actualului consum de metal. Nici în asimilarea produselor noi situația nu este mai bună. In 1970 pen­tru fiecare tonă de role turnate centrifugal s-au consumat in plus mai mult de 300 kg metal. Pierderile de metal în întreprinderea aiudeană sînt favorizate și de practicarea unei metodologii ineficace de fundamentare a nor­melor de consum, pentru că se ia în calcul perioada anterioară de plan cînd structura sortimentală a planului era cu totul alta. Desigur că înscrierea în plan a unor astfel de norme insuficient de reprezen­tative nu este de natură să stimuleze căutările pentru introducerea unui regim sever de economii. Cunoscînd toate acestea am adresat ing. Oliviu Furda, șeful serviciului tehnologic, o întrebare : — Cum vă explicați faptul că întreprinderea încheie fiecare an cu un apreciabil volum de rebut, dar și cu economii de metal ? — Necunoscînd structura de plan la data cînd se fixează normele de consum, este oarecum firesc să păstrezi unele rezerve ... Chiar așa stînd lucrurile nu împărtășim opinia interlocutorului nostru. Se manifestă o prudență exagerată din partea factorilor­ de răspundere, în evidențierea economiilor de metal ce se realizează la fiecare produs. O asemenea optică este alimentată de faptul că pro­­cedîndu-se astfel se înlătură orice posibilitate de­ a acoperi eventua­lele depășiri de consumuri la alte produse. Firește că în acest caz norma nu mai poate avea un caracter dinamic, își pierde rolul său stimulativ în creșterea coeficientului de utilizare a metalului. Considerăm că este oportun să se introducă un control sistema­tic și o evidență riguroasă a economiilor de metal, în așa fel ca ceea ce se economisește de către anumiți oameni, la­ un anumit produs, să nu acopere depășirile la alte produse. Aceasta este cu atît mai necesar cu cît în întreprindere se execută o mulțime de comenzi unicate pentru care normele de consum, de cele mai multe ori, nu sunt comparabile. Poate stabilirea unor norme pe subgrupe de pro­duse ar reflecta mai exact realitatea. Tipizarea unor produse suban­­samble și piese de schimb ar aduce întreprinderii certe avantaje. Confruntînd opiniile exprimate de interlocutorii noștri cu situația concretă existentă în secțiile I.M. Aiud, rezultă că există suficiente rezerve de gospodărire mai judicioasă a metalului, de reducere a nor­melor de consum. Organizațiile de partid, împreună cu comitetul sin­dicatului și organizația de tineret trebuie să întreprindă acțiuni largi de înlăturar­ a rebutului și îmbunătățire a calității producței. Nu­mai așa se va putea obține o valoare nou creată mai mare în com­parație cu cea încorporată în prezent în produsele ce poartă marca I.M. Aiud. Sosirea primăverii iscă, din totdeauna, și semnul febril al începerii lucrărilor agricole. Harnicii noștri cooperatori, cum se poate vedea și din imaginea aceasta, au început cu nădejde bătălia pentru noile roade. Iosif Varga — Decea. împotriva deciziei de pensionare puteți face contestație la Filiala Casei de pen­sii de pe lângă Uniunea județeană a cooperativelor agricole de pro­ducție Alba. Andrei Deszi — Cetatea de Baltă. Dreptul la pensie de invaliditate al membrilor cooperatori aparține acelor membri care și-au pierdut total capacitatea de muncă și au fost încadrați în gradul I, ori II de invaliditate. Invaliditatea de gradul I se ca­racterizează prin pierderea totală a capacității de muncă și nevoia de îngrijire și supraveghere a invalidului de către o altă per­soană. Invaliditatea de gradul II se ca­racterizează prin pierderea totală a capacității de muncă cu posibili­tatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane. Cuantumul pensiei de invalidi­tate se acordă în raport cu gradul de invaliditate, de vechimea în C.A.P. și de vechimea in muncă în alte sectoare de activitate care au case proprii de asigurări și pensii. Ilarie Inocan — Gura Arieșului. In cazul cînd ați fost angajat in noua unitate prin transfer în in­teresul serviciului beneficiați de sporul de salariu pentru continu­itate in cîmpul muncii. In ce privește acordarea sume­lor pentru orele de lucru prestate noaptea, vă îndrumăm a vă adresa comisiei de judecată din întreprinderii cu o cerere cadrul prin care să solicitați suma pentru timpul pe care l-ați prestat. David Gherman — Feneș. In conformitate cu prevederile art. 59, din Legea pensiilor, pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați, pe lingă salariu și pensia în în­tregime, fără ca acestea împreună să poată depăși salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate. In cazul în care salariul tarifar, împreună cu pensia ori numai salariul tarifar depășesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspendă după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata. Gheorghe Buda — Teiuș. Sala­riatul care are o vechime neîntre­ruptă în muncă de peste 8 ani are dreptul la un ajutor pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală ori accident, reprezentînd 85 la sută din sa­lariul tarifar. In ce privește taxa pentru co­­șerii să comunicăm următoarele s 2 lei pentru un coș convențional, 3 lei pentru un coș viu. Coșarul are obligația să se prezinte lunar la curățatul coșurilor caselor. Pamfil Ionuț — Lunca Mureș. Conform Legii 22/1969 funcțiile de gestionari nu pot fi ocupate de persoane care au suferit condam­nări penale pentru fapte care au adus prejudicii avutului obștesc numai dacă au obținut reabilita­rea judecătorească. Din scrisoarea dv. nu am înțeles întrutotul la ce anume v-ați referit cînd ne-ați scris. Pe viitor vă rugăm a fi mai explicit. Iosif Șipoș — Cistei. Adresați-vă Direcției generale pentru agricul­tură, industria alimentară, silvi­cultură și ape Alba. Adam DRAGOI procuror SCURTAREA FAZE­LOR DE PREGĂTIRE întreprinderea de prefabricate din beton Aiud a ocupat locul I în întrecerea desfășurată anul tre­cut, în economia republicană județului. Dar cu aceasta întrece­a­rea nu s-a terminat. Dimpotrivă, fierar-betoniștii s-au angajat să dovedească în continuare că sunt vrednici de locul pe care l-au ocupat. .Ca urm­are, accentul principal a fost pus pe creșterea productivi­tății liniilor tehnologice prin scurtarea fazelor de pregătire și presare, fără a afecta cu nimic calitatea produselor. Realizarea, peste prevederile planului în acest an a 1010 mc. prefabricate din be­ton, confirmă că fruntașii aiudeni se țin de cuvînt. PERFECȚIONĂRI TEHNOLOGICE la Fabrica de hîrtie Petrești, a devenit o tradiție ca de fiecare dată cînd un utilaj de bază intră în reparație capitală sau mijlocie să fie supus unei exigente ope­rații tehnice de perfecționare și îmbunătățire a parametrilor săi productivi. Numeroasele înnoiri aduse uti­lajelor, reparate în acest an, au dus la o sensibilă creștere a pro­ductivității principalelor mașini și utilaje. Exprimat în unități na­turale, efectul acestor perfecțio­nări se concretizează in cele 11 tone hîrtie realizate peste preve­derile planului în cursul acestui UNIREA UN DARAC PE POST DE ...VACA Toată viața, Vasile Munteanu , Ploiești, str. Nicopole nr. 37, fost puțin, afon în materie de tologie. Singurul reprezentant al f estei științe care i-a îmbogățit, ,tr-o oarecare măsură, cultura sa­­nerală a fost. . . vaca. — Vaca, tovarășe profesor, se dosebește de restul zoo prin fap­­t 1 că are în dotare patru pi­­oare și este foarte recomandabilă intru muls, a răspuns el la o cție practică. — Fugi cu... vaca, s-a enervat «minatorul. Unde era să fugă tovarășul nos­­u cu strungă în știință și artă ? ^ unde să ia vaca ? Întîmplarea făcut ca bunicul dinspre tată i­și încheie socotelile pe mapa­­ond și să-i lase drept moștenire a darac de lună. Daracul avea ttri picioare. . . Seamănă cu vaca, a decretat­asile Munteanu. Ce mai, îl plimb­i­ă la Blaj, fiindcă am auzit că Cooperativa meșteșugărească înfrățirea" se caută cu luminare p entru închiriere un astfel de B­­laj. Și n-ar strica, in lipsa vacii, s­­­mulg pe acesta. Zis și făcut, în scurtă vreme a­juns la Blaj și, cum cine are... atac, are parte după plac, au fst angajați ca pîinea caldă, este o oră o telegramă anunța­­ J.C­M -ul că s-a înființat o nouă­­cție de prestări se­­vicii. Uns­a șef de secție, ploieșteanul nos­­­u a început să învîrtă clienții, iclusiv conducerea cooperativei, orba aceea, ca la Ploiești. Cu alte cuvinte, făcea niște sfinte de afaceri, de se crucea pînă și d(a)racul. — Ce faci ? — s-a impacientat intr-un tîrziu conducerea coopera­tivei, văzînd cam cu ce fel de ter­tipuri umblă visul. — Vaca, adică daracul, este al meu. Vi l-am închiriat sau ba ? — Ni l-ai... — Atunci, lăsați-mă să-mi mulg. .. utilajul. Ce, am venit de pomană din Ploiești ? Vorbele lui rămîneau fără re­plică fiindcă conducerea coopera­tivei se gîndea la gratificații pen­tru zelul deosebit care îl punea în direcția diversificării gamei de prestări servicii. — Putem și noi să fim mai demni, a apreciat cineva din con­ducere. Secția merge ? Merge ! Ies veniturile ? In fine... Că mai ciupește „șeful“ ceva din acestea, nu s-e face gaură in cer. Aș pro­pune să nu-i frînăm entuziasmul în muncă cu observații din astea, fiindcă tovarășul ar putea să-și ia daracul și să... După această concluzie, secției dărăcit s-a prezentat șeful la datorie cu puteri noi de muncă. Mergea daracul cu ceasul. O ino­vație — și utilajul închiriat de cooperativă a fost adaptat și pen­tru dărăcitul zdrențelor, fapt care a solicitat din nou atenția telegra­­fiștilor din Blaj, chemați să in­formeze fulger U.J.C.JVL-ul de in­genioasa realizare care a permis ca numărul secțiilor... In timp ce depeșele zburau pe fir, șeful de secție se ținea de afaceri. Nu dă­dea bonuri cetățenilor, iși însușea ultimul, plus taxa de dărăcit, o făcea pe „prestidigitatorul" cu marfa clienților. Conducerea coo­perativei l-a chemat din nou la o întîlnire. — Vă țineți de afaceri, tova­rășe. . . — Măoare rău, tovarăși. Așa ne-a fost vorba ? Regret că tre­buie să desființăm secțiile înfiin­țate cu atîta trudă de subsemna­tul. A zis ploieșteanul c-un picior pe plecare. — Stai dom’le. .. —­­ Altfel eu nu pot lucra... Gîndiți-vă ! Un darac are omul. .. Nu merge ca lumea în Blaj, pof­tim, mă solicită cu utilajul meu o cooperativă din Bihor, unde, cică, ar fi teren neexplorat. — Dar nu vă supărați, — a să­rit din nou, speriată, conducerea cooperativei. Am zis și noi așa... Te rugăm să rămîi și să lucrezi tot așa de conștiincios pentru prosperitatea cooperativei noastre meșteșugărești. „Șeful", fire slabă, a rămas. A renunțat la deplasări prin țară, prilej care i-ar fi permis să cu­noască frumusețile naturii. A rămas la Blaj­ul, daracul și... afacerile. Mult corespunzător, da­racul se întrecea pe sine nu dărăci cît mai multă lună și fru­n­musețe de zdrențe. Proprietarul, nea Vasilică, nu mai prididea cu încasarea uiumului și taxelor pe care și le însușea. Tocmai se gîn­dea să-și sporească numărul bu­zunarelor cu gabarit depășit cînd l-au vizitat, ca din senin, organele de miliție. — S-aveți noroc ! — s-a grăbit ploieșteanul să-i salute. — Avem noi nu te teme dar ia, hai frumușel cu noi. . — Vreți să mă supărați ? — i-a apostrofat el. Se poate? Ori nu țineți la Blaj. E un oraș a-ntîia... — Să vedem ce-o da... Blajul, fiindcă dumneata ai escrocat în ultima perioadă 32 de cetățeni care, deși au stat la darac la rînd ca la moară, erau să plece acasă cu mîinile goale. Ori aveai de gînd să le trimiți chitanțele și bunurile sustrase prin... poștă ? — Păi... un d(a)rac are omul. — De acord. Tocmai de aceea vi se cuvine și un proces penal pen­tru delapidare și furt. Să fie. .. echilibru. Lt.­ntaj. de miliție Călin ANCA, Radu GLIGOR FOILETON Pagina a 3-a PLENARA IÁMMÁ A mumm meiean AL SIHOICA LELOR (Urmare din pag. 1) tră socialistă, plenara a hotărît să mărească numărul de membri ai Consiliului județean și ai biroului său. Au mai fost a­­leși ca membri ai birou­lui executiv al Consiliului jude­țean al sindicatelor tovarășii : Petrea Dănilă, inginer-șef la U. M. Cugir, Marilena Cormoș, medic la Galda de Jos, Ghița Bîl­­dea, maistru la Fabrica de încăl­țăminte „Ardeleana“ Alba Iulia, Angela Indrei, lucrătoare în comerț la Alba Iulia, Ernst Fru­hn, șeful fermei din Cîlnic a I.A.S. Alba Iu­­lia, Egyed Alexandru, muncitor la U.P.S. Ocna Mureș, membru al bi­roului Consiliului județean al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ladislau On, președin­tele Comitetului sindicatului de la Exploatarea minieră Roșia Mon­tană, Cornel Cramba, președintele Comitetului sindicatului de la C.P.L. Cîmpeni, Cecilia Muntean, funcționară la Filiala județeană Alba a Băncii Naționale, și Pavel Mărginean, tehnician la întreprin­derea județeană de construcții­­montaj. Au fost aleși, ca vicepreședinți ai Consiliului județean al sindica­telor, tovarășii Petrea Dănilă, inginer-șef la U.M. Cugir, Florica Stricat, președinta Comitetului sin­dicatului de la Fabrica „Sebeșul“ și Egyed Alexandru, muncitor la Uzina de produse sodice Ocna Mureș. Plenara a adoptat textul unei scrisori adresate Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. ALBA IULIA : Cinci pentru in­fern („Columna“) ; Povestea piti­cului Bimbo („23 August“) ; AIUD : B D. intră în acțiune ; BLAJ : Hibernatus ; OCNA MUREȘ : Răz­bunarea Sfîntului ; CUGIR : Pomul de Crăciun­­ („Muncitoresc“); Fa­­blio magicianul („7 Noiembrie“) ; SEBEȘ : Judecata pisoiului Brînzo ; („Sebeșul“) ; Căpitanul Florian („Progresul"); ZLATNA : întoar­cerea dr. Mabuse ; TEIUȘ : Profe­sorul infernului ; CIMPENI : în­toarcerea dr. Mabuse ; ABRUD : Feriți-vă, automobilul ; ROȘIA MONTANA : Sentința ; BAIA DE ARIEȘ : In arșița nopții. 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 . 001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00­­0 de ani, în 50 de evocări. 20.10 Istorie vie. 20.50 Antologie lirică, emisiune de versuri. 21.10 Intermezzo folcloric cu frații Petreuș. 21.20 „Planeta se grăbește“ — film documentar de montaj. „Con­traste pe planetă“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Recital Enrico Macias. D0PDÖDDDDDDaoDDDDDDDaao D DÖ D angajează de urgență pentru șantierele Tarnița, Mă­­rișelu și Fîntînele, următoarele categorii de muncitori: — MINERI (SUBTERANI ȘI LA SUPRAFAȚA); — BETONIȘTI ; — MECANICI SUBTERANI ; — ELECTRICIENI INTRE MINERE ȘI REPARAȚII ; — ȘOFERI PENTRU MAȘINI TATRA ; — EXCAVATORIȘTI ; — BULDOZERIȘTI ; — ZIDARI ; — DULGHERI; — NECALIFICAȚI. / SE ASIGURA : — salarizare conform H.C.M. 914/1968 ; — majorarea salariilor cu 5, 10 și 15 la sută, conform H.C.M. 914/1968, articolul 4 ; — spor șantier conform H.C.M. 1­053/1959 ; — regim de lucru 8-10 ore în acord și în regie ; — cazare în colonia șantierului; — masă contra cost. In imaginea de față, fotore­porterul nostru i-a pe Laurențiu Nicușor, surprins maistru în secția tăioase din cadrul I.I.L. „Mureșul“ din Aiud și pe muncitorul Aurel Mocanu, în timp ce se consultau asupra unor noi modele de bricege care vor intra în procesul de fabricație. întreprinderea de gospodărie comunală și locativă SEBEȘ, STR. LEM­N NR. 92 angajează : 2 tehnicieni construcții civile și industriale Informații suplimentare la sediul întreprinderii sau te­lefon 142. lit

Next