Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-08 / nr. 971
N JOI, 8 APRILIE 1971 METALUL SE REGĂSEȘTE ÎN PRODUSUL FINIT ÎN PROPORȚIE SCĂZUTĂ. DE CE? (Urmare din pagi) disciplinei contractuale, prevederile ei sunt încălcate, în mod deliberat de unii furnizori, fără ca aceștia să suporte consecințele neajunsurilor ce le provoacă în întreprinderi, fără să mai vorbim de faptul că nu este echitabil ca în relațiile dintre întreprinderi să se manifeste astfel de practici păgubitoare. Continuăm firul investigațiilor. Interlocutor : ing. Atanasie Oargă, șeful serviciului C.T.C. — Din constatările făcute de controlorii de calitate ți din notele de rebut pe care aceștia le întocmesc, rezultă că cele mai mari pierderi de metal sunt de natură așa zisă tehnologică. Subscrieți la aceste afirmații ? Ce argumente aveți ? — Aș vrea mai întîi să precizez că fiecare caz de rebut este analizat cu toată răspunderea și nu se fac concesii calității. Așa că notele de rebut exprimă o realitate de fapt. — Din tabelul de mai sus rezultă că cel mai mare indice de rebut are loc în turnătorii. Cum vă explicați acest lucru ? — In sectorul cald, orice dereglare în aprovizionare se soldează cu încălcarea proceselor tehnologice, cu scoaterea cuptoarelor din regimul optim de funcționare. Există desigur și cauze subiective, concretizate în nerespectarea disciplinei tehnologice. Funcționarea defectuoasă a unor macarale și utilaje, prepararea unui amestec de formare de slabă calitate sunt tot atîtea cauze ce duc la rebut. Ele sînt dezbătute și analizate de fiecare dată, dar practic .. . — Menirea controlului de calitate este să preîntîmpine pe flux unele produse de slabă calitate. Ordin cele spuse de dv. ponderea controlului se limitează la a constata tardiv ... cauzele rebutului. — Toți cei 29 de controlori de calitate sunt repartizați pe schimburi și caută, pe câte posibil, să evite pierderile de metal. — Au suficientă pregătire și autoritate profesională să poată face acest lucru ? — Cred că aici rezidă unul din punctele slabe ale activității noastre. Controlorii sînt recrutați din rîndurile muncitorilor calificați. Nu au o pregătire specială. — Nu găsiți necesară inițierea unor cursuri în care controlorii să fie instruiți temeinic cu toate cerințele ce le implică o astfel de muncă! Ne oprim aici cu dialogul. Probele strînse sunt suficiente pentru a ne putea face o părere despre cauzele rebutului în turnătorii. Nerespectarea instrucțiunilor de lucru și încălcarea disciplinei tehnologice duc în mod frecvent la pierderi nejustificate de metal. Deși în întreprindere domnește optimismul în privința încadrării în normele de consum fixate, nu este lipsit de importanță de a se face eforturi pentru evitarea oricăror pierderi. Sugerăm, de asemenea, conducerii întreprinderii să reflecteze asupra faptului că în condițiile actuale circa 75 la sută din economiile de metal, ce se realizează prin reducerea consumului specific, sunt determinate în faza de concepție a noilor produse, 13 la sută de tehnologiile utilizate și numai 12 la sută de măsurile ce se iau pe parcurs. Tradiționalele utilaje de turnare, pe care le fabrică întreprinderea, pot și trebuie supuse unor exigente și riguroase studii în vederea reproiectării lor, reducerii actualului consum de metal. Nici în asimilarea produselor noi situația nu este mai bună. In 1970 pentru fiecare tonă de role turnate centrifugal s-au consumat in plus mai mult de 300 kg metal. Pierderile de metal în întreprinderea aiudeană sînt favorizate și de practicarea unei metodologii ineficace de fundamentare a normelor de consum, pentru că se ia în calcul perioada anterioară de plan cînd structura sortimentală a planului era cu totul alta. Desigur că înscrierea în plan a unor astfel de norme insuficient de reprezentative nu este de natură să stimuleze căutările pentru introducerea unui regim sever de economii. Cunoscînd toate acestea am adresat ing. Oliviu Furda, șeful serviciului tehnologic, o întrebare : — Cum vă explicați faptul că întreprinderea încheie fiecare an cu un apreciabil volum de rebut, dar și cu economii de metal ? — Necunoscînd structura de plan la data cînd se fixează normele de consum, este oarecum firesc să păstrezi unele rezerve ... Chiar așa stînd lucrurile nu împărtășim opinia interlocutorului nostru. Se manifestă o prudență exagerată din partea factorilor de răspundere, în evidențierea economiilor de metal ce se realizează la fiecare produs. O asemenea optică este alimentată de faptul că procedîndu-se astfel se înlătură orice posibilitate de a acoperi eventualele depășiri de consumuri la alte produse. Firește că în acest caz norma nu mai poate avea un caracter dinamic, își pierde rolul său stimulativ în creșterea coeficientului de utilizare a metalului. Considerăm că este oportun să se introducă un control sistematic și o evidență riguroasă a economiilor de metal, în așa fel ca ceea ce se economisește de către anumiți oameni, la un anumit produs, să nu acopere depășirile la alte produse. Aceasta este cu atît mai necesar cu cît în întreprindere se execută o mulțime de comenzi unicate pentru care normele de consum, de cele mai multe ori, nu sunt comparabile. Poate stabilirea unor norme pe subgrupe de produse ar reflecta mai exact realitatea. Tipizarea unor produse subansamble și piese de schimb ar aduce întreprinderii certe avantaje. Confruntînd opiniile exprimate de interlocutorii noștri cu situația concretă existentă în secțiile I.M. Aiud, rezultă că există suficiente rezerve de gospodărire mai judicioasă a metalului, de reducere a normelor de consum. Organizațiile de partid, împreună cu comitetul sindicatului și organizația de tineret trebuie să întreprindă acțiuni largi de înlăturar a rebutului și îmbunătățire a calității producței. Numai așa se va putea obține o valoare nou creată mai mare în comparație cu cea încorporată în prezent în produsele ce poartă marca I.M. Aiud. Sosirea primăverii iscă, din totdeauna, și semnul febril al începerii lucrărilor agricole. Harnicii noștri cooperatori, cum se poate vedea și din imaginea aceasta, au început cu nădejde bătălia pentru noile roade. Iosif Varga — Decea. împotriva deciziei de pensionare puteți face contestație la Filiala Casei de pensii de pe lângă Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție Alba. Andrei Deszi — Cetatea de Baltă. Dreptul la pensie de invaliditate al membrilor cooperatori aparține acelor membri care și-au pierdut total capacitatea de muncă și au fost încadrați în gradul I, ori II de invaliditate. Invaliditatea de gradul I se caracterizează prin pierderea totală a capacității de muncă și nevoia de îngrijire și supraveghere a invalidului de către o altă persoană. Invaliditatea de gradul II se caracterizează prin pierderea totală a capacității de muncă cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane. Cuantumul pensiei de invaliditate se acordă în raport cu gradul de invaliditate, de vechimea în C.A.P. și de vechimea in muncă în alte sectoare de activitate care au case proprii de asigurări și pensii. Ilarie Inocan — Gura Arieșului. In cazul cînd ați fost angajat in noua unitate prin transfer în interesul serviciului beneficiați de sporul de salariu pentru continuitate in cîmpul muncii. In ce privește acordarea sumelor pentru orele de lucru prestate noaptea, vă îndrumăm a vă adresa comisiei de judecată din întreprinderii cu o cerere cadrul prin care să solicitați suma pentru timpul pe care l-ați prestat. David Gherman — Feneș. In conformitate cu prevederile art. 59, din Legea pensiilor, pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajați, pe lingă salariu și pensia în întregime, fără ca acestea împreună să poată depăși salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate. In cazul în care salariul tarifar, împreună cu pensia ori numai salariul tarifar depășesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspendă după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata. Gheorghe Buda — Teiuș. Salariatul care are o vechime neîntreruptă în muncă de peste 8 ani are dreptul la un ajutor pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală ori accident, reprezentînd 85 la sută din salariul tarifar. In ce privește taxa pentru coșerii să comunicăm următoarele s 2 lei pentru un coș convențional, 3 lei pentru un coș viu. Coșarul are obligația să se prezinte lunar la curățatul coșurilor caselor. Pamfil Ionuț — Lunca Mureș. Conform Legii 22/1969 funcțiile de gestionari nu pot fi ocupate de persoane care au suferit condamnări penale pentru fapte care au adus prejudicii avutului obștesc numai dacă au obținut reabilitarea judecătorească. Din scrisoarea dv. nu am înțeles întrutotul la ce anume v-ați referit cînd ne-ați scris. Pe viitor vă rugăm a fi mai explicit. Iosif Șipoș — Cistei. Adresați-vă Direcției generale pentru agricultură, industria alimentară, silvicultură și ape Alba. Adam DRAGOI procuror SCURTAREA FAZELOR DE PREGĂTIRE întreprinderea de prefabricate din beton Aiud a ocupat locul I în întrecerea desfășurată anul trecut, în economia republicană județului. Dar cu aceasta întrecearea nu s-a terminat. Dimpotrivă, fierar-betoniștii s-au angajat să dovedească în continuare că sunt vrednici de locul pe care l-au ocupat. .Ca urmare, accentul principal a fost pus pe creșterea productivității liniilor tehnologice prin scurtarea fazelor de pregătire și presare, fără a afecta cu nimic calitatea produselor. Realizarea, peste prevederile planului în acest an a 1010 mc. prefabricate din beton, confirmă că fruntașii aiudeni se țin de cuvînt. PERFECȚIONĂRI TEHNOLOGICE la Fabrica de hîrtie Petrești, a devenit o tradiție ca de fiecare dată cînd un utilaj de bază intră în reparație capitală sau mijlocie să fie supus unei exigente operații tehnice de perfecționare și îmbunătățire a parametrilor săi productivi. Numeroasele înnoiri aduse utilajelor, reparate în acest an, au dus la o sensibilă creștere a productivității principalelor mașini și utilaje. Exprimat în unități naturale, efectul acestor perfecționări se concretizează in cele 11 tone hîrtie realizate peste prevederile planului în cursul acestui UNIREA UN DARAC PE POST DE ...VACA Toată viața, Vasile Munteanu , Ploiești, str. Nicopole nr. 37, fost puțin, afon în materie de tologie. Singurul reprezentant al f estei științe care i-a îmbogățit, ,tr-o oarecare măsură, cultura sanerală a fost. . . vaca. — Vaca, tovarășe profesor, se dosebește de restul zoo prin fapt 1 că are în dotare patru pioare și este foarte recomandabilă intru muls, a răspuns el la o cție practică. — Fugi cu... vaca, s-a enervat «minatorul. Unde era să fugă tovarășul nosu cu strungă în știință și artă ? ^ unde să ia vaca ? Întîmplarea făcut ca bunicul dinspre tată iși încheie socotelile pe mapaond și să-i lase drept moștenire a darac de lună. Daracul avea ttri picioare. . . Seamănă cu vaca, a decretatasile Munteanu. Ce mai, îl plimbiă la Blaj, fiindcă am auzit că Cooperativa meșteșugărească înfrățirea" se caută cu luminare p entru închiriere un astfel de Blaj. Și n-ar strica, in lipsa vacii, smulg pe acesta. Zis și făcut, în scurtă vreme ajuns la Blaj și, cum cine are... atac, are parte după plac, au fst angajați ca pîinea caldă, este o oră o telegramă anunța J.CM -ul că s-a înființat o nouăcție de prestări sevicii. Unsa șef de secție, ploieșteanul nosu a început să învîrtă clienții, iclusiv conducerea cooperativei, orba aceea, ca la Ploiești. Cu alte cuvinte, făcea niște sfinte de afaceri, de se crucea pînă și d(a)racul. — Ce faci ? — s-a impacientat intr-un tîrziu conducerea cooperativei, văzînd cam cu ce fel de tertipuri umblă visul. — Vaca, adică daracul, este al meu. Vi l-am închiriat sau ba ? — Ni l-ai... — Atunci, lăsați-mă să-mi mulg. .. utilajul. Ce, am venit de pomană din Ploiești ? Vorbele lui rămîneau fără replică fiindcă conducerea cooperativei se gîndea la gratificații pentru zelul deosebit care îl punea în direcția diversificării gamei de prestări servicii. — Putem și noi să fim mai demni, a apreciat cineva din conducere. Secția merge ? Merge ! Ies veniturile ? In fine... Că mai ciupește „șeful“ ceva din acestea, nu s-e face gaură in cer. Aș propune să nu-i frînăm entuziasmul în muncă cu observații din astea, fiindcă tovarășul ar putea să-și ia daracul și să... După această concluzie, secției dărăcit s-a prezentat șeful la datorie cu puteri noi de muncă. Mergea daracul cu ceasul. O inovație — și utilajul închiriat de cooperativă a fost adaptat și pentru dărăcitul zdrențelor, fapt care a solicitat din nou atenția telegrafiștilor din Blaj, chemați să informeze fulger U.J.C.JVL-ul de ingenioasa realizare care a permis ca numărul secțiilor... In timp ce depeșele zburau pe fir, șeful de secție se ținea de afaceri. Nu dădea bonuri cetățenilor, iși însușea ultimul, plus taxa de dărăcit, o făcea pe „prestidigitatorul" cu marfa clienților. Conducerea cooperativei l-a chemat din nou la o întîlnire. — Vă țineți de afaceri, tovarășe. . . — Măoare rău, tovarăși. Așa ne-a fost vorba ? Regret că trebuie să desființăm secțiile înființate cu atîta trudă de subsemnatul. A zis ploieșteanul c-un picior pe plecare. — Stai dom’le. .. — Altfel eu nu pot lucra... Gîndiți-vă ! Un darac are omul. .. Nu merge ca lumea în Blaj, poftim, mă solicită cu utilajul meu o cooperativă din Bihor, unde, cică, ar fi teren neexplorat. — Dar nu vă supărați, — a sărit din nou, speriată, conducerea cooperativei. Am zis și noi așa... Te rugăm să rămîi și să lucrezi tot așa de conștiincios pentru prosperitatea cooperativei noastre meșteșugărești. „Șeful", fire slabă, a rămas. A renunțat la deplasări prin țară, prilej care i-ar fi permis să cunoască frumusețile naturii. A rămas la Blajul, daracul și... afacerile. Mult corespunzător, daracul se întrecea pe sine nu dărăci cît mai multă lună și frunmusețe de zdrențe. Proprietarul, nea Vasilică, nu mai prididea cu încasarea uiumului și taxelor pe care și le însușea. Tocmai se gîndea să-și sporească numărul buzunarelor cu gabarit depășit cînd l-au vizitat, ca din senin, organele de miliție. — S-aveți noroc ! — s-a grăbit ploieșteanul să-i salute. — Avem noi nu te teme dar ia, hai frumușel cu noi. . — Vreți să mă supărați ? — i-a apostrofat el. Se poate? Ori nu țineți la Blaj. E un oraș a-ntîia... — Să vedem ce-o da... Blajul, fiindcă dumneata ai escrocat în ultima perioadă 32 de cetățeni care, deși au stat la darac la rînd ca la moară, erau să plece acasă cu mîinile goale. Ori aveai de gînd să le trimiți chitanțele și bunurile sustrase prin... poștă ? — Păi... un d(a)rac are omul. — De acord. Tocmai de aceea vi se cuvine și un proces penal pentru delapidare și furt. Să fie. .. echilibru. Lt.ntaj. de miliție Călin ANCA, Radu GLIGOR FOILETON Pagina a 3-a PLENARA IÁMMÁ A mumm meiean AL SIHOICA LELOR (Urmare din pag. 1) tră socialistă, plenara a hotărît să mărească numărul de membri ai Consiliului județean și ai biroului său. Au mai fost aleși ca membri ai biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor tovarășii : Petrea Dănilă, inginer-șef la U. M. Cugir, Marilena Cormoș, medic la Galda de Jos, Ghița Bîldea, maistru la Fabrica de încălțăminte „Ardeleana“ Alba Iulia, Angela Indrei, lucrătoare în comerț la Alba Iulia, Ernst Fruhn, șeful fermei din Cîlnic a I.A.S. Alba Iulia, Egyed Alexandru, muncitor la U.P.S. Ocna Mureș, membru al biroului Consiliului județean al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ladislau On, președintele Comitetului sindicatului de la Exploatarea minieră Roșia Montană, Cornel Cramba, președintele Comitetului sindicatului de la C.P.L. Cîmpeni, Cecilia Muntean, funcționară la Filiala județeană Alba a Băncii Naționale, și Pavel Mărginean, tehnician la întreprinderea județeană de construcțiimontaj. Au fost aleși, ca vicepreședinți ai Consiliului județean al sindicatelor, tovarășii Petrea Dănilă, inginer-șef la U.M. Cugir, Florica Stricat, președinta Comitetului sindicatului de la Fabrica „Sebeșul“ și Egyed Alexandru, muncitor la Uzina de produse sodice Ocna Mureș. Plenara a adoptat textul unei scrisori adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. ALBA IULIA : Cinci pentru infern („Columna“) ; Povestea piticului Bimbo („23 August“) ; AIUD : B D. intră în acțiune ; BLAJ : Hibernatus ; OCNA MUREȘ : Răzbunarea Sfîntului ; CUGIR : Pomul de Crăciun („Muncitoresc“); Fablio magicianul („7 Noiembrie“) ; SEBEȘ : Judecata pisoiului Brînzo ; („Sebeșul“) ; Căpitanul Florian („Progresul"); ZLATNA : întoarcerea dr. Mabuse ; TEIUȘ : Profesorul infernului ; CIMPENI : întoarcerea dr. Mabuse ; ABRUD : Feriți-vă, automobilul ; ROȘIA MONTANA : Sentința ; BAIA DE ARIEȘ : In arșița nopții. 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 . 001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.000 de ani, în 50 de evocări. 20.10 Istorie vie. 20.50 Antologie lirică, emisiune de versuri. 21.10 Intermezzo folcloric cu frații Petreuș. 21.20 „Planeta se grăbește“ — film documentar de montaj. „Contraste pe planetă“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Recital Enrico Macias. D0PDÖDDDDDDaoDDDDDDDaao D DÖ D angajează de urgență pentru șantierele Tarnița, Mărișelu și Fîntînele, următoarele categorii de muncitori: — MINERI (SUBTERANI ȘI LA SUPRAFAȚA); — BETONIȘTI ; — MECANICI SUBTERANI ; — ELECTRICIENI INTRE MINERE ȘI REPARAȚII ; — ȘOFERI PENTRU MAȘINI TATRA ; — EXCAVATORIȘTI ; — BULDOZERIȘTI ; — ZIDARI ; — DULGHERI; — NECALIFICAȚI. / SE ASIGURA : — salarizare conform H.C.M. 914/1968 ; — majorarea salariilor cu 5, 10 și 15 la sută, conform H.C.M. 914/1968, articolul 4 ; — spor șantier conform H.C.M. 1053/1959 ; — regim de lucru 8-10 ore în acord și în regie ; — cazare în colonia șantierului; — masă contra cost. In imaginea de față, fotoreporterul nostru i-a pe Laurențiu Nicușor, surprins maistru în secția tăioase din cadrul I.I.L. „Mureșul“ din Aiud și pe muncitorul Aurel Mocanu, în timp ce se consultau asupra unor noi modele de bricege care vor intra în procesul de fabricație. întreprinderea de gospodărie comunală și locativă SEBEȘ, STR. LEMN NR. 92 angajează : 2 tehnicieni construcții civile și industriale Informații suplimentare la sediul întreprinderii sau telefon 142. lit