Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-08 / nr. 997

1 ) I PITOLETARI PIN TOATE Ț&STILI, UNIȚI V\\ Manireu ANUL IV, NR. 997 SIMBRIA, 8 MAI 1971 8 PAGINI, 30 BANI 1 Cea de-a 50-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist Român, eveniment de importanță epocală în istoria mișcării muncitorești din țara noastră, In poporului român, a fost sărbătorită, viața vi­neri dimineața, în Capitală, în cadrul u­­nei adunări solemne organizate în sala Palatului Republicii Socialiste România. Marea sală are un aspect festiv. Pe fundalul scenei, dominat de faldurile dra­pelelor partidului și statului, se văd ste­ma Partidului Comunist Român, cifra ju­biliară „50“ și datele jubiliare : „1921— 1971“. La ora 10 dimineața, o furtună de a­­plauze și urale salută sosirea în sală a conducătorilor partidului și statului. In prezidiu iau loc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ma­xim Bergh­ianu, Florian Dănălach­e, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Du­mitru Popesc­u, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajo­­vici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Carol Király, Va­sile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Teles­­cu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum și participanți la crearea partidului și alți veterani ai mișcării muncitorești din țara noastră — Gheorghe Cristescu, pri­mul secretar general al Partidului Comu­nist din România, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cruceanu, Ion Ni­­culi, Alexandru Sencovici, Gheorghe Va­­silichi, Petre Constantinescu-Iași, Wanda Nicolschi, Constantin Tiulescu, Constan­ța Crăciun, Vasile Bîgu, Victor Brătfălea­­nu, Ion Popescu-Puțuri, Sanda Rangheț, Anton Breitenhofer, Ladislau Banyai, La­jos Csogor, József Méliusz, Gheorghe Pe­­trescu, Gheorghe Rusu, Mihai Roșianu și Vida Géza — fruntași în muncă din industrie, și­ agricultură — eroi ai mun­cii socialiste conducători ai organizați­ilor obștești, generali, oameni de știință, artă și cultură. Se aflau în sală membrii C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, ai Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, activiști de partid și de stat, numeroși membri­ de partid din ilegalita­te veniți din toate județele țării, primii secretari ai comitetelor județene ale P.C.R., conducători ai instituțiilor centra­le și organizațiilor obștești, muncitori și țărani fruntași In producție, militari ai Forțelor noastre Armate, savanți, creatori pe tărîmul artelor. Miile de oameni prezenți la adunarea solemnă ofereau imaginea simbolică însăși istoriei partidului. Alături de parti­­­cipanți la primul congres de constituire a P.C.R., de vechi militanți care în anii negrii ai ilegalității au luptat în rîndurile partidului în marile bătălii de clasă or­ganizate și conduse de comuniști pentru libertatea și independența patriei, pen­tru fericirea poporului, alături de cei ca­re și-au adus contribuția la victoria in­surecției de la 23 August, instaurarea re­gimului democrat, la înfăptuirea revolu­ției populare, se aflau reprezentanții tu­turor categoriilor de oameni ai muncii, români, maghiari, germani și de alte na­ționalități, de toate vârstele și profesiile. Sunt cei care cu brațele și cu mintea par­ticipă cu pasiune și înaltă responsabili­tate patriotică la elaborarea și traducerea in viață a politicii Partidului Comunist Român, înălțind pe pămî­ntul patriei noas­tre edificiul societății socialiste multil­­­eral dezvoltate. Erau de față șefi ai misiunilor diplo­­matice acreditați­ în Republica Socialistă România. (Continuare in pag. a Vil-a) „...Partidul sînt oamenii, istoria sa este istoria oamenilor, conștiința sa este conștiința oamenilor. Putem spune cu deplin temei: partidul sîntem noi, membrii săi, reprezentanții poporului. El nu este nici mai bun, nici mai rău decit sîntem noi, clarviziunea sa este clarviziunea colectivă a membrilor săi, a conducerii sale. Sîntem astăzi întru totul îndreptățiți să afirmăm: partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi“ NICOLAE CEAUȘESCU ADUNAREA SOLEMNĂ MI CIIPITIlLÜ CONSECRAȚII SĂRBĂTORIRII GLORIOSULUI SEMICENTENAR EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși și prieteni. Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român, e­­veniment de însemnătate istorică epocală în viața poporului nostru. Cu acest prilej festiv permiteți-mi să vă adresez dumneavoastră, tuturor comuniștilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări și un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și guvernului Republicii Socialiste România (c­ a­plauze puternice, prelungite). Această aniversare prilejuiește o retrospec­tivă a drumului parcurs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toți oamenii muncii din patria noastră pentru dreptate și libertate socială și națională, pentru răsturna­rea regimului burghezo moșieresc, pentru cu­cerirea puterii politice și făurirea cu suc­ces a socialismului în România. Drumul strâ­bătut nu a fost neted : au trebuit învinse mul­te greutăți, trecute mari obstacole — dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile și nici chiar moartea nu i-au putut abate pe comuniști din calea lor. Comuniștii au ținut întotdeauna sus steagul luptei sociale și naționale, acționînd ca organizatori și conducători încercați ai cla­sei muncitoare, ai întregului nostru popor muncitor. (Aplauze puternice, prelungite). Ce­ea ce i-a însuflețit permanent pe comu­niști în lupta lor a fost încrederea nestrămu­tată în învățătura atotbiruitoare marxist-le­­ninistă, devotamentul nemărginit față de nă­zuințele de libertate națională și dreptate so­cială ale poporului. (Vii aplauze). La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulți activiști din anii ilegalității care și-au înde­plinit cu înalt devotament nețărmurit sarcini­le încredințate de partid, aducîndu-și contri­buția la toate marile succese obținute de par­tidul și poporul nostru. Partidul îi prețuiește în cel mai înalt grad pe activiștii din anii ile­galității. In numele Comitetului Central, b­ a­mulți din cei care au luat parte la înființa­rea partidului în 1921 și care au activat în­ rîndurile sale nu mai sînt printre noi. In semn de adine omagiu, propun să păstrăm un mo­ment de reculegere. (Asistența se ridică pen­tru cîteva clipe în picioare, cinstind memoria celor dispăruți). Istoria partidului nostru este istoria lupte­lor­ sociale și naționale ale clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, ale tuturor oame­nilor muncii fără deosebire de naționalitate, este istoria nașterii și dezvoltării mișcării muncitorești și revoluționare din România. Noi, comuniștii, suntem continuatorii tradiți­ilor progresiste ale poporului. Cinstim pe toți acei care au stat în fruntea luptei împotriva asupririi străine, pentru­ neatîrnarea poporu­lui, pentru formarea statului național român. "Greul luptelor l-au dus întotdeauna maselor largi populare , le adresăm recunoștința noas­tră fierbinte și ne plecăm cu smerenie în­ fața­. .­jertfelor­­ grele pe care le-au dat­­ în aceste lupte. Secolul al XIX-lea s-a caracterizat mari mișcări pentru eliberarea națională prin și socială. Răscoala din 1821, revoluția din 1848, Unirea Principatelor In 1859, războiul pentru independență din­ 1877 sunt momente cruciale în istoria țării noastre. Aceste evenimente, au marcat totodată intrarea țării pe calea dez­voltării capitaliste, precum și apariția pe sce­na istoriei, o dată cu burghezia, a clasei mun­citoare. In a doua jumătate a secolului trecut, îndeosebi după formarea statului național ro­mân In 1859, România a cunoscut o puternică dezvoltare capitalistă. Situația specifică, de­terminată de dependența față de imperiul oto­man și de pătrunderea în economia țării, în­că din acea perioadă a capitalului străin, a creat oamenilor muncii condiții deosebit de grele. In acest cadru, încă în perioada 1860— 1870, începe crearea organizațiilor muncito­rești. Trebuie să menționez că formarea prime­lor cercuri muncitorești, începutul răspîndirii ideilor socialiste în România au fost stimu­late de legăturile militanților români, cu fău­ritorii socialismului științific — Marx și En­gels. Intr-o scrisoare trimisă militantului so­­­­cialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că (Continuare în pag. a II-a) Mărețe tradiții revoluționare de luptă pentru eliberarea socială și națională a poporului, pentru socialism Stimați tovarăși, dresez tuturor calde felicitări și mulțumiri­i comuniste ! (Aplauze îndelungate). PREZIDIUL ADUNĂRII SOLEMNE n t

Next