Unirea, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)
1971-06-11 / nr. 1026
Pagina a 2-a ACTIVITĂȚILOR PIONIEREȘTI-CONȚINUT BOGAT, VARIAT ȘI ATRACTIV Conferințele orășenești ale Organizației pionierilor din orașele Aiud și Blaj au prilejuit celor prezenți un viu schimb de păreri, posibilitatea generalizării inițiativelor valoroase și a rezultatelor bune obținute în activitatea pionierească, în cele ce urmează vom insera cîteva din opiniile formulate de unii dintre participanții la lucrările acestor conferințe. Astfel, tovarășii Ioan Man, conducătorul cercului de arheologie de la Biroul „Iacob Mureșianu" din Blaj, și Valeria Barbu, conducătoarea cercului electrotehnic de la Școala generală din Gîmbaș, s-au referit în cuvîntul lor la necesitatea atragerii și participării în masă a pionierilor la activitățile din cercurile pionierești. Aceasta reprezintă — au subliniat vorbitorii — nu numai o modalitate atractivă și eficientă de fructificare a talentului și forței lor creatoare, ci și un mijloc important de a-i obișnui pe copii cu activitatea socială comună, de a le dezvolta simțul de răspundere față de colectivitate. Pentru aceasta este necesar, au reliefat tovarășii Maria Hancaș, comandant de unitate la Liceul „Iacob Mureșianu" din Blaj, și Maria Zdrula, comandant de detașament la Școala generală nr. 1 din Aiud, precum și alți tovarăși, ca toate cadrele didactice să-și aducă un aport sporit la organizarea și desfășurarea activităților pionierești, atît în cadrul cercurilor, cît și a grupelor, detașamentelor și unităților de pionieri, în funcție de specialitatea lor și de înclinațiile pe care le au. In viitor va trebui ca în atenția consiliilor orășenești ale pionierilor de aici, a organizațiilor de partid din școli, să stea în mai mare măsură antrenarea tuturor cadrelor didactice la buna organizare și desfășurare a activității de educare comunistă a tinerei generații. Arătînd, în cuvîntul său, că organizațiile de pionieri — concepute ca o formă de activitate socială a copiilor — Pe marginea unor conferințe orășenești ale Organizației pionierilor sunt chemate astăzi să-și aducă un aport sporit la formarea profilului etic și cetățenesc al copiilor, la cultivarea patriotismului, al respectului și dragostei pentru muncă, pentru eforturile creatoare și realizările mărețe obținute de poporul nostru, tovarășul Mihai Székely, comandant de ment la Biroul „Bethlen detasaGabor“ din Aiud, a apreciat faptul că organizația de pionieri, din orașul în care își desfășoară activitatea, asigură copiilor români și maghiari condiții bune de a învăța și activa în comun, întărindu-le și pe această cale legăturile prietenești stabilite între ei. Copiii noștri — a spus vorbitorul — care astăzi învață și se joacă împreună, mîine vor munci înfrățiți în uzine, pe șantiere și ogoare sau în instituții cultural-științifice. Consider că în acest sens ar fi bine , dacă între organizația de pionieri și cea de tineret din școala noastră ar exista o colaborare mai strînsă, care să permită copiilor să-și poată materializa preocupările și aspirațiile din perioada pionieratului ,atunci cînd vor activa în rândurile uteciștilor. După ce au făcut unele propuneri de îmbunătățire a proiectului Regulamentului de funcționare a consiliilor pionierilor, tovarășii Iulian Dănilă, directorul Școlii generale nr. 1 din Blaj, Iolanda Zilai, comandant de detașament la Biroul „Bethlen Gabor“ din Aiud, Rafila Bolea, comandant de unitate la Școala generală nr. 1 din același oraș, s-au referit în discuții, la conținutul și caracterul activităților pionierești. Ele, au arătat vorbitorii, trebuie să fie cît mai interesante, atractive și variate, să răspundă cerințelor și formulate de pionieri, dorințelor astfel încît ei să participe cu bucurie și plăcere la toate manifestările ce le sunt destinate, între acestea, jocurile, excursiile, sportul, cîntecele și marșurile pionierești trebuie să ocupe un loc de frunte. Ei au propus să fie create mai multe cîntece pionierești noi, ca și literatură pentru copii, de toate genurile, inspirate din lupta poporului nostru, din realizările socialismului, care să satisfacă nevoia copiilor de a citi și cînta, de a-și manifesta vitalitatea, elanurile caracteristice vîrstei. Ținînd seama de observațiile critice, de inițiativele reieșite din dezbateri, consiliile orășenești ale organizațiilor de pionieri din orașele Blaj și Aiud au stabilit seamă de măsuri care să ducă la îmbunătățirea activităților pionierești în viitor. Gh. CIUL CARTEA Marian Bejat: „Talent, inteligență, creativitate“ Autorul acestei lucrări, folosind datele psihologiei contemporane, încearcă să dea un răspuns sumar dar fundamental riguros științific întrebării : ce este talentul, inteligența și actul de creativitate ? Urmărind mișcarea continuă a acestor procese psihice, folosind un bogat și prețios material bibliografic de specialitate, filozofie, biologie și beletristică, Marian Bejat surprinde, totodată, o poziție critică față de încercările de idealizare și mistificare a problemelor amintite de către unii psihologi contemporani. Lucrarea e structurată pe următoarele proble —■ .................——. mei „De la mitologie la psihologia talentului", „Ce sunt aptitudinile ?” „Ce este talentul „Geneza aptitudinilor și talentelor", „Talent inteligență, fantezie, creativitate" și „Perspectiva talentelor și valorificarea lor“. In primul și al doilea capitol, cititorului îi sunt prezentate opiniile, în evoluția lor istorică, referitoare la creație-talent, geniu și aptitudini, evidențiind diversitatea și varietatea punctelor de vedere, contrastul evident dintre interpretarea idealistă și cea materialist-dialectică a proceselor respective. Considerînd că în problematica vastă și complexă a aptitudinilor și talentelor, problema eredității și educabilității acestora au ocupat și ocupă un loc central și în prezent, Marian Bejat trateaza în capitolul al treilea zestrea nativă a eredității, făcînd o adevărată incursiune, o sinteză remarcabilă a celor mai noi date privitoare la ereditate cuprinse în numeroasele lucrări de genetică apărute în ultimii ani. Pe baza acestor date, autorul reafirmă ideea omului ca „ființă bio-socială", ceea ce face ca dezvoltarea particularităților personalității să fie condiționată biologic, constituțional, dar, în același timp, determinată de influențele sociale ce se exercită asupra lui. Dezvoltarea într-un grad superior a anumitor aptitudini generale și speciale — conchide autorul — „determină apariția talentelor complexe, multilaterale". De fapt capitolul 4 este consacrat problemei talentului, inteligenței, sau fără teziei și creativității. In această parte a lucrării autorul își definește propria concepție asupra talentului, legînd îndeplinn•nirea acestuia de patosul muncii, fiind de părere muncă e absolut steril, inocă „talentul perant". Tot în acest capitol autorul mai analizează factorii creativității, receptivitatea, flexibilitatea gîndirii, originalitatea, ilustrînd analiza cu bogate și variate exemple. Finalul lucrării marchează realismul autorului, satisfacția acestuia că numai societatea socialistă a putut descoperi bogatul tezaur de talente ale poporului, că însăși dezvoltarea aptitudinilor și talentelor devine în societatea noastră o componentă a procesului de construire a societății socialiste, mijlocul afirmării plenare și multilaterale a personalității umane. prof. Silviu TECȘA NOTE DE LECTOR NOTA CU APĂ DI PIOUU SĂ stai sub un acoperiș cu umbrela deschisă pare ceva ieșit din comun. Și totuși ... In urmă cu aproape un an, I.G.C.B. Alba Iulia a amenajat în municipiu două stații de autobuz, cu spațiu de așteptare. Cîteva după-amieze ploioase ne-au convins însă că aceste „adăposturi“ au, de fapt, mai multe destinații decît s-ar crede. Cel puțin cel din cartierul Cetate, în urma probelor directe din zilele trecute, joacă și rolul unui ingenios „duș“ cu apă de ploaie. Se vede că acoperișul a fost cîrpit pe ici-colo, dar diferența dintre a te adăposti aici și a sta sub cerul liber este insesizabilă. Să se fi investit banii doar pentru aceste distracții „la piele" ? Și astfel, deoarece nu s-a luat încă măsura ca autobuzele să nu mai circule pe ploaie, am mai luat un bilet dus-întors, într-o călătorie de agrement și ... uscare. Ne întrebăm, totuși , cui ne adresăm pentru a plăti intrarea ... la duș. Tovarășe, ți-aș pune o întrebare. E stație sau... lac de, acumulare? 6,00 Muzică și actualități. 6,30 Gimnastică. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,25 Bună dimineața, copii . 7,45 Sfatul medicului. Igiena alimentației vara. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. Piese instrumentale. 8,25 Moment poetic. Versuri de Gheorghe Pituț. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,30 Memoria pămîntului românesc (reluare). 10,00 Buletin de știri. 10,05 Dunăre, Dunăre — muzică populară. 10,30 Fonoteca pentru copii. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Din cîntecele popoarelor. 11,15 Consultație juridică. 11,25 Corul Radioteleviziunii dirijat de D. D. Botez. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Melodii interpretate de Luciana Turina. 12,10 Un interpret și rolurile sale. Ion Dacian în rolul lui Danilo din opereta „Văduva veselă“ de Lehar. 12,30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. UNIREA ALBA IULIA : Ora scorpionului („Columna") ; Simpaticul domn „R" („23 August“) ; OCNA MUREȘ : Cîntecele mării: AIUD : Omul din Sierra : CUGIR : Cinci pentru infern („Muncitoresc“) ; La patru pași de infinit („7 Noiembrie") : SEBEȘ : Porto Franco („Sebeșul"); King Kong evadează („Progresul") ; ZLATNA : Vagabondul, seriile I-II : TEIUȘ : Zboară cocorii ; CÎMPENI Șoimăreștilor ; ABRUD : Neamul Răzbunarea sfîntului ; ROȘIA MONTANA : Cu dirijabilul spre Polul Nord; BAIA DE ARIEȘ : Cartierul Veseliei. CINEMERIDIANE . Se afirmă că realizatorii filmului „Franța lui Charles de Gaulle" intenționează să rămînă anonimi, astfel încît singurul autor citat al filmului să fie Charles de Gaulle. Textul filmului va fi împrumutat din opera scrisă și vorbită a fostului președinte al Republicii și va fi (fife cst posibil) pronunțat de general însuși. Cunoscutul actor de culoare american Sydney Poitier va conduce filmarea westernului „Buck și reverendul“, în care va interpreta și un rol. Alături de el, în film apare un alt binecunoscut actor negru — Harry Belafonte. & $ 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii : Robert Schumann. 14,44 Cîntece din folclorul păstoresc. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Revista economică. 15,30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Din melodiile fanfarei. 16,30 Muzică ușoară de H. Malineanu. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Pentru patrie. 17,30 Concert de muzică populară cu Iustina Băluțeanu, Gheorghe Mureșan și Stan Simion. 20,00 Tableta de seară de Vasile Netea. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Muzică de caféconcert cu Nelu Urziceanu și Soni Niculescu. 20,55 Știința la zi. 21,00 Bijuterii muzicale. 21,17 Melodii concertante de muzică populară. 21,30 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic. Sonete de Ana Ahmatova. 23,00 Concert de seară (continuare). letin de știri. 0,03—6,00 24,00 BuEstrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2,00 ; 5,00). Locurile montane, adumbrite de largi evantaie de păduri, constituie o permanentă chemare la destindere și drumeție. In foto : peisaj din Apuseni. Salonul internațional de artă fotografică In sula Dalles a avut loc toi vernisajul celui de-al 8-lea Salon internațional de artă fotografică al Republicii Socialiste România. Organizată de Asociația artiștilor fotografi din țara noastră, sub egida Federației internaționale de artă fotografică, actuala ediție a salonului a avut, ca și cele precedente, un larg ecou în rîndurile creatorilor din acest domeniu. Faptul este ilustrat de cele peste 10 000 de lucrări, din 54 de țări, care au sosit pe adresa Asociației artiștilor fotografi, din care au fost selecționate, pentru a fi prezentate în cadrul salonului, 1300 de fotografii alb-negru, color și diapozitive, semnate de artiști de pe toate continentele. Artiștii fotografi din țara noastră participă la salon cu 140 de lucrări. Iași Sala Dalles găzduiește, cu aceprilej, și prima expoziție de materiale și aparataj fotografic, produse de reputatele firme din Elveția, Franța, R.F. a Germaniei, Italia, Japonia, Ungaria și România. VINERI, 11 IUNIE 1971 CRONICĂ JUDEȚEANĂ â0 Direcția județeană de drumuri și poduri ne informează că pe mai multe trasee au început de curînd lucrări de întreținere cu mixturi asfaltice și ușoare. Pe drumurile 107 H, 107 K și 107 D, între localitățile Ciugud — Oarda de Jos, Ocna Mureș — Fărău și Sebeș — Daia, vor fi aplicate, pentru prima dată, mixturile asfaltice, care vor imbunătăți considerabil condițiile de circulație pe aceste rute. Pe alte drumuri județene, cum sunt cele de la Z Galda — Ighiu — Șard, Baia de Criș și Avram — Iancu — Mihoiești, același gen de lucrări, începute 1 anul trecut, sunt în curs de executare. 7 . In ședințe de lucru ale comitetelor executive Z ale mai multor consilii populare comunale și orășenești, desfășurate în ultimele zile, au fost analizate diverse aspecte ale vieții economice, sociale și culturale din respectivele localități, au fost propuse măsuri pentru îmbunătățirea activității 2 din unele compartimente ce vizează viața cetățenilor. Astfel, la Vadul Moților, comitetul executiv, care a analizat activitatea comisiei de tutelă, a hotărît întocmirea documentelor necesare Z pentru ca mai mulți copii, a două familii din comună, să fie trimiși, spre ocrotire, la case și cămine pentru copii, alții să fie înscriși în școli speciale ajutătoare. Ședința a hotărît ca fiecărui membru al comisiei de tutelă să-i fie repartizată o familie problemă, spre supraveghere, să întocmească periodic informări asupra stărilor de fapt ■ constatate, să propună măsuri concrete pentru .intervenția consiliului popular comunal. 7 In vederea satisfacerii mai depline a intereselor și cerințelor populației, privind calitatea și cantitatea unor produse industriale, în recenta ședință a Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Aud a fost analizată activitatea economică a I.I.L. „Mureșul". Printre alte obiective, ce vor trebui să stea în atenția acestei unități, s-au impus îmbunătățirea calității mobilei executate aici pentru populație și extinderea capacităților de producție pentru mierea artificială, produsă mult solicitat de rețeaua comercială. De asemenea, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă din unitate vor începe, în aceste zile, lucrări la sistemul de ventilație în secția tăioase și mutarea secției de construcții metalice în noua hală recent construită. 0 Ieri, 10 iunie a.c., s-a desfășurat ședința de lucru a Consiliului consultativ pe linie de activitate comercială, de pe lingă Consiliul popular județean. In cadrul ședinței, la care au participat reprezentanți ai Direcției comerciale județene, întreprinderii județene economice a cooperației de consum, alți factori care concură la aprovizionarea unităților din rețeaua comercială, invitați de la Bazele interjudețene de aprovizionare din Deva și Cluj, au fost analizate principalele probleme și aspecte ale activității comerciale din județ și au fost stabilite măsuri pentru desfășurarea în bune condiții a aprovizionării populației în cursul lunii iunie a.c. 0 In activitatea actuală a Inspectoratului județean școlar un loc central și ocupă pregătirile pentru desfășurarea vacanței de vară a elevilor. Mai multe acțiuni cu caracter educativ vor ocupa timpul liber al elevilor, îmbogățind prin conținutul lor cunoștințele generale ale acestora. Se fac astfel pregătiri pentru organizarea excursiilor de vară ale elevilor, recrutări în rîndul acestora pentru participarea lor în taberele de odihnă. De asemenea, în colaborare cu Comitetul județean U.T.C., sînt organizate tabere de activități patriotice, șantierele tineretului, unde elevii vor fi prezenți într-un număr mare. Biblioteca documentară Bathyaneum din municipiul Alba Iulia, una din cele mai importante instituții cultural științifice din județ, care prezintă un deosebit interes pentru majoritatea turiștilor din țară și străinătate, a fost vizitată, în ultimele trei săptămâni, de aproximativ 600 de persoane. D In comunele Stremț, Pianu de Sus și Oașa au loc, în aceste zile, acțiuni organizate de întreprinderea județeană pentru îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor. Echipe speciale de muncitori efectuează, pe pășunile comunale, acțiuni de defrișări de arboret și spini ; lucrările de întrețineri sunt efectuate în vederea îmbunătățirii asigurării bazei furajere necesare creșterii animalilelor în aceste zone. ÍN DEZBATERE: Proiectul de lege cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat COMPETENTĂ ȘI RĂSPUNDERE SPORITĂ IN ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Plecînd de la premisa fundamentală de creare a unui cadru legislativ, Consiliul de Miniștri a elaborat recent proiectul de lege cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat, în care se precizează atribuțiile și modul de organizare a unităților economice de stat, competența și răspunderile organelor de conducere colectivă din întreprinderi și centrale, precum și rolul adunărilor generale ale salariaților. Noul proiect de lege stabilește și precizează, printre altele, modul de organizare și funcționare a centralelor, competența, atribuțiile și sarcinile acestora în domeniile de cercetare și proiectare, investiții și construcții, organizarea producției și a muncii, aprovizionarea tehnico-materială și desfacere. Cum era de așteptat, documentul amintit legiferează o serie de prevederi deosebit de însemnate, vine cu o serie de precizări noi. Astfel, în capitolul 16 se arată că centrala se constituie de regulă pe structura unei mari întreprinderi, iar gruparea unităților în centrale se face, în principal, pe baza criteriului omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pe baza unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente. Constituirea centralei astfel este justă, are o influență favorabilă asupra utilizării specialiștilor din centrală și unități cu mai mare eficiență asupra valorificării rezervelor la un nivel superior. In contextul acestei prevederi, Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului din Sebeș, care este o puternică unitate economică de producție, constituită pe teritoriul județului Alba pe criteriul omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație specifice industriei lemnului, i se deschid perspective largi în îmbunătățirea întregii activități economice. Specialiștii din centrală vor putea și va trebui să-și aducă o contribuție mai substanțială în organizarea superioară a producției și a muncii, îndrumarea colectivelor de muncitori în realizarea sarcinilor de plan. Din lectura și studiul amănunțit al proiectului de lege, ne-am dat seama că atribuțiunile și răspunderile noastre cresc foarte mult în toate domeniile. Bunăoară, noi va trebui să elaborăm planul cincinal și planurile anuale îmbunătățite în vederea asigurării economiei cu produsele și prestațiile care intră în profilul nostru de activitate, să stabilim planul de cooperare între unitățile componente, să elaborăm planul de cercetare și de valorificare a cercetărilor încheiate, programe și studii pentru dezvoltarea centralei în ansamblu. Prin urmare, competența noastră va crește și, ca atare, inteligența tehnică trebuie valorificată cu mai multă eficiență. In sarcina specialiștilor noștri revine finalizarea unor studii tehnice și cercetări științifice de mare însemnătate. Pornind de la acest lucru, cred că ar fi foarte bine să se precizeze, în proiectul de lege, criteriile și posibilitățile de generalizare cît mai eficientă a temelor rezolvate, căile și mijloacele de valorificare în străinătate a acestor teme finalizate. De asemenea, la capitolul „Cercetare și proiectare“ nu se prevăd care sunt organele și instituțiile coordonatoare al cercetărilor nivelul ramurilor economiei națioanale. După părerea noastră, credem că ar fi bine să se facă această precizare, să se stabilească organele sau instituțiile coordonatoare ale cercetării. Ne-ar ajuta mult in activitatea noastră. Problemele ce se ridică în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor industriale sunt multe, diverse și deosebit de importante. In proiectul de lege apar multe prevederi noi. Unele din ele, după părerea noastră, sunt pasibile de îmbunătățiri. Bunăoară, la capitolul „Aprovizionarea tehnico-materială“ socotim că este necesar să se clarifice mai bine unele probleme, să se reformuleze anumite precizări, să se adauge altele. Ne gîndim că ar fi foarte bine ca la capitolul care vizează problema aprovizionării să se precizeze mai distinct competențele unităților în domeniul încheierii contractelor economice și în domeniul desfacerii, deoarece nu toate centralele lucrează direct cu beneficiarii externi, ci prin intermediul întreprinderii de comerț exterior. De asemenea, considerăm că este bine să se precizeze ca forul tutelar sau întreprinderea de comerț exterior să nominalizeze toate produsele care acoperă sarcinile valorice de export. Acest lucru ne va ajuta la stabilirea precisă a structurii planului sortimental, la organizarea mai judicioasă a producției și a muncii. S-a întîmplat ani în șir ca planul valoric să fie acoperit, fără să se stabilească concret toate produsele ce trebuie să le realizăm pentru partenerii străini. Proiectul de lege, document de mare însemnătate, răspunde necesității de dezvoltare și perfecționare a economiei noastre naționale, asigură crearea unui climat favorabil obținerii unor rezultate tot mai prestigioase în domeniul economiei. Ing. loan RAULER, director general al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Sebeș 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România — Iugoslavia ; 18.50 Lumea copiilor ; 19.10 Tragerea Loto ; 19.20 — 1 ooi de seri — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport . 20.10 Reflector ; 20.25 Panoramic științific ; 21.10 Film artistic : „Oglinda două fețe“ — o producție cu studiourilor franceze. In roalurile principale : Michele Morgan și Bourvil ; 22,45 Filmul documentar „Imagini din Londra“ ; 23,00 Telejurnalul de noapte. PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE Vremea va fi frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil ziua și mai mult senin noaptea. Vîntul va sufla slab din vest. Temperatura se menține ridicată. IVAW/AW.W.' WmWWAW AWWVW.VAVAW.V1' I CAREUL NOSTRU ZOOLOGICĂ ORIZONTAL : 2) Cel troian era de... cursă ! ; 4) Unul care-și calcă dragostea in picioare ; 6) Nu-i nici cal nici măgar ; 7) Oală mai mică ; 8) Merge cu muștar și... bere ; 11) Ecou cu pene ; 1) Un cal fabulos cu cap de cerb ; 16) Tap bere !; 17) De-ar avea gîtul mai scurt nu i-ar ajunge pînă la cap ; 20) Făcute din nimic ; 22) Veto ! ; 23) Date-n vînt !; 24) Un fel de berbec chilian ; 25) In orice film 1 VERTICAL : 1) o șa pe un cal ; 2) Vestitorii lui Alecsandri ; 3) Poate fi național și cu nelipsitul Dumitrache ; 5) Păsări trecute prin sită ; 8) Urechi, prostie și încăpățînare ; 9) Din Avrig ! ; 10) O javră (fem.) ; 11) Și-un... voinic ; 12) Poate fi... de cîine; 13) Nota cămilei (care?) ; 18) Din neamul pisicilor ; 19) Un încornorat în arenă ; 21) Uneori e nervos ! Prof. V. CIOTLOȘ, Alba Iulia IWWAWWVAV.WV.W WWW WAWA.VAV.V.W.V.W