Unirea, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-11 / nr. 1026

Pagina a 2-a ACTIVITĂȚILOR PIONIE­­­­REȘTI-CONȚINUT BOGAT, VARIAT ȘI ATRACTIV Conferințele orășenești ale Organizației pionierilor din o­­rașele Aiud și Blaj au prile­juit celor prezenți un viu schimb de păreri, posibilitatea generalizării inițiativelor va­loroase și a rezultatelor bune obținute în activitatea pionie­rească, în cele ce urmează vom insera cîteva din opiniile for­mulate de unii dintre partici­panții la lucrările acestor con­ferințe. Astfel, tovarășii Ioan Man, conducătorul cercului de arheo­logie de la Biroul „Iacob Mu­­reșianu" din Blaj, și Valeria Barbu, conducătoarea cercului electrotehnic de la Școala gene­rală din Gîmbaș, s-au referit în cuvîntul lor la necesitatea atragerii și participării în ma­să a pionierilor la activitățile din cercurile pionierești. A­­ceasta reprezintă — au subli­niat vorbitorii — nu numai o modalitate atractivă și eficien­tă de fructificare a talentului și forței lor creatoare, ci și un mijloc important de a-i obiș­nui pe copii cu activitatea so­cială comună, de a le dezvol­ta simțul de răspundere față de colectivitate. Pentru aceas­ta este necesar, au reliefat tovarășii Maria Hancaș, co­mandant de unitate la Liceul „Iacob Mureșianu" din Blaj, și Maria Zdrula, comandant de detașament la Școala gene­rală nr. 1 din Aiud, precum și alți tovarăși, ca toate cadrele di­dactice să-și aducă un aport sporit la organizarea și des­fășurarea activităților pionie­rești, atît în cadrul cercurilor, cît și a grupelor, detașamen­telor și unităților de pionieri, în funcție de specialitatea lor și de înclinațiile pe care le au. In viitor va trebui ca în a­­tenția consiliilor orășenești ale pionierilor de aici, a organi­zațiilor de partid din școli, să stea în mai mare măsură an­trenarea tuturor cadrelor di­dactice la buna organizare și desfășurare a activității de e­­ducare comunistă a tinerei ge­nerații. Arătînd, în cuvîntul său, că organizațiile de pionieri — concepute ca o formă de ac­tivitate socială a copiilor — Pe marginea unor con­ferințe orășenești ale Organizației pionierilor sunt chemate astăzi să-și adu­că un aport sporit la formarea profilului etic și cetățenesc al copiilor, la cultivarea patriotis­mului, al respectului și dra­gostei pentru muncă, pentru eforturile creatoare și realiză­rile mărețe obținute de poporul nostru, tovarășul Mihai Szé­kely, comandant de ment la Biroul „Bethlen detasa­Ga­bor“ din Aiud, a apreciat fap­tul că organizația de pionieri, din orașul în care își desfă­șoară activitatea, asigură co­piilor români și maghiari con­diții bune de a învăța și ac­tiva în comun, întărindu-le și pe această cale legăturile prie­tenești stabilite între ei. Co­piii noștri — a spus vorbito­rul — care astăzi învață și se joacă împreună, mîine vor munci înfrățiți în uzine, pe șantiere și ogoare sau în in­stituții cultural-științifice. Con­sider că în acest sens ar fi bine , dacă între organizația de pionieri și cea de tineret din școala noastră ar exista o co­laborare mai strînsă, care să permită copiilor să-și poată materializa preocupările și as­pirațiile din perioada pioniera­tului ,atunci cînd vor activa în rândurile uteciștilor. După ce au făcut unele pro­puneri de îmbunătățire a proiectului Regulamentului de fu­ncționare a consiliilor pio­nierilor, tovarășii Iulian Dă­­nilă, directorul Școlii generale nr. 1 din Blaj, Iolanda Zilai, comandant de detașament la Biroul „Bethlen Gabor“ din Aiud, Rafila Bolea, comandant de unitate la Școala generală nr. 1 din același oraș, s-au re­ferit în discuții, la conținutul și caracterul activităților pionie­rești. Ele, au arătat vorbitorii, trebuie să fie cît mai interesan­te, atractive și variate, să răs­pundă cerințelor și formulate de pionieri, dorințelor astfel încît ei să participe cu bucu­rie și plăcere la toate mani­festările ce le sunt destinate, între acestea, jocurile, excur­siile, sportul, cîntecele și mar­șurile pionierești trebuie să ocupe un loc de frunte. Ei au propus să fie create mai multe cîntece pionierești noi, ca și li­teratură pentru copii, de toa­te genurile, inspirate din lupta poporului nostru, din realiză­rile socialismului, care să sa­tisfacă nevoia copiilor de a citi și cînta, de a-și manifesta vitalitatea, elanurile caracte­ristice vîrstei. Ținînd seama de observațiile critice, de inițiati­vele reieșite din dezbateri, con­siliile orășenești ale organiza­țiilor de pionieri din orașele Blaj și Aiud au stabilit seamă de măsuri care să ducă­­ la îmbunătățirea activităților pionierești în viitor. Gh. CIUL CART­EA Marian Bejat: „Talent, inteli­gență, creativitate“ Autorul acestei lucrări, folosind datele psiholo­giei contemporane, încearcă să dea un răspuns sumar dar fundamental riguros științific întrebă­rii : ce este talentul, inteligența și actul de crea­tivitate ? Urmărind mișcarea continuă a acestor procese psihice, folosind un bogat și prețios material bibliografic de specialitate, filozofie, biologie și beletristică, Marian Bejat surprinde, totodată, o poziție critică față de încercările de idealizare și mistificare a problemelor amintite de către unii psihologi contemporani. Lucrarea e structurată pe următoarele proble­ —■ .................——. me­i „De la mitologie la psihologia talentului", „Ce sunt aptitudinile ?” „Ce este talentul „Ge­neza aptitudinilor și ta­­lentelor", „Talent inteli­gență, fantezie, creativitate" și „Perspectiva ta­lentelor și valorificarea lor“. In primul și al doilea capitol, cititorului îi sunt prezentate opiniile, în evoluția lor istorică, refe­ritoare la creație-talent, geniu și aptitudini, evi­dențiind diversitatea și varietatea punctelor de vedere, contrastul evident dintre interpretarea idealistă și cea materialist-dialectică a proceselor respective. Considerînd că în problematica vastă și comple­xă a aptitudinilor și talentelor, problema eredi­tății și educabilității acestora au ocupat și ocupă un loc central și în prezent, Marian Bejat trateaza în capitolul al treilea zestrea nativă a eredității, făcînd o adevărată incursiune, o sinteză remar­cabilă a celor mai noi date privitoare la eredi­tate cuprinse în numeroasele lucrări de genetică apărute în ultimii ani. Pe baza acestor date, autorul reafirmă ideea omului ca „ființă bio-socială", ceea ce face ca dez­voltarea particularităților personalității să fie condiționată biologic, constituțional, dar, în ace­lași timp, determinată de influențele sociale ce se exercită asupra lui. Dezvoltarea într-un grad su­perior a anumitor aptitudini generale și speciale — conchide autorul — „determină apariția talen­telor complexe, multilaterale". De fapt capitolul 4 este consacrat problemei ta­­lentului, inteligenței, sau­ fără teziei și creativității. In această parte a lucrării autorul își definește pro­pria concepție asupra ta­lentului, legînd îndepli­­nn•­nirea acestuia de patosul muncii, fiind de părere muncă e absolut steril, ino­că „talentul perant". Tot în acest capitol autorul mai analizează fac­torii creativității, receptivitatea, flexibilitatea gîn­­dirii, originalitatea, ilustrînd analiza cu bogate și variate exemple. Finalul lucrării marchează realismul autorului, satisfacția acestuia că numai societatea socialistă a putut descoperi bogatul tezaur de talente ale poporului, că însăși dezvoltarea aptitudinilor și talentelor devine în societatea noastră o compo­nentă a procesului de construire a societății so­cialiste, mijlocul afirmării plenare și multilaterale a personalității umane. prof. Silviu TECȘA NOTE DE LECTOR N­OTA CU APĂ DI PIOUU SĂ stai sub un acoperiș cu umbrela deschisă pare ceva ieșit din comun. Și totuși ... In urmă cu aproape un an, I.G.C.B. Alba Iulia a amenajat în municipiu două stații de autobuz, cu spațiu de aștep­tare. Cîteva după-amieze ploioase ne-au convins însă că aceste „adă­posturi“ au, de fapt, mai multe destinații decît s-ar crede. Cel puțin cel din cartierul Cetate, în urma probelor directe din zilele trecute, joacă și rolul unui ingenios „duș“ cu apă de ploaie. Se vede că aco­perișul a fost cîrpit pe ici-colo, dar diferența dintre a te adăposti aici și a sta sub cerul liber este insesizabilă. Să se fi investit banii doar pentru aceste distracții „la piele" ? Și astfel, deoarece nu s-a luat încă măsura ca autobuzele să nu mai circule pe ploaie, am mai luat un bilet dus-întors, într-o călătorie de agrement și ... uscare. Ne întrebăm, totuși , cui ne adresăm pentru a plăti intrarea ... la duș. Tovarășe, ți-aș pune o întreba­re.­­ E stație sau... lac de, acumulare? 6,00 Muzică și actualități. 6,30 Gimnastică. 7,00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. Sport. 7,25 Bună dimineața, copii . 7,45 Sfatul me­dicului. Igiena alimentației vara. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. Piese instrumentale. 8,25 Moment poetic. Versuri de Gheor­­ghe Pituț. 8,30 La microfon, me­lodia preferată. 9,30 Me­moria pămîntului românesc (re­luare). 10,00 Buletin de știri. 10,05 Dunăre, Dunăre — muzică popu­lară. 10,30 Fonoteca pentru copii. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Din cîntecele popoarelor. 11,15 Consul­tație juridică. 11,25 Corul Radio­­televiziunii dirijat de D. D. Bo­tez. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Melodii interpretate de Lu­ciana Turina. 12,10 Un interpret și rolurile sale. Ion Dacian în rolul lui Danilo din opereta „Văduva veselă“ de Lehar. 12,30 întîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. UNIREA ALBA IULIA : Ora scorpio­nului („Columna") ; Simpaticul domn „R" („23 August“) ; OC­NA MUREȘ : Cîntecele mării: AIUD : Omul din Sierra : CU­­GIR : Cinci pentru infern („Muncitoresc“) ; La patru pași de infinit („7 Noiembrie") : SE­BEȘ : Porto Franco („Sebeșul"); King Kong evadează („Progre­sul") ; ZLATNA : Vagabondul, seriile I-II : TEIUȘ : Zboară cocorii ; CÎMPENI Șoimăreștilor ; ABRUD : Neamul Răz­bunarea sfîntului ; ROȘIA MONTANA : Cu dirijabilul spre Polul Nord; BAIA DE ARIEȘ : Cartierul Veseliei. CINEMERIDIANE . Se afirmă că realizatorii filmului „Franța lui Charles de Gaulle" intenționează să rămînă anonimi, astfel încît singurul autor citat al filmului să fie Charles de Gaulle. Tex­tul filmului va fi împrumutat din opera scrisă și vorbită a fostului președinte al Republicii și va fi (fife cst posibil) pro­nunțat de general însuși.­­ Cunoscutul actor de cu­loare american Sydney Poitier va conduce filmarea westernu­lui „Buck și reverendul“, în care va interpreta și un rol. Alături de el, în film apare un alt binecunoscut actor negru — Harry Belafonte. & $ 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii : Robert Schumann. 14,44 Cîntece din fol­clorul păstoresc. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Revista economică. 15,30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Din melodiile fanfarei. 16,30 Muzică ușoară de H. Malineanu. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Pen­tru patrie. 17,30 Concert de mu­zică populară cu Iustina Bălu­țeanu, Gheorghe Mureșan și Stan Simion. 20,00 Tableta de seară de Vasile Netea. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Muzică de café­­concert cu Nelu Urziceanu și Soni Niculescu. 20,55 Știința la­ zi. 21,00 Bijuterii muzicale. 21,17 Melodii concertante de muzică populară. 21,30 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic. Sonete de Ana Ahmatova. 23,00 Concert de seară (continuare). letin de știri. 0,03—6,00 24,00 Bu­Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2,00 ; 5,00). Locurile montane, adumbrite de largi evantaie de păduri, constituie o permanentă che­mare la destindere și drume­ție. In foto : peisaj din Apu­seni. Salonul internațional de artă fotografică In sula Dalles a avut loc toi vernisajul celui de-al 8-lea Salon internațional de artă fotografică al Republicii Socialiste România. Organizată de Asociația artiștilor fotografi din țara noastră, sub egida Federației internaționale de artă fotografică, actuala ediție a salonului a avut, ca și cele precedente, un larg ecou în rîndu­­rile creatorilor din acest domeniu. Faptul este ilustrat de cele peste 10 000 de lucrări, din 54 de țări, care au sosit pe adresa Asociației artiștilor fotografi, din care au fost selecționate, pentru a fi pre­zentate în cadrul salonului, 1300 de fotografii alb-negru, color și diapozitive, semnate de artiști de pe toate continentele. Artiștii fo­tografi din țara noastră participă la salon cu 140 de lucrări. Iași Sala Dalles găzduiește, cu ace­prilej, și prima expoziție de materiale și aparataj fotogra­fic, produse de reputatele firme din Elveția, Franța, R.F. a Germa­niei, Italia, Japonia, Ungaria și România. VINERI, 11 IUNIE 1971 CRONICĂ JUDEȚEANĂ â­0 Direcția județeană de drumuri și poduri ne­­ informează că pe mai multe trasee au început de­­ curînd lucrări de întreținere cu mixturi asfaltice și ușoare. Pe drumurile 107 H, 107 K și 107 D, între­­ localitățile Ciugud — Oarda de Jos, Ocna Mureș­­ — Fărău și Sebeș — Daia, vor fi aplicate, pentru­­ prima dată, mixturile asfaltice, care vor imbună­­­­tăți considerabil condițiile de circulație pe aceste­­ rute.­­ Pe alte drumuri județene, cum sunt cele de la Z Galda — Ighiu — Șard, Baia de Criș și Avram — Iancu — Mihoiești, același gen de lucrări, începute 1 anul trecut, sunt în curs de executare. 7 . In ședințe de lucru ale comitetelor executive Z ale mai multor consilii populare comunale și oră­­­șenești, desfășurate în ultimele zile, au fost ana­­­lizate diverse aspecte ale vieții economice, sociale­­ și culturale din respectivele localități, au fost­­ propuse măsuri pentru îmbunătățirea activității 2 din unele compartimente ce vizează viața cetățe­­­­nilor. Astfel, la Vadul Moților, comitetul exe­­­­cutiv, care a analizat activitatea comisiei de tute­­­­lă, a hotărît întocmirea documentelor necesare Z pentru ca mai mulți copii, a două familii din co­­­­mună, să fie trimiși, spre ocrotire, la case și că­­­­mine pentru copii, alții să fie înscriși în școli spe­­­­ciale ajutătoare. Ședința a hotărît ca fiecărui­­ membru al comisiei de tutelă să-i fie repartizată­­ o familie problemă, spre supraveghere, să întoc­­­­mească periodic informări asupra stărilor de fapt ■ constatate, să propună măsuri concrete pentru­­ .intervenția consiliului popular comunal. 7 In vederea satisfacerii mai depline a intereselor­­ și cerințelor populației, privind calitatea și canti­­­­tatea unor produse industriale, în recenta ședință­­ a Comitetului executiv al Consiliului popular oră­­­­șenesc A­ud a fost analizată activitatea economică­­ a I.I.L. „Mureșul". Printre alte obiective, ce vor­­ trebui să stea în atenția acestei unități, s-au im­­­­pus îmbunătățirea calității mobilei executate aici­­ pentru populație și extinderea capacităților de­­ producție pentru mierea artificială, produs­ă mult­­ solicitat de rețeaua comercială. De asemenea, pen­­­­tru îmbunătățirea condițiilor de muncă din uni­­­­tate vor începe, în aceste zile, lucrări la sistemul­­ de ventilație în secția tăioase și mutarea secției de construcții metalice în noua hală recent con­struită. 0 Ieri, 10 iunie a.c., s-a desfășurat ședința de lucru a Consiliului consultativ pe linie de acti­vitate comercială, de pe lingă Consiliul popular județean. In cadrul ședinței, la care au participat reprezentanți ai Direcției comerciale județene, întreprinderii județene economice a cooperației de consum, alți factori care concură la aproviziona­rea unităților din rețeaua comercială, invitați de la Bazele interjudețene de aprovizionare din Deva și Cluj, au fost analizate principalele pro­bleme și aspecte ale activității comerciale­­ din județ și au fost stabilite măsuri pentru desfășura­rea în bune condiții a aprovizionării populației în cursul lunii iunie a.c. 0 In activitatea actuală a Inspectoratului jude­țean școlar un loc central și ocupă pregătirile pentru desfășurarea vacanței de vară a elevilor. Mai multe acțiuni cu caracter educativ vor ocupa timpul liber al elevilor, îmbogățind prin conținu­tul lo­r cunoștințele generale ale acestora. Se fac astfel pregătiri pentru organizarea excursiilor de vară ale elevilor, recrutări în rîndul acestora pen­tru participarea lor în taberele de odihnă. De asemenea, în colaborare cu Comitetul județean U.T.C., sînt organizate tabere de activități patrio­tice, șantierele tineretului, unde elevii vor fi pre­zenți într-un număr mare.­­ Biblioteca documentară Bathyaneum din mu­nicipiul Alba Iulia, una din cele mai importante instituții cultural științifice din județ, care pre­zintă un deosebit interes pentru majoritatea tu­riștilor din țară și străinătate, a fost vizitată, în ultimele trei săptămâni, de aproximativ 600 de persoane. D In comunele Stremț, Pianu de Sus și Oașa au loc, în aceste zile, acțiuni organizate de între­prinderea județeană pentru îmbunătățirea și ex­ploatarea pajiștilor. Echipe speciale de muncitori efectuează, pe pășunile comunale, acțiuni de de­frișări de arboret și spini ; lucrările de întreți­neri sunt efectuate în vederea îmbunătățirii asigurării bazei furajere necesare creșterii anima­li­lelor în aceste zone. ÍN DEZBATERE: Proiectul de lege cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de stat COMPETENTĂ ȘI RĂSPUNDERE SPORITĂ IN ORGANIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII Plecînd de la premisa fun­damentală de creare a unui cadru legislativ, Consiliul de Miniștri a elaborat recent proiec­tul de lege cu privire la organi­zarea și conducerea unităților eco­nomice de stat, în care se preci­zează atribuțiile și modul de or­ganizare a unităților economice de stat, competența și răspunde­rile organelor de conducere co­lectivă din întreprinderi și centra­le, precum și rolul adunărilor ge­nerale ale salariaților. Noul proiect de lege stabilește și precizează, printre altele, modul de organizare și funcționare a centralelor, competența, atribuțiile și sarcinile acestora în domeniile de cercetare și proiectare, inves­tiții și construcții, organizarea pro­ducției și a muncii, aprovizionarea tehnico-materială și desfacere. Cum era de așteptat, documentul amintit legiferează o serie de pre­vederi deosebit de însemnate, vine cu o serie de precizări noi. Astfel, în capitolul 16 se arată că centrala se constituie de regulă pe structura unei mari întreprin­deri, iar gruparea unităților în centrale se face, în principal, pe baza criteriului omogenității pro­duselor și al tehnologiilor de fa­bricație, al cooperării, al integră­rii pe baza unor produse finite sau în funcție de amplasarea te­ritorială a unităților componente. Constituirea centralei astfel este justă, are o influență favorabilă asupra utilizării specialiștilor din centrală și unități cu mai mare eficiență asupra valorificării re­zervelor la un nivel superior. In contextul acestei prevederi, Com­binatului de exploatare și industria­lizare a lemnului din Sebeș, care este o puternică unitate economică de producție, constituită pe teri­toriul județului Alba pe criteriul omogenității produselor și al teh­nologiilor de fabricație specifice industriei lemnului, i se deschid perspective largi în îmbunătățirea întregii activități economice. Spe­cialiștii din centrală vor putea și va trebui să-și aducă o contribu­ție mai substanțială în organiza­rea superioară a producției și a muncii, îndrumarea colectivelor de muncitori în realizarea sarci­nilor de plan. Din lectura și studiul amănunțit al proiectului de lege, ne-am dat seama că atribuțiunile și răspun­derile noastre cresc foarte mult în toate domeniile. Bunăoară, noi va trebui să elaborăm planul cin­cinal și planurile anuale îmbună­­tățite în vederea asigurării eco­nomiei cu produsele și prestațiile care intră în profilul nostru de activitate, să stabilim planul de cooperare între unitățile compo­nente, să elaborăm planul de cer­cetare și de valorificare a cerce­tărilor încheiate, programe și stu­dii pentru dezvoltarea centralei în ansamblu. Prin urmare, compe­tența noastră va crește și, ca a­­tare, inteligența tehnică trebuie valorificată cu mai multă eficien­ță. In sarcina specialiștilor noștri revine finalizarea unor studii tehnice și cercetări științifice de mare însemnătate. Pornind de la acest lucru, cred că ar fi foarte bine să se precizeze, în proiectul de lege, criteriile și posibilitățile de generalizare cît mai eficientă a temelor rezolvate, căile și mij­loacele de valorificare în străină­tate a acestor teme finalizate. De asemenea, la capitolul „Cerce­tare și proiectare“ nu se prevăd care sunt organele și instituțiile coordonatoare al cercetărilor nivelul ramurilor economiei națio­­a­nale. După părerea noastră, cre­dem că ar fi bine să se facă a­­ceastă precizare, să se stabilească organele sau instituțiile coordona­toare ale cercetării. Ne-ar ajuta mult in activitatea noastră. Problemele ce se ridică în le­gătură cu organizarea și funcțio­narea centralelor industriale sunt multe, diverse și deosebit de im­portante. In proiectul de lege a­­par multe prevederi noi. Unele din ele, după părerea noastră, sunt pasibile de­ îmbunătățiri. Bu­năoară, la capitolul „Aproviziona­rea tehnico-materială“ socotim că este necesar să se clarifice mai bine unele probleme, să se re­­formuleze anumite precizări, să se adauge altele. Ne gîndim că ar fi foarte bine ca la capitolul care vizează problema aprovizionării să se precizeze mai distinct compe­tențele unităților în domeniul în­cheierii contractelor economice și în domeniul desfacerii, deoarece nu toate centralele lucrează di­rect cu beneficiarii externi, ci prin intermediul întreprinderii de comerț exterior. De asemenea, considerăm că este bine să se precizeze ca forul tutelar sau în­treprinderea de comerț exterior să nominalizeze toate produsele care acoperă sarcinile valorice de export. Acest lucru ne va ajuta la stabilirea precisă a structurii pla­nului sortimental, la organizarea mai judicioasă a producției și a muncii. S-a întîmplat ani în șir ca planul valoric să fie acoperit, fără să se stabilească concret toa­te produsele ce trebuie să le rea­lizăm pentru partenerii străini. Proiectul de lege, document de mare însemnătate, răspunde nece­sității de dezvoltare și perfecțio­nare a economiei noastre naționa­le, asigură crearea unui climat favorabil obținerii unor rezultate tot mai prestigioase în domeniul economiei. Ing. loan RAULER, director general al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Sebeș 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România — Iugos­lavia ; 18.50 Lumea copiilor ; 19.10 Tragerea Loto ; 19.20 — 1 ooi de seri — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport . 20.10 Reflector ; 20.25 Panoramic științific ; 21.10 Film artistic : „Oglinda două fețe“ — o producție cu studiourilor franceze. In ro­a­lurile principale : Michele Morgan și Bourvil ; 22,45 Filmul documentar „Imagini din Londra“ ; 23,00 Telejurnalul de noapte. PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE Vremea va fi frumoasă și căldu­­roasă, cu cerul variabil ziua și mai mult senin noaptea. Vîntul va sufla slab din vest. Tempera­tura se menține ridicată. IVAW/AW.W.' WmWWAW AWWVW.VAVAW.V1' I CAREUL NOSTRU ZOOLOGICĂ ORIZONTAL : 2) Cel troian era de... cursă ! ; 4) Unul care-și cal­că dragostea in picioare ; 6) Nu-i nici cal nici măgar ; 7) Oală mai mică ; 8) Merge cu muștar și... bere ; 11) Ecou cu pene­­ ; 1) Un cal fabulos cu cap de cerb ; 16) Tap bere !; 17) De-ar avea gîtul mai scurt nu i-ar ajunge pînă la cap ; 20) Făcute din nimic ; 22) Veto ! ; 23) Date-n vînt !; 24) Un fel de berbec chilian ; 25) In orice film 1 VERTICAL : 1) o șa pe un cal ; 2) Vestitorii lui Alecsandri ; 3) Poate fi național și cu nelipsitul Dumitrache ; 5) Păsări trecute prin sită ; 8) Urechi, prostie și în­­căpățînare ; 9) Din Avrig ! ; 10) O javră (fem.) ; 11) Și-un... voinic ; 12) Poate fi... de cîine; 13) Nota cămilei (care?) ; 18) Din neamul pisicilor ; 19) Un încornorat în a­­renă ; 21) Uneori e nervos ! Prof. V. CIOTLOȘ, Alba Iulia IWWAWWVAV.WV.W WWW WAWA.VAV.V.W.V.W

Next