Unirea, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-24 / nr. 1063
SIMBATA, 24 IULIE 1971 CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cit și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cit și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la Șantierul naval cît și organizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sînt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii. La fel ca în frunte cu muncitorii, întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și ce se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971-1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. ■ el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid, a județului, vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, producție de 12 000 kg porumb la o hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul peste 10 000 kg la hectar și trecut, cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sate sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face , ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un ritm rapid, a noastre comerciale necesită marinei măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în ale sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil pentru industrie, și pentru agrișicultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conștiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pină sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate in ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătățirea activității ideologico-educative în rîndul tinerilor, al întregului nostru popor. Noi suntem un partid revoluționar , am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate , ne propunem ca, realizînd această nouă etapă in dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sînt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a industriei și agriculturii este un proces revoluționar. El incumbă dezvoltarea și introducerea în producție a științei și tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omului : nu se poate concepe făurirea societății comuniste, fără transformarea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societății comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluționară. Noi sîntem revoluționari și trebuie să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comuniști ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfacție că atît în cuvîntul tovarășului Vîlcu cît și al celorlalți tovarăși care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizației de partid din Constanța privind activitatea ideologică-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului și comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenția partidului nostru. Numai îmbinînd activitatea de dezvoltare a industriei și agriculturii cu preocuparea pentru formarea omului nou, pentru ridicarea conștiinței socialiste, pentru realizarea unor relații noi între oameni, întemeiate pe echitate și dreptate socială, per colaborare și ajutor reciproc, relații în care fiecare să-și înțeleagă răspunderea și menirea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societății tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cit și spiritual, pentru înflorirea personalității sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească. fiecărui membru al societății ; în același timp, fiecare membru al societății trebuie să se gîndească la faptul că are obligații și îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educația comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propunem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă și în sfera activității politico-ideologice — așa cum avem în producția materială, în formarea cadrelor, în cercetarea științifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activității sociale vom reuși să ținem sus steagul luptei revoluționare pentru făurirea comunismului și, totodată, să ne aducem contribuția la cauza victoriei socialismului și comunismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele internaționale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume ; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în așa fel încît să asigurăm edificarea, în condiții cît mai bune, cu lipsuri cit mai puține, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligație sacră față de poporul român, ci și o importantă îndatorire internaționalistă, pentru că exemplul țărilor care construiesc , socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și imperialismului, care luptă pentru eliberare națională și socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, România se preocupă permanent de dezvoltarea relațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acționăm pentru depășirea divergențelor existente în relațiile dintre țările socialiste, dorim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, intr-o problemă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a țărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social și pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pentru dezvoltarea colaborării cu țările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre țările socialiste membre ale aceste organizații. Considerăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fiecărei țări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat membru al organizației a condițiilor pentru făurirea societății comuniste. In aceasta vedem noi prima obligație și direcția principală a colaborării dintre țările membre ale C.A.E.R., pentru că numai așa socialismul se va putea afirma ca orânduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar puncit de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependența în producție între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranității naționale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare țară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare, — al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relațiile cu toate țările socialiste, pentru că, sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiții diverse, noua orînduire și considerăm că între toate aceste țări trebuie să existe relații de colaborare în toate domeniile de activitate. In spiritul acesta au acționat și acționează partidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei poliții a partidului și guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate țările socialiste, de întărire a unității și colaborării tuturor țărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribuție uriașă la dezvoltarea relațiilor dintre partidul nostru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea relațiilor dintre România și aceste state socialiste, și că, totodată, am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unității tuturor țărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antimperialiste. (Aplauze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari; popoare întregi se ridică la luptă împotriva dominației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cât și militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviți în America Latină, în Africa, priviți chiar și în Europa — în Islanda, în Malta ! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denunțarea vechilor acorduri străine, cer dreptul ca bogățiile naționale să aparțină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluționar, care se afirmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire și dictat, că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominație străină ! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit și sprijinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor națională, împotriva colonialismului și neocolonialismului, pentru independență națională, pentru dreptul de a-și hotărî singure soarta. Vom acorda și în viitor tot sprijinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea și unitatea in lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forțele care se înregimentează în această luptă, considerind că aceasta este una din îndatoririle noastre internaționale ca partid comunist, ca popor care construiește societatea socialistă. România trăiește în Balcani și de aceea se preocupă ca în această zonă să existe înțelegere și colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pulbere”, ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrșire oricăror încercări de ațîțare a unui popor împotriva altuia ; se cunoaște din experiența trecutului că politica marilor puteri imperialiste de dezbinare țărilor balcanice și, în general, a a țărilor mici nu a adus decit daune popoarelor respective, ușurînd dominarea și asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat și ne adresăm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, unirii pentru a asigura Întărirea păcii și colaborării în această zonă ! Dorim ca în Europa să se înfăptuiască securitatea, să fie promovate relații noi, care să excludă folosirea forței și amenințarea cu forța în raporturile dintre state. Dorim să se asigure condiții ca Europa — continentul de unde în mai puțin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colaborării și păcii, care să contribuie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. In acest sens și în această direcție acționăm, împreună cu țările socialiste și alte state din Europa, pentru înfăptuirea securității pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferințe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apreciem că există condiții pentru a se ajunge la ținerea acestei conferințe și vom acționa cu toată forța pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securității pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relațiile de colaborare cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfășurat-o până acum în această direcție corespunde acestui țel, ea ilustrând felul armonios în care se îmbină politica internă și politica internațională a partidului și guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunțăm pentru încetarea războaielor și a conflictelor militare, pentru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochina, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-și hotărască singure dezvoltarea, să-și rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară, așa cum ne pronunțăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluționarea sa în spiritul rezoluției Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea evenimentelor internaționale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrșire capăt politicii imperialiste de forță, de dictat și amestec în treburile altor state, că dezideratul păcii internaționale nu se poate realiza decit prin renunțarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotriva altor state. Viața arată că e absolut necesar ca la soluționarea problemelor Internaționale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime politicii imperialiste de forță aleși dictat au fost țările mici. De aceea, noi acordăm o atenție deosebită faptului ca țările mici să acționeze cu toată fermitatea pentru apărarea independenței și suveranității lor, să se opună politicii imperialiste de forță și dictat, să-și afirme și să-și apere dreptul la o viață liberă! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum și de la ceea ce dovedește experiența — aș putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici și mijlocii s-au ridicat în apărarea independenței lor au putut juca un rol important în viața internațională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi și noi confirmări acestui adevăr. Tocmai privind de pe poziții de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forțelor lumii contemporane împotriva politicii imperialiste, ne pronunțăm pentru o largă colaborare cu țările mici și mijlocii, acționăm împreună cu toate statele, fără deosebire de mărime, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor, libere și egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de soluții la problemele spinoase ale vieții internaționale. O importanță deosebită au în acest sens creșterea rolului O.N.U., realizarea universalității sale. Republica Populară Chineză trebuie să-și ocupe locul pe care-l merită de drept în această organizație. Este timpul să se înțeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluționa problemele internaționale fără participarea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realități a zilelor noastre nu poate decît să dăuneze atît cauzei socialismului și luptei împotriva imperialismului, cît și cauzei destinderii și păcii în lume. Este știut, de altfel, că politica imperialiștilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a cărui creare marcat o cotitură radicală în istoria omenirii — a suferit un eșec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obținute în dezvoltarea sa economică și socială, în construirea societății comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca un factor de seamă în rîndul forțelor progresului și păcii, în lupta pentru colaborare, destindere și securitate, în rezolvarea marilor probleme care frămîntă omenirea contemporană. . Apare cu toată claritatea că și politica de izolare a R.P. Chineze, ca și politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlalte țări socialiste, a suferit un eșec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a pășit pe calea socialismului — fie ele mare sau mic — să-și construiască noua orînduire așa cum o dorește el. De aceea, noi considerăm că afirmarea și participarea Chinei la viața internațională, in activitatea O.N.U. și celorlalte organisme internaționale a constituie un factor de mare importanță pentru cauza socialismului, pentru lupta împotriva imperialismului, pentru progres și pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul și statul nostru militează ca în lume, in relațiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate țările, de la respectarea independenței și suveranității lor naționale, de la renunțarea la forță amenințarea cu forța in raporturișile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relații noi, care să excludă războaiele și să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-l reprezintă continuarea cursei înarmărilor și nu sîntem deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“ și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se menține pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare națiune — este în drept să ia măsuri de a se înarma, fiind gata să-și apere independența, cuceririle revoluționare. Dar, fiind comuniști, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă distrugerii și că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să ascundem poporului nostru — și tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nucleare, pentru că,oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decît moarte și distrugeri. Iată de ce partidul și guvernul nostru se pronunță cu hotărîre împotriva armelor nucleare, pentru distrugerea și interzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acționăm în această direcție cu toată fermitatea și energia, să chemăm toate popoarele să-și ridice vocea pentru a scoate arma atomică și armele de distrugere în masă in afara legii, să lupte pentru dezarmarea generală. (Vii aplauze). Și această luptă exprimă poziția noastră revoluționară! Dacă sîntem revoluționari, dacă sîntem comuniști, trebuie ca în activitatea internațională, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca și în problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeași poziție. Să analizăm totul în spiritul materialismului dialectic și istoric, al marxism-leninismului, și să acționăm ca revoluționari! Or, a fi revoluționari, comuniști, înseamnă a lupta pentru apărarea vieții popoarelor, împotriva politicii de înarmare care amenință viața întregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcinile naționale cu cele internaționale, partidul nostru acționează și va acționa consecvent și in viitor pentru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate țările socialiste, intre toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii și cooperării în lume. (Aplauze prelungite). In încheiere, doresc să urez Comitetului județean de partid, comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul și județul Constanța succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate și fericire. (Aplauze puternice, prelungite, orale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“( Cei prezenți ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu). % i I Pagina a 3*a Săptămina viitoare la televiziune DUMINICA 8,30. — Deschiderea emisiunii — Sport și sănătate. 9,00 — Matineu duminical pentru copii. — „Mic l Pitic, inimă de voinic. . de * Sergiu Miloman. Interpretează actorii de la Teatrul de stat din Galați — Cîntați cu noi“ — program de cîntece pionierești — Film serial ’’Fiul mării“. 10,00 — ‘ Viața satului. Secvențe de campanie. Recolta în hambare. — In miezul evenimentelor. Activitate politico-educativă în comunele județului Brașov. — Vara oierilor I — reportaj pe pășunile montane. 1 — în desene și catrene , respectarea normelor de protecție a muncii. Petrecere populară in comuna Adîncata, jud. Suceava. " 11,15 — A doua ediție a festivalului de muzică de cameră — " Brașov 1971. 11,45 — Moment muzical cu violonistul George Carabulea. 12,00 — De strajă patriei. 12,30 — în reluare, la cererea telespectatorilor — Muzică din operete. 13,00 — Emisiune în limba maghiară. Postmeridian — Din sumar . 14,30 — Sport. — concursuri internaționale de călărie și motociclism viteză. 16,00 — Magazin. 18,10 — Planeta giganților — Film serial pentru tineret. 19,20 — Vetre folclorice — Banatule mîndră floare. 19,20 . 001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,10 — Reportajul săptămânii — orașul cu clopote de nisip — Mediaș. 20,25 — Desene animate. 20,40 — Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară românească — Mamaia 1971 (Interviziune) Concertul laureaților. 21,40 — Film artistic — Patrula. Premieră pe țară — cu Andie Murphy, Daven McGavin, Ruta Lee. 23,05 — Telejurnalul de noapte. LUNI 18,00 — Deschiderea emisiunii. Cîntăm patria și partidul — program de cîntece și versuri. 18,20 — Scena — Turneul teatral. 18,45 — Stop—Cadru. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară — Sport. 20,10 — Roman foileton — Roșu și negru (II). 21,00 — Oameni și fapte. 21,10 — Steaua fără nume (muzică populară) 22,10 — Din viața popoarelor care construiesc socialismul. Imagini din Cuba. 22,35 — Telejurnalul de noapte. 22,45 — Telesport. 23,00 — închiderea emisiunii. MARTI * 18,00 — Deschiderea emisiunii — Vasile Alecsandri — simbol al poetului patriot — Seara de versuri. 18,20 — Toate pînzele sus ! ! — emisiune pentru pionieri. 19,CSI — Breviar juridic. 19,15 — Publicitate. 19,20 . 001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară — Sport. 20,10 — Dinamica societății romănești. 20,40 — Cintă pentru dv. , Ioana Cristea și Emil Gavriș 20,50 — Seară de teatru — Ion Anapoda — Comedie de George Mihah — Zamfirescu — Premieră tv. 22.25 Recital Anda Câlugăreanu. . 22.40 — Telejurnalul de noapte. . 23.00 — închiderea emisiunii programului 1. MIERCURI 18.00 Deschiderea emisiunii. „Exterra ’71“ — emisiune-concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. 10.25 — „Mult e I dulce și frumoasă. . .“ 18,40 — * Confruntări — Tendințe rutiniere din aplicarea noii legislații în domeniul investițiilor. 19,16 — ■ Tragerea pronoexpres. 19,20 — * 1001 de seri. 19,30 - Telejurnalul I de seară — Sport. 20,10 Reflector. 20,25 — Telecinemateca — Nimeni * nu știe nimic — Producție a studiourilor cehoslovace. 21,40 — Re- * citalul baritonului Octav Enișă- * rescu. 21,50 — Teleglob — Ama Izonia peruană. 22,10 — Ecourile * vacanței — Film muzical. 22,50 — Telejurnalul de noapte. 23,00 — I închiderea emisiunii. *• JOI * 17.00 — Deschiderea emisiunii. — I Emisiune în limba maghiară. 18,30 I — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 — Timp I și anotimp in agricultură. 19,10 I — Pentru, sănătatea dv. Ce trebuie să facem până la sosirea medicului 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,10 - Pagini alese ale muzicii corale in interpretarea Ansamblului „Doina". 20,30 — * Teatru scurt — Unul dintre noi I — scenariu tv. de Radu Bădilă. 21,15 Melodii și jocuri populare în interpretarea Ansamblului folcloric „Prahova“ al Palatului Culturii din Ploiești. 21,35 — Aparențe și realități in lumea capitalului. 21,50 — Sub cupola circului. * 22,10 — Interpreta Angela Simula. 23,35 — săptămînii . * Telesur. tnaiul de noapte. VINERI . 17,00 — Deschiderea emisiunii. I Cupa vacanței — emisiune pentru școlari. 18,00 Căminul. 18,50 — Lumea copiilor — Cu Mihaela Is- *trate și Iurie Darie. 19,10 — Tragerea Loto. 19,20 — 1001 de seri. * 19,30 — Telejurnalul de seară — I Sport. 20,10 — Șase zile in țară. 20,25 — Cintă Irina Micuț. 20,40 — Pagini umoristice din literatura română. 21,00 — Ecran românesc : J Pădurea spînzuraților (II) 22,20 — Program muzical realizat de televiziunea din R.D.G. 23,00 — închiderea emisiunii: , SIMBATA * 18,15 — Deschiderea emisiunii I — emisiune în limba germană. ! 18,00 — Bună seara, seara, băieți ! 19,10 — fete ! Bună ! Tragerea I de amortizare ADAS. 19,20 — 1 001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,10 — Tele enciclope * dia. 21,00 — Săptămâna internațională. 21,15 — Primul film serial ‘* realizat de televiziunea Română. ’’Urmărirea“ — scenariul de Eu *gen Barbu, N. Mihail. — Regia ■ Radu Gabrea — episodul II — I Recepție la von Braun. 22,05 — I Concertul maistrului Gheorghe Zamfir. 22,35 — Telejurnalul de noapte. 22,45 — Telesport. 23,00 — Recital Deva. 23,30 — închiderea emisiunii. % A