Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-14 / nr. 1133

JOI, 14 OCTOMBRIE 1971 ,V\V­\\­V­\­­­­­V­\\\­\\\v\\\­­­­­­­­­­­­­­­­\\­^ V. V V CONSILIILE POPULARE - ORGANE DE INIȚIATIVĂ CREATOARE ȘI DE ACȚIUNE (Urmate din pag. 1) specializate, fapt ce iși are cauza principală în existența unor ma­nifestări de formalism și birocratism în muncă. In domeniul construcții-montaj au fost obținute unele rezultate mulțumitoare, dar consider că ele nu sunt pe măsura posibilităților de care dispunem. Nu există o suficientă preocupare din partea comite­telor executive ale consiliiilor populare comunale Stremț, Galda de Jos, Meteș, Crăciunelul de Jos, Ohaba, Ocoliș, Lunca Mureș, Baia de Arieș, Mirăslău și altele care nu și-au realizat construcțiile social­­culturale planificate. Cum poate oare justifica Direcția tehnică-inves­­tiții întîrzierea acestor lucrări, precum și faptul că în multe locuri s-au depreciat materiale ? Consider, de asemenea, că unele comitete executive cum sunt cele din comunele: Sohodol, Avram Iancu, Lupșa, Vidra, Bistra, Bucium și Horea, nu au privit cu des­tulă răspundere sarcinile ce le revin pe linia impulsionării lucrărilor de electrificări rurale. O sarcină importantă revine consiliilor populare în ce realizarea planului de achiziții și contractări. Or, trebuie să privește arătăm că unele consilii popuare nu privesc cu toată răspunderea această sarcină. Numai așa se explică faptul că în unele comune cu mari posibilități cum sunt : Unirea, Pianu, Ohaba, Gîrbova și, îndeosebi, cele din Munții Apuseni nu s-au organizat acțiuni cu deputații și cu organizațiile de masă, fapt ce a determinat ca rezultatele obținute să fie nemulțumitoare. In general, avem localități bine gospodărite, ca urmare a ac­țiunilor de masă întreprinse. Nu putem însă, trece cu vederea că mai există,orașe în care pe unele străzi nu se simte mîna de bun gospo­dar. In unele comune ca Livezile, Poșaga, Baia de Arieș, Șibot, Blan­­diana și altele, consiliile populare nu organizează acțiuni de masă în vederea executării lucrărilor de reparare și întreținere a drumurilor și străzilor, amenajarea de trotuare, de diguri și taluzări, construc­ția de poduri și podețe, amenajări de baze sportive și altele. Comi­tetele executive ale consiliilor populare trebuie­ să manifeste mai multă inițiativă proprie, mai mult spirit gospodăresc, mai multă preocupare pentru rezolvarea exemplară a treburilor gospodărești lo­cale și să nu aștepte numai indicații din partea organelor județene. Consiliile populare au stabilită prin lege sarcina de a se ocupa de creșterea producției agricole vegetale și animale, de întărirea eco­­nomico-organizatorică a unităților socialiste agricole. In recenta cuvîntare, rostită cu prilejul „Zilei recoltei", tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că : „In realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea privind dezvoltarea agriculturii, un rol impor­tant revine consiliilor populare, consiliile populare județene, orășe­nești și comunale trebuie să asigure folosirea rațională a tuturor mijloacelor de care dispune agricultura, să exercite un control și o îndrumare permanentă asupra întregii activități agricole“. Consider că unele cadre din aparatul consiliilor populare, mai ales unii pre­ședinți și secretari ai comitetelor executive de la comune, privesc cu multă superficialitate această importantă obligație, neacordînd coope­rativelor agricole îndrumarea și sprijinul necesar în planificarea și organizarea muncii, mobilizarea oamenilor la realizarea sarcinilor din diferite campanii, a planului de producție în sectorul zootehnic, nu intervin cu măsuri precise care să asigure o bună folosire fondului funciar.Nu poate fi calificat altcumva decît lipsă de răspun­a­dere faptul că unii președinți și secretari nu cunosc realitățile din unitățile agricole socialiste, situația realizării planului, a mersului lucrărilor, a achitării obligațiilor față de stat. Este necesar ca pe­riodic, comitetele comunale de partid să analizeze modul cum comi­tetele executive ale consiliilor populare se achită de aceste sarcini și să stabilească măsuri care să asigure întărirea răspunderii consili­ilor populare față de bunul mers al unităților agricole socialiste. Comitetele municipal, orășenești și comunale de partid, au datoria de a ajuta organizațiile de bază din cadrul consiliilor populare să se ocupe în mai mare măsură de educarea lucrătorilor din aparatul con­siliilor , populare în spiritul înaltelor principii expuse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei. Un accent deosebit va trebui pus pe combaterea oricăror manifestări de birocratism și formalism, de lipsă de răspundere, comportare retrogradă, indisciplină, abuzuri, abateri de la regulile de conduită socială. Este inadmisibil ca în viitor să se mai manifeste în cadrul orga­nelor, administrației locale de stat încălcări ale disciplinei, ale le­galității socialiste sau eticii și moralei noastre, ca acelea pentru care au fost destituiți foștii președinți ai comitetelor executive ale consi­liilor populare de la Cricău, Cergău, Cîlnic, Șibot, Sintimbru, precum și secretarii consiliilor populare din Ceru Băcăinți, Lopadea Nouă, Ciugud și alții. Va trebui ca în cadrul consiliilor populare, în aparatul acestora să se manifeste un permanent și puternic spirit combativ care să ducă la înlăturarea fenomenelor de formalism, practicism îngust și rutină ce se mai manifestă la unii președinți și secretari, care în loc să se ocupe de problemele esențiale ce le intră în atribuții, își pierd timpul cu întocmirea de tabele și diferite alte preocupări mărunte. In această situație se întîlnesc deseori unii președinți ai comi­tetelor executive ale consiliilor populare ca loan Mirca de la Șibot, loan Vintilă de la Sîncel, Nicolae Gom­boș de la Avram Iancu, loan Zdrîncu de la Blandiana, loan Trifu de la Vidra, Teodor Zbîncă de la Poșaga, loan Schiau de la Sintimbru, loan Lenghel de la Noșlac, Ște­fan Barta de la Rimetea, Nicolae Vestemian de la Crăciunelul Jos și alții sau secretari ca Nicolae Bordei de la Cugir, Zoltan Borșoi de de la Rimeț, Avram Titu de la Ocoliș, loan Vulcu de la Blandiana, Gligor Pușcaș de la Sîncel și alții, care dau semne de oboseală plictiseală, par încărcați de greutăți, lucrează fără perspectivă și fi­si­calitate, pierzîndu-se în aspecte spontane, ușoare și banale. La fiecare comitet executiv a fost adoptat cite un regulament de funcționare prin care s-au stabilit sarcini concrete pentru fiecare funcție și sector de activitate. Tocmai faptul că aceste regulamente nu se respectă, fiind uitate sau considerate ca simple formalități de ar­hivă, face ca în multe locuri activitatea să fie redusă la preocupări spontane, lipsite de perspective, fără importanță. Atragem atenția acelor tovarăși care se complac în asemenea si­tuații că este necesar să se preocupe cu toată răspunderea de rezol­varea sarcinilor majore ce le stau în față, să dea dovadă de mai multă operativitate și răspundere, să se ocupe de ridicarea nivelului lor po­litic și profesional, de întărirea prestigiului și autorității personale. Comitetul executiv al Consiliului popular județean a analizat activitatea aparatului propriu și a organelor locale de specialitate, stabilind o serie de măsuri în vederea întăririi disciplinei și răspun­derii în muncă și în scopul înlăturării unor manifestări negative. Consider însă că aparatul propriu și organele de specialitate trebuie să-și aducă un aport mai mare și mai concret în sprijinirea comite­telor executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comu­nale. Comitetul executiv al Consiliului popular județean mai are mult de făcut pentru educarea aparatului propriu în rîndul căruia se mai manifestă unele lipsuri cum sînt : întirzieri sau plecări în timpul ser­viciului, plimbări și discuții inutile, lipsa de legătură cu terenul etc. Fără îndoială, lipsurile existente nu caracterizează activitatea consiliilor noastre populare, ele se manifestă sporadic, dar datoria și răspunderea noastră este de a interveni la timp pentru a nu le lăsa să se amplifice, să se agraveze. In acest scop va trebui să se acționeze cu toată fermitatea, începînd de la consiliul popular județean și pînă la comună pentru înlăturarea lor. Este necesar ca organele și organizațiile de partid să-și sporească simțitor preocuparea privind controlul și îndrumarea activității consiliilor populare, ajutîndu-le in mod concret în organizarea și planificarea muncii, in pregătirea sesi­unilor și a ședințelor comitetului executiv, în lichidarea deficiențelor ce se manifestă în activitatea lor. In perioada care urmează, în fața consiliilor populare și a comi­tetelor lor executive stau sarcini complexe, de o deosebită însemnă­tate. In primul rînd, consider că deputații, toți lucrătorii din cadrul consiliilor populare trebuie să studieze și să cunoască temeinic docu­mentele partidului și statului nostru, să desfășoare o intensă muncă pentru popularizarea acestora și pentru mobilizarea maselor largi de cetățeni la înfăptuirea sarcinilor ce se desprind din ele. Va trebui ca în întreaga lor activitate, comitetele executive să promoveze tot mai mult principiul muncii și conducerii colective, antrenînd comisiile permanente și celelalte forme ale muncii organi­zatorice de masă la rezolvarea treburilor de stat și obștești. Con­siliile populare trebuie să devină tot mai mult adevărate organisme vii, strîns legate de masele largi populare, bazîndu-și întreaga lor ac­tivitate pe un spirit creator, pe o gîndire și inițiativă proprie, izvo­­rîtă din cunoașterea profundă a specificului fiecărei localități. Ne aflăm intr-un sezon în care ne stau în față o serie de sarcini ce necesită o urgentă rezolvare. Trebuie să se urmărească zi de zi felul cum este tradusă în viață hotărîrea Consiliului popular județean privind aprovizionarea de toamnă și de iarnă a populației și consumurilor colective. Va trebui, de asemenea, să se urmărească a realizarea planului economiei locale, a bugetului de venituri și chel­tuieli, a angajamentelor asumate în întrecerea patriotică dintre ju­dețe. In domeniul investițiilor trebuie să se asigure realizarea fizică a tuturor obiectivelor prevăzute a se executa în acest an, neadmițîn­­du-se nici un fel de întîrziere sau justificare privind darea lor în folosință. -------------• O sarcină de o deosebită însemnătate ce stă în fața consiliilor populare în această perioadă este luarea de măsuri care să asigure urgentarea lucrărilor de recoltare, eliberarea terenului și însămînțării, urmărindu-se în mod deosebit respectarea întocmai a prețioaselor indicații din scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu tu­turor lucrătorilor din agricultură. In același timp, trebuie luate m­ă­­­suri pentru sprijinirea cooperativelor agricole de producție pentru achitarea intr-un timp cit­ mai scurt a obligațiilor față de stat. In sectorul zootehnic trebuie luate măsuri pentru asigurarea creș­terii efectivelor de animale și a productivității acestora. In cuvîntarea rostită cu prilejul „Zilei recoltei“, secretarul general al partidului nostru arăta că „...toate organele agricole, consiliile populare, organele și or­ganizațiile de partid să ia toate măsurile necesare privind realizarea programului de dezvoltare a zootehniei, ameliorarea și îmbunătățirea pășunilor și fînețelor și, în general, pentru o mai bună folosire a bazei furajere“. Va trebui, ca în lumina acestor indicații, comite­tele executive ale consiliilor populare să ia măsuri urgente ca în cadrul fiecărei cooperative agricole să se asigure în primul rînd pla­nul din însilozări, valorificîndu-se toate resursele existente. De ase­menea, trebuie urgentat transportul și depozitarea in bune condițiuni a întregii cantități de furaje aflate în cîmp. Comitetele executive trebuie să aibă permanent în atenție munca cu deputații, antrenarea lor la rezolvarea treburilor de stat și obș­tești, la inițierea și desfășurarea unor ample acțiuni, de masă, cu cetățenii privind rezolvarea sarcinilor ce stau în fața consiliilor popu­lare. De asemenea, trebuie să îndrume și să ajute cu mai multă com­petență comisiile permanente pentru a efectua controale și studii în urma cărora să poată veni cu propuneri menite să contribuie la o mai profundă dezbatere și rezolvare a unor probleme. Este necesar ca fiecare deputat să țină o strînsă legătură cu comitetele de cetățeni pe circumscripțiile electorale, cărora să le transmită sarcinile ce stau în fața consiliilor populare și să-i mobilizeze la înfăptuirea lor. Militînd neabătut pentru perfecționarea continuă a întregii lor activități, consiliile populare vor reuși să obțină rezultate tot mai în­semnate, să se ridice tot mai mult la nivelul sarcinilor ce le stau în față, să-și aducă o contribuție mereu sporită la înfăptuirea mărețe­lor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului nostru. A­\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­V­\­­­­­­^^^ PE SEAMA CUI LĂSAȚI ASIGURAREA ADĂPOSTURILOR PENTRU ANIMALE (Urmare din pag 1) friguros nu i-a prea pus pe gîn­­duri pe președinții, specialiștii și șefii fermelor zootehnice din toate unitățile agricole cooperatiste din județul nostru. Dezinteresul, lipsa d­e răspundere, tergiversările de tot felul existente în cadrul C.A.P. Drașov, Lancrăm, Unirea, Gîrbova (Aiud) și Cergău fac ca lucrările de construcție a obiectivelor din sectorul zootehnic să fie mult ră­mase în urmă. La cooperativele a­­gricole din Drașov și Lancrăm, de exemplu, grajdurile pentru bovine se află numai la zidărie, la Bra­șov nefiind încă asigurată țigla pentru acoperiș. In aceste două unități n-au fost luate măsuri de folosire eficientă a perioadelor mai puțin aglomerate dintre campaniile agricole, fapt ce cauzează rămîneri­­le în urmă la construcții și pericli­tarea termenului de dare în exploa­tare­a adăposturilor pentru anima­le. Cu totul necorespunzător se desfășoară lucrările la grajdurile de bovine în C.A.P. Unirea și Gîr­bova (Aiud), unde obiectivele res­pective se găsesc abia la fundație. Deși li s-a asigurat repartiția de material lemnos încă din luna iu­lie a.c., conducerile acestor unități n-au întreprins măsuri pentru transportarea lemnului pe șantiere. Cărămida a fost și ea asigurată cu întîrziere, in special la C.A.P. Gîrbova (Aiud) unde nici pînă la ora actuală nu este arsă. O situație destul întîlnim și la C.A.P. de neplăcută Sînbenedic, Hopîrta și Aiud II, unități care s-au angajat să construiască graj­duri noi, pentru ca întregul efec­tiv de animale să fie adăpostit, la iarnă, în condiții corespunzătoare. Iată însă că angajamentele luate de consiliile de conducere ale u­­nităților amintite se dovedesc fi simple vorbe. Pînă în prezent,­­ numai la C.A.P. Aiud II s-a tre­cut la turnarea fundației, cu des­tulă întîrziere însă, în timp ce la Hopling. și Sînbenedic lucrările de construcție n-au fost încă atacate. Situația pare cu atît mai curioasă cu cit C.A.P. Hopîrta a solicitat credite de la stat pentru executa­rea lucrărilor în antrepriză ca a­­poi, după aprobarea fondurilor bă­nești, să nu se mai întreprindă ni­mic pentru folosirea lor. La C.A.P. Cergău s-a înregistrat, în anii trecuți, un mare număr de mortalități la animale din cauza spațiului insuficient de cazare a acestora. Se pare însă că nici con­siliul de conducere al unității, nici organele locale de partid și de stat n-au tras învățămintele necesare din greșelile de pînă acum. Numai în primăvara acestui an, aici au murit peste 200 capete ovine din cauza adăpostirii necorespunzătoa­re, dar pentru șeful fermei de ani­male și președintele unității de aici o asemenea stare de lucruri nu constituie un semnal de alar­mă. Ca dovadă, saivanul prevăzut să fie dat in folosință abia este schițat pe hîrtie, deși s-au adus cimentul și cărămida necesare con­strucției. Atitudinea de nepăsare, superficialitatea cu care este privi­tă problema asigurării spațiilor de cazare a animalelor la C. A. P. Cergău nu poate fi tolerată la nes­­fîrșit. Specialiștii, președintele C.A.P., ceilalți factori de condu­cere puși li s-au încredințat func­țiile pe care le dețin cu sarcina de a contribui la creșterea și apărarea avuției obștești, nu pentru a înre­­­­gistra scăderea acesteia din cauza propriilor neglijențe ! UNIREA ! V V V PAGINA A III A „Fîntîna certurilor“ din nou în actualitate Un calcul sumar făcut cu un an în urmă arăta că pentru a se putea folosi de fîntîna cu apă bună de băut, cîteva familii în­vecinate din satul Poiana, co­muna Livezile, cheltuiseră pes­te... 35 000 lei. Se cuvine o pre­cizare: fîntîna nu a fost ame­najată, debitul izvorului a ră­mas același. Suma respectivă a acoperit o parte din taxe și cheltuieli de judecată, fiindcă vecinii se judecau între ei, dis­­putîndu-și dreptul de suprema­ție asupra fîntînii. Un rezultat bun în această direcție, se pare că a obținut Vasile Moga. Mo­­nopolizînd fîntîna in ultima vre­me o păzește ca ochii din cap, nu cumva undele limpezi ale izvorului să fie tulburate de găleata vreunui vecin însetat... • „Vreau să vă amintesc, ni se plînge unul dintre vecini, Valer Oniga, că am trei copii și am cheltuit în ultima vreme cu ju­decățile suma de 5 000 lei pen­tru a avea dreptul să iau aipă dintr-o fîntînă care de fapt ne aparține tuturora“. Cititorul nostru ne cere părerea asupra acestui „măr al discordiei“. Dat fiind faptul că instanța a hotă­­rît prin sentință ca fîntîna să poată fi folosită de toți vecinii, toți să răspundă de ea, conside­răm că n-ar fi rău dacă aceștia s-ar aduna frumușel la fintî­­nă și, fără a-și băga picioarele in apa rece dintr-un lighean, să judece problema fîntînii „la rece“. După cite vedem, ambi­țiile costă... Cînd toți pun ub­urul. La noi în Mirăslău, cetățenii la îndemnul deputaților, parti­cipă cu entuziasm la lucrările de înfrumusețare a comunei, la construcția unor obiective de interes social. Un exemplu: în centrul comunei, din fondurile centralizate și din contribuția locuitorilor, s-a înălțat un mo­dern magazin universal. Zilele acestea va fi dat în folosință. Este meritul tuturor cetățenilor care au venit la muncă oricînd și oricît a fost nevoie. Aș fi nedrept dacă aș da doar cîteva nume dintre evidențiații acestei acțiuni. La fel stau lucrurile și în satul aparținător, Lopadea Ve­che. Aici se construiește tot , un magazin universal. Dacă lucră­­rile sînt astăzi intr-un stadiu avansat, se execută finisajele, reiese că toți cetățenii pun u­­mărul, contribuie efectiv la rea­lizarea acestor lucrări. Romulus- OPRIȘA. 1 secretarul Consiliului popular din Mirăslău Toamna mîndră și bogată a sosit și în livezile din Ciumbrud ALBA IULIA : Omul orches­tră („Columna“) ; S-a întîmplat în recunoaștere („23 August") ; SEBEȘ : Letea („Sebeșul“) ; A­­dio,Granada ! („Progresul“) ; ZLATNA : Căpitanul Florian („Muncitoresc“) ; TEIUȘ : Se­rata ; ROȘIA MONTANA : Fa­­blio magicianul; BAIA DE A­­RIEȘ : Mayerling ; BLAJ : A-­dio, Granada­­ AIUD : Flacăra olimpică ; OCNA MUREȘ : Re­negata ; CUGIR : Bănuit e mor­tul („Muncitoresc“) ; Cartierul veseliei („7 Noiembrie“) ; CIM­PENI : Columna ; ABRUD : O scrisoare pierdută. Vremea se menține frumoasă și călduroasă cu cerul mai mult se­nin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din nord-est și vest. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între minus 1 la plus 3 grade, iar maximele între 19—24 grade. Di­mineața ceață. 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisi­une în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Timp și anotimp în agricul­tură. 19.10 Pentru sănătatea dv. Regimul de viață al bolnavilor car­diaci. 19.20 — 1­001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Interpretul săptămînii : Anca Agemolu. 20.30 Pagini de umor. "Stan și Bran­delicvenți“. 21.20 Cadran internațional. 22.10 Serenade, canțonete și arii din operete. 22.45 Telejurnalul de noapte. INSPECTORATUL JUDEȚEAN PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR Alba Iulia, str. 30 Decembrie, nr. 2. ANGAJEAZĂ : — ingineri cu specialitățile : construcții civile și indus­triale, electromecanică, textile — tricotaje, industrie ali­mentară­­ — șofer (supliment 45 la sută). ÎNTREPRINDEREA de Aprovizionare TEHNICO-MATERIALĂ BUCUREȘTI, STR. GUTENBERG NR. 3, SECTORUL 6, TE­LEFON 13. 88.76-ANGAJEAZĂ URGENT, PENTRU DEPOZITUL SAU DIN OCNA MUREȘ, STR. FA­BRICII NR. 2 - UN ȘEF DEPOZIT CU PRACTICĂ ÎN GES­TIUNEA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII (CHERESTEA — ARMATURI METALICE — TUBULATURA). CERERILE SE VOR TRIMITE LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN BUCUREȘTI STR. GUTENBERG NR. 3 SECTOR 6. * CREAREA STOCURILOR Ot ITMmSĂ C­A­ra minimii planului pi timpul urni­ Experiența de pînă acum a do­­­­vedit că pregătirea temeinică, din 1 timp, a producției viitoare consti­­­­tuie o condiție de bază în îndepli­­­­nirea ritmică a sarcinilor de plan , la toți indicatorii și la toate sor­­t­timentele. In sectorul forestier, da­­­­torită specificului muncii și tehno­­­­logiei de lucru, această pregătire i se impune cu mai mare acuitate,­­ întrucît vizează toate laturile pro­­­­ducției. Ținînd seama de acest lu­­­cru conducerea Unității de exploa­­­­tare și industrializare a lemnului din Sebeș, îndrumată și sprijinită­­ de comitetul de partid, a acordat și acordă toată atenția asigurării , tuturor condițiilor necesare reali­­­­zării exemplare a sarcinilor de I­a plan pe anul 1972. Cunoscînd că în anul ce urmează , va trebui să exploatăm aproxima­­­­tiv 480 000 mc de masă lemnoasă,­­ am trecut la stabilirea parchetelor , ce urmează a fi date în producție,­­ a tehnologiilor de lucru și a utila­­­­jelor necesare. In urma evaluării , pe teren a masei lemnoase exis­­­­tente, au fost stabilite, pentru a fi exploatate, un număr de 205 par­chete. Dintre acestea 128 de par­­­chete dispun de produse princi­­­­pale, în special de cantități mari de lemn de lucru destinat utiliză­rilor industriale, iar 77 de parchete sunt axate pe produse secundare. Cu excepția unor poziții, planul a­­ferent anului viitor este acoperit cu masă lemnoasă. După ce au fost stabilite parche­tele ce urmează a intra în produc­ție în 1972, cadrele tehnico-ingine­­rești s-au preocupat de întocmirea proceselor tehnologice, ținînd sea­ma de felul masei lemnoase, con­dițiile de exploatare (gradul de în­clinare a parchetelor, căile de ac­ces existente, posibilitatea de scoa­tere a buștenilor), dotarea tehnică etc. Pînă la 1 septembrie, cînd am intrat intr-un nou an forestier, s-a reușit să se definitiveze procesele tehnologice pentru 114 parchete principale și 10 parchete secun­dare, iar pînă la începerea noului an calendaristic vom termina teh­nologiile de lucru pentru absolut toate parchetele. In 32 parchete a început deja crearea de stocuri de masă lemnoasă pentru sezonul re­ce. La rășinoase, unde am avut a­­probări pentru tăieri anticipate, s-a creat un stoc de siguranță de 13 100 mc, în faza fasonat, 8 300 mc în scos și 7 500 mc în apropiat. De la data de 15 septembrie 1 a.c., după primirea autorizațiilor de exploa­tare, am început să creăm stocuri și la lemn de foioase. Potrivit gra­ficului stabilit de conducerea teh­nică a unității noastre în noul an calendaristic vom intra, numai în faza apropiat, cu un stoc de 30 000 mc lemn rotund de rășinoase, 15 000 mc lemn rotund de fag și respectiv 2 500 mc lemn rotund de stejar. Cantități însemnate de material lemnos se vor asigura în fazele scos și apropiat. Darea în produc­ție a acestor stocuri o vom face numai și numai în condiții de for­ță majoră, cînd nu se va putea lucra în parchete. Dacă timpul va fi favorabil, fără zăpezi prea abun­dente, fluxul tehnologic nu va fi întrerupt, vom continua să livrăm unităților de industrializare lemn din producția curentă, fără să ne atingem de stocuri. Spre deosebire de alți ani, ne-am preocupat din timp de crearea stocurilor în parchete, cum ar fi Bistra, Tortura, Piriul Lacului, Va­lea Mare, Ighiel, Recea și altele, care sunt amplasate în apropiere de drumurile auto forestiere. In legă­tură cu acest lucru mai trebuie re­ținut un alt fapt esențial: darea în funcțiune în cursul anului curent, de către constructorii de la I.C.F. Deva, a 27 km de drum auto fores­tier în bazinele Gropata, Valea Mare, Tărtărău, Chiciura-Donea, Prislop, Zlăgnița și altele, ne în­lesnește accesul spre masa lemnoa­să, vom putea deschide noi bazine forestiere și livra beneficiarilor cantități sporite de masă lemnoasă. In marea majoritate a parchete­lor noi au fost montate și puse în funcțiune funiculare pasagere sunt utilizate la operația de fasc­și­nare fierăstraie mecanice. In acest scop, pe lângă utilajele existente, unitatea noastră a mai fost înzes­trată cu încă 30 fierăstraie de tip „Retezat“, 36 fierăstraie „Drujba", 3 funiculare pasagere și alte me­canisme, care vor ridica gradul de mecanizare a operațiilor de lucru. Pregătirea ției, măsurile temeinică a produc­eficiente care au fost luate și vor fi aplicate în con­tinuare, sunt o garanție că în anul 1972 sarcinile de plan vor fi înde­plinite în mod exemplar. Ing. Eugen FELEA, inginer șef al Unității de exploatare și industrializare a lemnului Sebeș

Next