Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)
1971-10-14 / nr. 1133
JOI, 14 OCTOMBRIE 1971 ,V\V\\V\V\\\\\\v\\\\\^ V. V V CONSILIILE POPULARE - ORGANE DE INIȚIATIVĂ CREATOARE ȘI DE ACȚIUNE (Urmate din pag. 1) specializate, fapt ce iși are cauza principală în existența unor manifestări de formalism și birocratism în muncă. In domeniul construcții-montaj au fost obținute unele rezultate mulțumitoare, dar consider că ele nu sunt pe măsura posibilităților de care dispunem. Nu există o suficientă preocupare din partea comitetelor executive ale consiliiilor populare comunale Stremț, Galda de Jos, Meteș, Crăciunelul de Jos, Ohaba, Ocoliș, Lunca Mureș, Baia de Arieș, Mirăslău și altele care nu și-au realizat construcțiile socialculturale planificate. Cum poate oare justifica Direcția tehnică-investiții întîrzierea acestor lucrări, precum și faptul că în multe locuri s-au depreciat materiale ? Consider, de asemenea, că unele comitete executive cum sunt cele din comunele: Sohodol, Avram Iancu, Lupșa, Vidra, Bistra, Bucium și Horea, nu au privit cu destulă răspundere sarcinile ce le revin pe linia impulsionării lucrărilor de electrificări rurale. O sarcină importantă revine consiliilor populare în ce realizarea planului de achiziții și contractări. Or, trebuie să privește arătăm că unele consilii popuare nu privesc cu toată răspunderea această sarcină. Numai așa se explică faptul că în unele comune cu mari posibilități cum sunt : Unirea, Pianu, Ohaba, Gîrbova și, îndeosebi, cele din Munții Apuseni nu s-au organizat acțiuni cu deputații și cu organizațiile de masă, fapt ce a determinat ca rezultatele obținute să fie nemulțumitoare. In general, avem localități bine gospodărite, ca urmare a acțiunilor de masă întreprinse. Nu putem însă, trece cu vederea că mai există,orașe în care pe unele străzi nu se simte mîna de bun gospodar. In unele comune ca Livezile, Poșaga, Baia de Arieș, Șibot, Blandiana și altele, consiliile populare nu organizează acțiuni de masă în vederea executării lucrărilor de reparare și întreținere a drumurilor și străzilor, amenajarea de trotuare, de diguri și taluzări, construcția de poduri și podețe, amenajări de baze sportive și altele. Comitetele executive ale consiliilor populare trebuie să manifeste mai multă inițiativă proprie, mai mult spirit gospodăresc, mai multă preocupare pentru rezolvarea exemplară a treburilor gospodărești locale și să nu aștepte numai indicații din partea organelor județene. Consiliile populare au stabilită prin lege sarcina de a se ocupa de creșterea producției agricole vegetale și animale, de întărirea economico-organizatorică a unităților socialiste agricole. In recenta cuvîntare, rostită cu prilejul „Zilei recoltei", tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că : „In realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea privind dezvoltarea agriculturii, un rol important revine consiliilor populare, consiliile populare județene, orășenești și comunale trebuie să asigure folosirea rațională a tuturor mijloacelor de care dispune agricultura, să exercite un control și o îndrumare permanentă asupra întregii activități agricole“. Consider că unele cadre din aparatul consiliilor populare, mai ales unii președinți și secretari ai comitetelor executive de la comune, privesc cu multă superficialitate această importantă obligație, neacordînd cooperativelor agricole îndrumarea și sprijinul necesar în planificarea și organizarea muncii, mobilizarea oamenilor la realizarea sarcinilor din diferite campanii, a planului de producție în sectorul zootehnic, nu intervin cu măsuri precise care să asigure o bună folosire fondului funciar.Nu poate fi calificat altcumva decît lipsă de răspunadere faptul că unii președinți și secretari nu cunosc realitățile din unitățile agricole socialiste, situația realizării planului, a mersului lucrărilor, a achitării obligațiilor față de stat. Este necesar ca periodic, comitetele comunale de partid să analizeze modul cum comitetele executive ale consiliilor populare se achită de aceste sarcini și să stabilească măsuri care să asigure întărirea răspunderii consiliilor populare față de bunul mers al unităților agricole socialiste. Comitetele municipal, orășenești și comunale de partid, au datoria de a ajuta organizațiile de bază din cadrul consiliilor populare să se ocupe în mai mare măsură de educarea lucrătorilor din aparatul consiliilor , populare în spiritul înaltelor principii expuse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei. Un accent deosebit va trebui pus pe combaterea oricăror manifestări de birocratism și formalism, de lipsă de răspundere, comportare retrogradă, indisciplină, abuzuri, abateri de la regulile de conduită socială. Este inadmisibil ca în viitor să se mai manifeste în cadrul organelor, administrației locale de stat încălcări ale disciplinei, ale legalității socialiste sau eticii și moralei noastre, ca acelea pentru care au fost destituiți foștii președinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare de la Cricău, Cergău, Cîlnic, Șibot, Sintimbru, precum și secretarii consiliilor populare din Ceru Băcăinți, Lopadea Nouă, Ciugud și alții. Va trebui ca în cadrul consiliilor populare, în aparatul acestora să se manifeste un permanent și puternic spirit combativ care să ducă la înlăturarea fenomenelor de formalism, practicism îngust și rutină ce se mai manifestă la unii președinți și secretari, care în loc să se ocupe de problemele esențiale ce le intră în atribuții, își pierd timpul cu întocmirea de tabele și diferite alte preocupări mărunte. In această situație se întîlnesc deseori unii președinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare ca loan Mirca de la Șibot, loan Vintilă de la Sîncel, Nicolae Gomboș de la Avram Iancu, loan Zdrîncu de la Blandiana, loan Trifu de la Vidra, Teodor Zbîncă de la Poșaga, loan Schiau de la Sintimbru, loan Lenghel de la Noșlac, Ștefan Barta de la Rimetea, Nicolae Vestemian de la Crăciunelul Jos și alții sau secretari ca Nicolae Bordei de la Cugir, Zoltan Borșoi de de la Rimeț, Avram Titu de la Ocoliș, loan Vulcu de la Blandiana, Gligor Pușcaș de la Sîncel și alții, care dau semne de oboseală plictiseală, par încărcați de greutăți, lucrează fără perspectivă și fisicalitate, pierzîndu-se în aspecte spontane, ușoare și banale. La fiecare comitet executiv a fost adoptat cite un regulament de funcționare prin care s-au stabilit sarcini concrete pentru fiecare funcție și sector de activitate. Tocmai faptul că aceste regulamente nu se respectă, fiind uitate sau considerate ca simple formalități de arhivă, face ca în multe locuri activitatea să fie redusă la preocupări spontane, lipsite de perspective, fără importanță. Atragem atenția acelor tovarăși care se complac în asemenea situații că este necesar să se preocupe cu toată răspunderea de rezolvarea sarcinilor majore ce le stau în față, să dea dovadă de mai multă operativitate și răspundere, să se ocupe de ridicarea nivelului lor politic și profesional, de întărirea prestigiului și autorității personale. Comitetul executiv al Consiliului popular județean a analizat activitatea aparatului propriu și a organelor locale de specialitate, stabilind o serie de măsuri în vederea întăririi disciplinei și răspunderii în muncă și în scopul înlăturării unor manifestări negative. Consider însă că aparatul propriu și organele de specialitate trebuie să-și aducă un aport mai mare și mai concret în sprijinirea comitetelor executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale. Comitetul executiv al Consiliului popular județean mai are mult de făcut pentru educarea aparatului propriu în rîndul căruia se mai manifestă unele lipsuri cum sînt : întirzieri sau plecări în timpul serviciului, plimbări și discuții inutile, lipsa de legătură cu terenul etc. Fără îndoială, lipsurile existente nu caracterizează activitatea consiliilor noastre populare, ele se manifestă sporadic, dar datoria și răspunderea noastră este de a interveni la timp pentru a nu le lăsa să se amplifice, să se agraveze. In acest scop va trebui să se acționeze cu toată fermitatea, începînd de la consiliul popular județean și pînă la comună pentru înlăturarea lor. Este necesar ca organele și organizațiile de partid să-și sporească simțitor preocuparea privind controlul și îndrumarea activității consiliilor populare, ajutîndu-le in mod concret în organizarea și planificarea muncii, in pregătirea sesiunilor și a ședințelor comitetului executiv, în lichidarea deficiențelor ce se manifestă în activitatea lor. In perioada care urmează, în fața consiliilor populare și a comitetelor lor executive stau sarcini complexe, de o deosebită însemnătate. In primul rînd, consider că deputații, toți lucrătorii din cadrul consiliilor populare trebuie să studieze și să cunoască temeinic documentele partidului și statului nostru, să desfășoare o intensă muncă pentru popularizarea acestora și pentru mobilizarea maselor largi de cetățeni la înfăptuirea sarcinilor ce se desprind din ele. Va trebui ca în întreaga lor activitate, comitetele executive să promoveze tot mai mult principiul muncii și conducerii colective, antrenînd comisiile permanente și celelalte forme ale muncii organizatorice de masă la rezolvarea treburilor de stat și obștești. Consiliile populare trebuie să devină tot mai mult adevărate organisme vii, strîns legate de masele largi populare, bazîndu-și întreaga lor activitate pe un spirit creator, pe o gîndire și inițiativă proprie, izvorîtă din cunoașterea profundă a specificului fiecărei localități. Ne aflăm intr-un sezon în care ne stau în față o serie de sarcini ce necesită o urgentă rezolvare. Trebuie să se urmărească zi de zi felul cum este tradusă în viață hotărîrea Consiliului popular județean privind aprovizionarea de toamnă și de iarnă a populației și consumurilor colective. Va trebui, de asemenea, să se urmărească a realizarea planului economiei locale, a bugetului de venituri și cheltuieli, a angajamentelor asumate în întrecerea patriotică dintre județe. In domeniul investițiilor trebuie să se asigure realizarea fizică a tuturor obiectivelor prevăzute a se executa în acest an, neadmițîndu-se nici un fel de întîrziere sau justificare privind darea lor în folosință. -------------• O sarcină de o deosebită însemnătate ce stă în fața consiliilor populare în această perioadă este luarea de măsuri care să asigure urgentarea lucrărilor de recoltare, eliberarea terenului și însămînțării, urmărindu-se în mod deosebit respectarea întocmai a prețioaselor indicații din scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu tuturor lucrătorilor din agricultură. In același timp, trebuie luate măsuri pentru sprijinirea cooperativelor agricole de producție pentru achitarea intr-un timp cit mai scurt a obligațiilor față de stat. In sectorul zootehnic trebuie luate măsuri pentru asigurarea creșterii efectivelor de animale și a productivității acestora. In cuvîntarea rostită cu prilejul „Zilei recoltei“, secretarul general al partidului nostru arăta că „...toate organele agricole, consiliile populare, organele și organizațiile de partid să ia toate măsurile necesare privind realizarea programului de dezvoltare a zootehniei, ameliorarea și îmbunătățirea pășunilor și fînețelor și, în general, pentru o mai bună folosire a bazei furajere“. Va trebui, ca în lumina acestor indicații, comitetele executive ale consiliilor populare să ia măsuri urgente ca în cadrul fiecărei cooperative agricole să se asigure în primul rînd planul din însilozări, valorificîndu-se toate resursele existente. De asemenea, trebuie urgentat transportul și depozitarea in bune condițiuni a întregii cantități de furaje aflate în cîmp. Comitetele executive trebuie să aibă permanent în atenție munca cu deputații, antrenarea lor la rezolvarea treburilor de stat și obștești, la inițierea și desfășurarea unor ample acțiuni, de masă, cu cetățenii privind rezolvarea sarcinilor ce stau în fața consiliilor populare. De asemenea, trebuie să îndrume și să ajute cu mai multă competență comisiile permanente pentru a efectua controale și studii în urma cărora să poată veni cu propuneri menite să contribuie la o mai profundă dezbatere și rezolvare a unor probleme. Este necesar ca fiecare deputat să țină o strînsă legătură cu comitetele de cetățeni pe circumscripțiile electorale, cărora să le transmită sarcinile ce stau în fața consiliilor populare și să-i mobilizeze la înfăptuirea lor. Militînd neabătut pentru perfecționarea continuă a întregii lor activități, consiliile populare vor reuși să obțină rezultate tot mai însemnate, să se ridice tot mai mult la nivelul sarcinilor ce le stau în față, să-și aducă o contribuție mereu sporită la înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului nostru. A\V\^^^ PE SEAMA CUI LĂSAȚI ASIGURAREA ADĂPOSTURILOR PENTRU ANIMALE (Urmare din pag 1) friguros nu i-a prea pus pe gînduri pe președinții, specialiștii și șefii fermelor zootehnice din toate unitățile agricole cooperatiste din județul nostru. Dezinteresul, lipsa de răspundere, tergiversările de tot felul existente în cadrul C.A.P. Drașov, Lancrăm, Unirea, Gîrbova (Aiud) și Cergău fac ca lucrările de construcție a obiectivelor din sectorul zootehnic să fie mult rămase în urmă. La cooperativele agricole din Drașov și Lancrăm, de exemplu, grajdurile pentru bovine se află numai la zidărie, la Brașov nefiind încă asigurată țigla pentru acoperiș. In aceste două unități n-au fost luate măsuri de folosire eficientă a perioadelor mai puțin aglomerate dintre campaniile agricole, fapt ce cauzează rămînerile în urmă la construcții și periclitarea termenului de dare în exploatarea adăposturilor pentru animale. Cu totul necorespunzător se desfășoară lucrările la grajdurile de bovine în C.A.P. Unirea și Gîrbova (Aiud), unde obiectivele respective se găsesc abia la fundație. Deși li s-a asigurat repartiția de material lemnos încă din luna iulie a.c., conducerile acestor unități n-au întreprins măsuri pentru transportarea lemnului pe șantiere. Cărămida a fost și ea asigurată cu întîrziere, in special la C.A.P. Gîrbova (Aiud) unde nici pînă la ora actuală nu este arsă. O situație destul întîlnim și la C.A.P. de neplăcută Sînbenedic, Hopîrta și Aiud II, unități care s-au angajat să construiască grajduri noi, pentru ca întregul efectiv de animale să fie adăpostit, la iarnă, în condiții corespunzătoare. Iată însă că angajamentele luate de consiliile de conducere ale unităților amintite se dovedesc fi simple vorbe. Pînă în prezent, numai la C.A.P. Aiud II s-a trecut la turnarea fundației, cu destulă întîrziere însă, în timp ce la Hopling. și Sînbenedic lucrările de construcție n-au fost încă atacate. Situația pare cu atît mai curioasă cu cit C.A.P. Hopîrta a solicitat credite de la stat pentru executarea lucrărilor în antrepriză ca apoi, după aprobarea fondurilor bănești, să nu se mai întreprindă nimic pentru folosirea lor. La C.A.P. Cergău s-a înregistrat, în anii trecuți, un mare număr de mortalități la animale din cauza spațiului insuficient de cazare a acestora. Se pare însă că nici consiliul de conducere al unității, nici organele locale de partid și de stat n-au tras învățămintele necesare din greșelile de pînă acum. Numai în primăvara acestui an, aici au murit peste 200 capete ovine din cauza adăpostirii necorespunzătoare, dar pentru șeful fermei de animale și președintele unității de aici o asemenea stare de lucruri nu constituie un semnal de alarmă. Ca dovadă, saivanul prevăzut să fie dat in folosință abia este schițat pe hîrtie, deși s-au adus cimentul și cărămida necesare construcției. Atitudinea de nepăsare, superficialitatea cu care este privită problema asigurării spațiilor de cazare a animalelor la C. A. P. Cergău nu poate fi tolerată la nesfîrșit. Specialiștii, președintele C.A.P., ceilalți factori de conducere puși li s-au încredințat funcțiile pe care le dețin cu sarcina de a contribui la creșterea și apărarea avuției obștești, nu pentru a înregistra scăderea acesteia din cauza propriilor neglijențe ! UNIREA ! V V V PAGINA A III A „Fîntîna certurilor“ din nou în actualitate Un calcul sumar făcut cu un an în urmă arăta că pentru a se putea folosi de fîntîna cu apă bună de băut, cîteva familii învecinate din satul Poiana, comuna Livezile, cheltuiseră peste... 35 000 lei. Se cuvine o precizare: fîntîna nu a fost amenajată, debitul izvorului a rămas același. Suma respectivă a acoperit o parte din taxe și cheltuieli de judecată, fiindcă vecinii se judecau între ei, disputîndu-și dreptul de supremație asupra fîntînii. Un rezultat bun în această direcție, se pare că a obținut Vasile Moga. Monopolizînd fîntîna in ultima vreme o păzește ca ochii din cap, nu cumva undele limpezi ale izvorului să fie tulburate de găleata vreunui vecin însetat... • „Vreau să vă amintesc, ni se plînge unul dintre vecini, Valer Oniga, că am trei copii și am cheltuit în ultima vreme cu judecățile suma de 5 000 lei pentru a avea dreptul să iau aipă dintr-o fîntînă care de fapt ne aparține tuturora“. Cititorul nostru ne cere părerea asupra acestui „măr al discordiei“. Dat fiind faptul că instanța a hotărît prin sentință ca fîntîna să poată fi folosită de toți vecinii, toți să răspundă de ea, considerăm că n-ar fi rău dacă aceștia s-ar aduna frumușel la fintînă și, fără a-și băga picioarele in apa rece dintr-un lighean, să judece problema fîntînii „la rece“. După cite vedem, ambițiile costă... Cînd toți pun uburul. La noi în Mirăslău, cetățenii la îndemnul deputaților, participă cu entuziasm la lucrările de înfrumusețare a comunei, la construcția unor obiective de interes social. Un exemplu: în centrul comunei, din fondurile centralizate și din contribuția locuitorilor, s-a înălțat un modern magazin universal. Zilele acestea va fi dat în folosință. Este meritul tuturor cetățenilor care au venit la muncă oricînd și oricît a fost nevoie. Aș fi nedrept dacă aș da doar cîteva nume dintre evidențiații acestei acțiuni. La fel stau lucrurile și în satul aparținător, Lopadea Veche. Aici se construiește tot , un magazin universal. Dacă lucrările sînt astăzi intr-un stadiu avansat, se execută finisajele, reiese că toți cetățenii pun umărul, contribuie efectiv la realizarea acestor lucrări. Romulus- OPRIȘA. 1 secretarul Consiliului popular din Mirăslău Toamna mîndră și bogată a sosit și în livezile din Ciumbrud ALBA IULIA : Omul orchestră („Columna“) ; S-a întîmplat în recunoaștere („23 August") ; SEBEȘ : Letea („Sebeșul“) ; Adio,Granada ! („Progresul“) ; ZLATNA : Căpitanul Florian („Muncitoresc“) ; TEIUȘ : Serata ; ROȘIA MONTANA : Fablio magicianul; BAIA DE ARIEȘ : Mayerling ; BLAJ : A-dio, Granada AIUD : Flacăra olimpică ; OCNA MUREȘ : Renegata ; CUGIR : Bănuit e mortul („Muncitoresc“) ; Cartierul veseliei („7 Noiembrie“) ; CIMPENI : Columna ; ABRUD : O scrisoare pierdută. Vremea se menține frumoasă și călduroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din nord-est și vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 1 la plus 3 grade, iar maximele între 19—24 grade. Dimineața ceață. 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. Regimul de viață al bolnavilor cardiaci. 19.20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Interpretul săptămînii : Anca Agemolu. 20.30 Pagini de umor. "Stan și Brandelicvenți“. 21.20 Cadran internațional. 22.10 Serenade, canțonete și arii din operete. 22.45 Telejurnalul de noapte. INSPECTORATUL JUDEȚEAN PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR Alba Iulia, str. 30 Decembrie, nr. 2. ANGAJEAZĂ : — ingineri cu specialitățile : construcții civile și industriale, electromecanică, textile — tricotaje, industrie alimentară — șofer (supliment 45 la sută). ÎNTREPRINDEREA de Aprovizionare TEHNICO-MATERIALĂ BUCUREȘTI, STR. GUTENBERG NR. 3, SECTORUL 6, TELEFON 13. 88.76-ANGAJEAZĂ URGENT, PENTRU DEPOZITUL SAU DIN OCNA MUREȘ, STR. FABRICII NR. 2 - UN ȘEF DEPOZIT CU PRACTICĂ ÎN GESTIUNEA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII (CHERESTEA — ARMATURI METALICE — TUBULATURA). CERERILE SE VOR TRIMITE LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN BUCUREȘTI STR. GUTENBERG NR. 3 SECTOR 6. * CREAREA STOCURILOR Ot ITMmSĂ CAra minimii planului pi timpul urni Experiența de pînă acum a dovedit că pregătirea temeinică, din 1 timp, a producției viitoare constituie o condiție de bază în îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan , la toți indicatorii și la toate sorttimentele. In sectorul forestier, datorită specificului muncii și tehnologiei de lucru, această pregătire i se impune cu mai mare acuitate, întrucît vizează toate laturile producției. Ținînd seama de acest lucru conducerea Unității de exploatare și industrializare a lemnului din Sebeș, îndrumată și sprijinită de comitetul de partid, a acordat și acordă toată atenția asigurării , tuturor condițiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor de Ia plan pe anul 1972. Cunoscînd că în anul ce urmează , va trebui să exploatăm aproximativ 480 000 mc de masă lemnoasă, am trecut la stabilirea parchetelor , ce urmează a fi date în producție, a tehnologiilor de lucru și a utilajelor necesare. In urma evaluării , pe teren a masei lemnoase existente, au fost stabilite, pentru a fi exploatate, un număr de 205 parchete. Dintre acestea 128 de parchete dispun de produse principale, în special de cantități mari de lemn de lucru destinat utilizărilor industriale, iar 77 de parchete sunt axate pe produse secundare. Cu excepția unor poziții, planul aferent anului viitor este acoperit cu masă lemnoasă. După ce au fost stabilite parchetele ce urmează a intra în producție în 1972, cadrele tehnico-inginerești s-au preocupat de întocmirea proceselor tehnologice, ținînd seama de felul masei lemnoase, condițiile de exploatare (gradul de înclinare a parchetelor, căile de acces existente, posibilitatea de scoatere a buștenilor), dotarea tehnică etc. Pînă la 1 septembrie, cînd am intrat intr-un nou an forestier, s-a reușit să se definitiveze procesele tehnologice pentru 114 parchete principale și 10 parchete secundare, iar pînă la începerea noului an calendaristic vom termina tehnologiile de lucru pentru absolut toate parchetele. In 32 parchete a început deja crearea de stocuri de masă lemnoasă pentru sezonul rece. La rășinoase, unde am avut aprobări pentru tăieri anticipate, s-a creat un stoc de siguranță de 13 100 mc, în faza fasonat, 8 300 mc în scos și 7 500 mc în apropiat. De la data de 15 septembrie 1 a.c., după primirea autorizațiilor de exploatare, am început să creăm stocuri și la lemn de foioase. Potrivit graficului stabilit de conducerea tehnică a unității noastre în noul an calendaristic vom intra, numai în faza apropiat, cu un stoc de 30 000 mc lemn rotund de rășinoase, 15 000 mc lemn rotund de fag și respectiv 2 500 mc lemn rotund de stejar. Cantități însemnate de material lemnos se vor asigura în fazele scos și apropiat. Darea în producție a acestor stocuri o vom face numai și numai în condiții de forță majoră, cînd nu se va putea lucra în parchete. Dacă timpul va fi favorabil, fără zăpezi prea abundente, fluxul tehnologic nu va fi întrerupt, vom continua să livrăm unităților de industrializare lemn din producția curentă, fără să ne atingem de stocuri. Spre deosebire de alți ani, ne-am preocupat din timp de crearea stocurilor în parchete, cum ar fi Bistra, Tortura, Piriul Lacului, Valea Mare, Ighiel, Recea și altele, care sunt amplasate în apropiere de drumurile auto forestiere. In legătură cu acest lucru mai trebuie reținut un alt fapt esențial: darea în funcțiune în cursul anului curent, de către constructorii de la I.C.F. Deva, a 27 km de drum auto forestier în bazinele Gropata, Valea Mare, Tărtărău, Chiciura-Donea, Prislop, Zlăgnița și altele, ne înlesnește accesul spre masa lemnoasă, vom putea deschide noi bazine forestiere și livra beneficiarilor cantități sporite de masă lemnoasă. In marea majoritate a parchetelor noi au fost montate și puse în funcțiune funiculare pasagere sunt utilizate la operația de fascșinare fierăstraie mecanice. In acest scop, pe lângă utilajele existente, unitatea noastră a mai fost înzestrată cu încă 30 fierăstraie de tip „Retezat“, 36 fierăstraie „Drujba", 3 funiculare pasagere și alte mecanisme, care vor ridica gradul de mecanizare a operațiilor de lucru. Pregătirea ției, măsurile temeinică a produceficiente care au fost luate și vor fi aplicate în continuare, sunt o garanție că în anul 1972 sarcinile de plan vor fi îndeplinite în mod exemplar. Ing. Eugen FELEA, inginer șef al Unității de exploatare și industrializare a lemnului Sebeș