Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-27 / nr. 1144

PAGINA A II-A „COMORILE ALBEI-1971“ (Urmare din pa;. I) litica P.C.R. pentru întărirea u­­nității și colaborării dintre țări­­le socialiste", „înfrățiți în lupta, pentru înfăptuirea aceluiași i­­deal, înflorirea patriei — Romă­­nia Socialistă" etc. In orașele Blaj, Sebeș, Abrud și Cîmpeni, comunele și Albac locuitorii vor Bucium putea răsfoi file de istorie și cultură națională, vor avea loc evocări ale unor figuri de seamă ale trecutului de luptă a poporului nostru pentru independență na­țională, dreptate și libertate na­țională, strălucirea geniului ro­mânesc născut dintr-o cultură de milenii care ne aparține în exclusivitate nouă. Amintim dintre acestea simpozionul „Dezvoltarea limbii și literatu­rii române" și expoziția de do­cumente „Din istoria Blajului", care vor avea loc în orașul de la confluența celor două Tîrna­­ve, „Buciumul — loc de popas al unor cărturari transilvăneni", „Poetul și literatul Lucian Bla­ga" la Sebeș, „Eroi de legendă ai Munților Apuseni“ la Albac și altele. Festivalul oferă acțiuni spe­ciale pentru țăranii cooperatori începînd cu spectacolele folclo­rice ce se organizează la Roșia de Secaș și Pianu de Sus și ter­­minînd cu mari serbări popu­lare închinate cooperatorilor fruntași din Vințu de Jos, Șona și Galda de Jos. In cadrul festivalului un loc aparte îl ocupă manifestările e­­ducative pentru tineret. La Al­ba Iulia, Blaj, Cugir tinerii se vor întîlni cu conducători de partid și de stat, cu redactori de la diferite ziare și edituri, cu scriitori, poeți și alți oameni de cultură și artă. Orașul Aiud, pe lângă alte manifestări, va sărbători 175 ani de la înființarea muzeelor ,de istorie și de științele naturii, iar cetățenii orașului Cîmpeni se vor întîlni cu specialiști în etnografie și folclor de la fili­ala Academiei din Cluj. Alte lo­calități din județ au în acest an prilejul găzduirii unor manifes­tări folclorice de mare anver­gură : la Ampoița (Meteș) își dau întilnire cele mai bune for­mații de fluierași din județ, la Vinerea (Cugir) are loc o con­fruntare a echipelor de călușari din județ, pe valea Arieșului la Ocoliș, pe Tîrnave la Căpîlna (Jidvei) și Valea Lungă cetă­țenii acestor localități vor putea urmări spectacole folclorice de mare naturalețe, specifice aces­tor locuri. Dacă mai adăugăm la această listă de manifestări un tîrg de obiecte de artă populară și o expoziție de artă plastică în municipiul Alba Iulia, spectaco­lele date de Ope­ra română și Teatrul Național din Cluj, de Teatrul de stat din Sibiu (sec­țiile română­­ și germană), Tea­trul de stat de păpuși din Alba Iulia, organizarea unor gale de filme artistice și documentare, nesocotind surprizele ce le ofe­ră organizatorii, sperăm sa a­­vem o imagine cel puțin suma­ră de ceea ce înseamnă pentru publicul larg din județul nostru prezentul festival. Simțul concret al perspectivei­­ PROFIL CONTEMPORAN­ Auzisem despre una din echipele de instalatori de la I.J.C.M. Alba, că este formată din oameni destoinici, că alcătuiesc un nucleu fierbinte în jurul căruia gravitează întregul colectiv. Pe comunistul Gheorghe Turețchi, șeful de echipă, l-am întîl­­nit la noul hotel turistic, unde împreună cu oamenii săi execută lu­crările de instalații. I-am surprins gestul, pornit de undeva din sub­conștient, un gest care nu poate să mintă, cu care mîngîia ușor o bucată de țeavă. — Țineți chiar așa de mult la meseria de instalator? — l-am întrebat brusc. Și-a frecat stînjenit fruntea sau realmente era în­curcat... — De peste două decenii lucrez în aceeași meserie. Așa că, vă puteți închipui... Răspunsul acesta simplu arată ci­ă dragoste și mîndrie sînt con­centrate în cîteva cuvinte care definesc un muncitor comunist, care se vrea reprezentat, ca om în primul rînd, prin roadele muncii sale. Era in 1949, atunci a făcut primii pași în meseria de instalator. A­­tunci s-a simțit mîndru că trăiește și muncește într-o țară liberă, cu oameni liberi, se angajase la Trustul 19 instalații din București. De atunci a fost mereu prezent pe marile șantiere ale reconstrucției și construcției din țara noastră. Anii au trecut. Dar faptele... au ră­mas concrete. O părticică din viața lui, din munca Lui, a rămas acolo la București în templul celui mai mare edificiu al țării — Casa Scînteii, la Combinatul chimic de la Făgăraș, la Hunedoara, la... Din anul 1957 a venit în Alba Iulia, unde participă la toate lu­crările de instalații pentru aprovizionarea cu apă a orașului, la Fa­bricile „Sebeșul" și „Căprioara" din Sebeș, la noua fabrică de fă­inuri proteice din Teiuș, la cvartalul de blocuri din „Cetate" etc. In tot ceea ce a făcut, el și echipa lui, au avut o dăruire totală deviza care i-a însoțit întotdeauna și care pentru ei suna ca o poruncă, era să dea lucrări de cea mai bună calitate. Și roadele muncii n-au întîrziat să se arate. Ele au fost concretizate nu numai în lucrările de bună calitate, ci și în depășirea ritmică a sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Numai în ultimele două luni au depășit sarcinile de plan cu 1,28 la sută. De optsprezece ani, de cînd este șef de echipă, Turețchi a „crescut" nenumărați muncitori instalatori pricepuți și astăzi o parte din foștii lui „elevi" lucrează in echipa pe care o conduce Feiger Richard: Petru Matei, loan Crăciun, loan David. Iată numai cîteva nume care au învățat împreună cu ceilalți membri ai echipei de instalatori ce înseamnă simțul datoriei, exigența față de propria lor muncă, „sudura" organică între oameni. Conștiința de comunist, de om care-și iubește meseria l-a în­demnat pe Turețchi să facă așa. Pentru că și el, ca toți comuniștii posedă simțul concret al înfăptuirii perspectivei și pentru asta se consideră obligat, să crească o generație nouă, capabilă și harnică. Virgil CISTEIANU Aiud. Vedere exterioară a modernului complex meșteșugăresc. Ce 99 cauze“ încarcă activita­­tea comisiilor de judecată ? „Comisiile de judecată, ex­presie a democrației so­cialiste, a creșterii rolu­lui opiniei publice în viața socială, sunt organe obștești de influențare și jurisdicție, alese în adunări ge­nerale ale oamenilor muncii sau în sesiuni ale consiliilor populare,­­prin care se realizează participarea maselor largi la înfăptuirea legali­tății și la educarea socialistă a ce­tățenilor în spiritul promovării u­­nei atitudini corecte față de mun­că, întăririi și dezvoltării avutu­lui obștesc, precum și al asigurării unei bune comportări în societate. In îndeplinirea sarcinilor revin, comisiile de judecată ce le în­cearcă împăcarea părților în unele pricini și judecă abateri de la re­gulile de conviețuire socială, litigii de muncă, precum și unele litigii patrimoniale". Ne-am folosit de acest argument de text (art. 1 din Legea nr. 59/1968, privind comisiile de ju­decată), pentru că el definește în modul cel mai competent locul și rolul comisiilor de judecată în sistemul democrației noastre socia­liste. Pornind de la această pre­misă teoretică, am asistat în două rînduri la ședințele comisiei­ de ju­decată nr. 1 de pe lingă Consiliul popular al orașului Zlat­na, în sco­pul de a-i cunoaște activitatea practică, modul în care transpune în viață dezideratele legale. Pe ordinea de zi a ședințelor (21 august și 2 octombrie) figurau o mulțime de pricini (20 și respec­tiv 27 dosare), acoperind prin va­rietate întreaga arie a competenței. Proporția cea mai mare au repre­­zentat-o însă, cazurile de judecare a abaterilor de la regulile de con­viețuire socială, de împăciuire în unele infracțiuni și judecarea unor fapte prevăzute de legea penală. Astfel, în ședința din 21 august, din cele 20 dosare, 15 pricini erau de această natură și numai 5 litigii patrimoniale. De cele mai multe ori este vorba de certuri izbucnite pentru fleacuri. Astfel, Crucița Cătărâmbă, l-a chemat la comisie pe ginerele său, Sevastian Toldea, pentru o straiță pe care i-a împru­mutat-o și nu i-a mai fost resti­tuită. Din cauza unui bici pe care l-a luat copilul Lucreției Tomuș, de la Petru Nistor, ultimul i-a a­­dresat tot felul de cuvinte jigni­toare și au ajuns la comisia de judecată pentru fapta calificată „abatere de insultă". Ana Nan, găsit de cuviință să-și facă singură a dreptate pentru lubenița luată de Ana Toldea, zvîrlind cu pietre și insulte în aceasta. Pentru „abatere de lovire“ și „insultă", Ana Toldea a chemat-o în fața comisiei de judecată. Iată deci, pentru ce fel de fapte vin unii oameni să se a­­dreseze comisiei de judecată, unor alți oameni care pe lângă această activitate obștească mai desfășoară și o activitate productivă. Cele mai multe ar fi putut fi tranșate de­ cei împricinați dacă dădeau do­vadă de mai mult spirit de înțele­gere. Alteori, insultele și lovirile se grefează pe fondul unei moște­niri disputate, dar pentru care păr­țile nu au introdus acțiune la ju­decătorie. Certurile se țin lanț, la fel acțiunile la comisia de judecată, astfel nicit se ajunge la o supra­aglomerare a acesteia. E­ste cazul lui Pamfil Pădurean și Aurel Bîn­­zar. Abia acum, după mai multe acțiuni la comisia de judecată, în care au avut cînd unul, cînd celă­lalt rolul activ, de reclamant, au ajuns la concluzia că trebuie să rezolve la judecătorie cauza neîn­țelegerilor. De aceea, comisiile de judecată trebuie să aibă în atenție situațiile similare și să intervină de­­la început pentru înlăturarea cau­zei generatoare de neînțelegeri. Răspunzînd eforturilor depuse de comisia de judecată și înțelegînd în mod just situația, unii împrici­nați s-au împăcat. Astfel, Petru Petraș și Petru Vințan, împricinați pentru „infarcțiunea de vite" s-au împăcat cu condiții­le­și și-au luat angajamentul că vor trăi in pace și bună înțelegere. La fel ca ei, au mai procedat : recla­manții Alexandru Bota și Cornel Laslău cu Vasile Coacăză, Vasile Amos cu Cornel Rușcău, Avram Perța cu Augustin Bolog. Am dat numai aceste exemple deoarece s-au înscris pe ordinea de zi celor două ședințe de judecată. De­­ la începutul anului pînă la 2 oc­tombrie a.c., în circa 42 de cauze­­ a intervenit împăcarea. Tot ca, o notă bună pentru­ activitatea des­fășurată de această comisie se­­ înscriu și cele 44 de plîngeri re­trase la cererea reclamantului sau prin neprezentarea acestuia. In a­­ceste cazuri, acțiunile au fost in­troduse, de cele mai multe ori, sub imperiul miniei momentane. Jude­cata la rece și influența comisiei de judecată i-au determinat pe re­clamanți să-și dea seama că nu au fost prea grav lezați și să-și retragă plîngerile fie în mod ex­pres, fie tacit, prin neprezentare. Totuși, au fost și circa 44 de cazuri cînd părțile nu s-au împă­cat la comisia de judecată, unii re­clamanți cerînd proces verbal de constatare a neîmpăcării în vederea acțiunii la judecătorie. E drept că și dintre aceștia unii au renunțat pe drum, dar au fost cazuri cînd, minați de încăpățînare, de spiritul procesiv, s-au adresat judecătoriei. Datorită lipsei de importanță a o­­biectului unora dintre acțiuni, ju­decătoria le-a trimis spre rejude­­care la comisia de judecată. Astfel, Vlad Ioniță și Valer Stan, nu au înțeles să se împace în cadrul pro­cedurii de împăciuire pentru infrac­țiunea de „abuz de încredere". Ei s-au adresat instanței de judecată, contribuind astfel la încărcarea ar­tificială a numărului de cauze , la acest grad de jurisdicție. Cauza fi­ind retrimisă spre judecare la co­misia de judecată, cele două părți au renunțat subit la pretenții, de vreme ce nu s-au prezentat două termene de judecată. Lucru­ri­rile s-au petrecut cam la fel în cazul lui Ioan Boldaș contra lui Ilie Buciuman. Rejudecînd fapta de „abatere de lovire", comisia de judecată a sancționat ambele părți cu „mustrare cu avertisment". Asupra­­ acestor cazuri trebuie să-și concentreze mai mult aten­ția comisiile de judecată. Astfel de oameni trebuie determinați să în­țeleagă că ..este bine să pună capăt cit mai repede neînțelegerilor, așa incit, relațiile dintre ei să reintre în normal. Faptul că membrii co­misiilor de judecată se cunosc cu împricinații din viața de toate zi­lele, este nu numai primul argu­ment al existenței acestor organe, ci constituie, totodată, premisa pen­tru cea mai justă rezolvare a cau­zelor ce cad în competența comi­siilor de judecată To­cmai de a­­ccea, membrii comisiilor de jude­cată trebuie să depună toate efor­turile pentru a afla calea și metoda cea mai potrivită pentru fiecare caz în parte. Simina Net TRIFA, jurist LA CONSILIUL POPULAR AL ORAȘULUI ZLATNA Vreme în general frumoasă și relativ călduroasă, cerul schim­bător, vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord­­vest. Temperaturile maxime vor oscila intre 14 la 17 grade, iar cele minime între 1 la 4 grade. DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Datele furnizate de Ministerul Sănătății arată că, în ultimul timp, în cîteva județe din centrul Tran­silvaniei au apărut precoce îm­bolnăviri de gripă, caracteristice sezonului rece. Pînă în prezent nu se remarca o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special persoanele adulte și adolescenții. In ultima săptămînă, asemenea cazuri au fost înregistrate și in Capitală. Tulpinile de virus gripal recoltat de la Unii bolnavi și izolate de la­boratoare sunt asemănătoare celor din anii trecuți. Ministerul Sănătății, prin uni­tățile medico-sanitare din țară, a luat măsurile corespunzătoare asi­gurării asistenței medicale ambula­torii și spitalicești a cazurilor. Pentru unele grupe de populație mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea antigri­­pală Totodată, s-a pus la dispoziția rețelei de farmacii și puncte far­maceutice medicamente antigripale în cantități suficiente. (Agerpres). UNIREA ••••••••••• •• •••••• ••••••••••••••••••­őr••••••••! ALBA IULIA : Hello, Dolly! („Columna“); Alarmă în munți (, 23 August") ; SEBEȘ : Un ita­lian in America („Sebeșul"); O floare și doi grădinari („Pro­gresul") ; ZLATNA : Balada e­­pocii de piatră („Muncitoresc“); TEIUȘ : Ultimul samurai; RO­ȘIA MONTANA : In ghiarele invizibile ale dr. Mabuse ; BLAJ : Brigada Diverse în a­­lertă ; AIUD : Primul învățător; OCNA MUREȘ : Medicul de la asigurări ; CUGIR : O scrisoare pierdută („7 Noiembrie“) ; CIM­­PENI : Ziaristul ; ABRUD : Haiducii lui Șaptecai. 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari“ — Transmisiune de la Expo­ziția „Tineretul școlar și munca“, deschisă la Palatul Pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (Trofeul Car­­pați). In pauză, la ora 18,55 , 1­001 de seri — e­­misiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta T.V. : „O între­bare despre tinerețe“. 20,50 Telecinemateca : Film ar­tistic : „Porte des Li­las“. Cu Dany Carrel, Pier­re Brasseur, Georges Bras­sens, Henri Vidal. 22.25 Teleglob • Teheran. 22.45 Telejurnalul de noapte, 22,55 Fotbal : Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european), înregistrare de la Praga. MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 CRONICĂ MOLIMĂ D­IN 24 OCTOMBRIE A.C., IN COMUNA VINȚU DE JOS, s-a desfășurat simpozionul cu tema­­ „Liniile directoare de dezvol­­­tare a economiei naționale in noul cincinal“. La simpozionul organi­zat de căminul cultural comunal și susținut de profesoarele Xenia Stinca, Maria Simon și Maria Istrate, au participat numeroși locui­tori, membri cooperatori, muncitori, tineri, elevi. • ORGANIZAREA UNEI EXCURSII TEMATICE IN MUNICI­PIUL ALBA IULIA, a prilejuit unității de pionieri din cadrul Liceu­lui din Cîmpeni, vizitarea unor importante obiective istorice, cultu­rale și economice din localitate. In data de 24 octombrie a.c., după cum ne informează Ion Oneț, comandantul unității, pionierii au reu­șit să cunoască principalele monumente istorice, cetatea, muzeul de istorie, Fabrica „Refractara“, Stația C.F.R. etc., imbogățindu-și cu­noștințele despre istoricul și prezentul capitalei județului nostru. • JOI, 21 OCTOMBRIE A.C., IN COMUNA VINȚU DE JOS, a avut loc un proces public în care au fost judecate trei cazuri de infracțiuni de furt de cereale, săvîrșite de trei locuitori din comu­nă. Judecătorii din cadrul Judecătoriei locale Alba Iulia care s-au ocupait de aceste cauze au condamnat pe cei învinuiți la închisoare pe termene între 6 luni și 1 an. 0 ELEVII ROMUL FELEA, IO­AN PETRI, MARCEL ACHIM,­ MOISE ACHIM, ZENO BALEA și alții, împreună cu profesorii lor, Dumitru Mîrza, Nicolae Oprean și Petre Toma, din Abrud, au parti­cipat, în data de 22 octombrie a.c., la o acțiune cetățenească demnă de laudă , intervenția promptă și eficace pentru localizarea unui incendiu care izbucnise în acea dată pe strada E. Varga, în locuința Iulianei Manițiu, împreună cu alți cetățeni care au sărit să dea și ei o mină de ajutor, elevii au reușit să stingă în mare proporție in­cendiul, care amenința și alte gospodării învecinate. Pentru fapta lor bună, le-am amintit, cu considerație, numele în aceste rînduri. 0 DUMINICA, 24 OCTOMBRIE A.C., IN COMUNA TEIUȘ, a avut loc o festivitate de premiere. Formației voluntare P.C.I. a că­rei existență împlinește 81 de ani, i-a fost decernat drapelul de fruntașă și pentru activitate îndelungată. După decernarea drapelu­­­­lui, ne scrie corespondentul Adrian Oțoiu, festivitatea s-a încheiat cu defilarea veteranilor formației voluntare, a celor care compun actuala formație și a pionierilor, care alcătuiesc cea mai tinără for­mație din localitate.­­ INVATATOAREA ELENA FUIOR, DIN BLAJ, ne face cu­noscut într-o scrisoare emoționantă adresată redacției, că părinții ei, Maria și Constantin Suciu, vechi și pasionați cititori ai ziarului­­ nostru, au aniversat luni, 25 octombrie a.c., 50 de ani de căsnicie, rugîndu-ne ca în numele ei, al surorii sale și a celor 8 nepoți, să le transmitem sărbătoriților un sincer „La mulți ani !“. Ne facem, ca și altă dată în asemenea cazuri, ecoul dorinței cititoarei noastre și adresăm soților mai sus amintiți, care au împlinit o jumătate de secol de căsnicie, urări de multă sănătate, viață îndelungată și fericire. LEGUMELE SI FRUCTELE ÎN ALIMENTAȚIE In grupul legumelor și fructelor sunt cuprinse aproape toate ali­mentele de origine vegetală bo­gate în apă (suculente). Cu toate că producția lor are un caracter sezonier, pentru asigurarea unei provizionări continue, în sezonul friguros, este necesară păstrarea lor în stare naturală, fie murături sau uscate, fie mai ales prin sterilizare (conserve), în alimentația rațională, adică alimentația care trebuie să con­țină tot ce este necesar ca ma­terial energetic, plastic și catali­tic, care asigură o bună dezvol­tare fizică și mintală, legumele și fructele favorizează o bună adap­tare a omului la factorii de me­diu și la muncă, mărește puterea de apărare și rezistență față de boală, permițînd realizarea unui înalt nivel de sănătate. Prin va­loarea lor nutritivă, ele constituie sursa principală de vitamina C a cărei contribuție la buna desfășu­rare a proceselor biologice și apă­rare infecțioasă este bine cunos­cută. In legume și fructe, această vitamină se găsește în cantități mai mari în frunze, în special la cele colorate, în coaje și straturile periferice, în cele naturale și crescute la soare. De asemenea, fructele mici sunt mai bogate în vitamine ca de exemplu măceșele, ardeii, coacăzele negre etc. După recoltare, cantitatea conținută scade în funcție de păstrarea lor, însă se păstrează destul de bine în bulbi, tuberculi și rădăcini, iar prin metodele moderne de conser­vare se evită distrugerea ei prin prelucrare. Fructele și legumele conțin cea mai mare cantitate de caroten, din care apoi organismul sintetizează vitamina A, acoperă 20-30 la sută din necesarul pentru vitamine din grupul B, sunt o excelentă sursă de minerale (potasiu, calciu, sulf, clor, fier, cupru, iod, cobalt etc), prin glucidele pe care le conțin, din care multe cu molecula mică, deci ușor asimilabile, aduc mate­rial energetic organismului, aco­peră 5-10 la sută din nevoile de proteine. Pe lîngă aportul nutri­tiv adus prin componentele pe care le-am descris, legumele și fructele influențează favorabil procesul digestiei în general. Ast­șt­fel prin faptul că sunt executanți SFATUL MEDICULUI alimentari olfactivi și vizuali, aju­tă la secreția sucurilor digestive, asigură variația în compunerea meniurilor, favorizează digestia hepatică, excită motilitatea intes­tinală prin glucidele nedigerabile (celuloza) pe care le conține. In compoziția lor intră și o serie în­treagă de fitoncide care nu sunt altceva decit antibiotice de origi­ne vegetală. Datorită efectelor menționate mai sus, au valoare curativă în diferite boli ca cele de rinichi, gută, boli cardiovasculare (hipertensiune, ateroscleroză), îm­bunătățesc starea funcțională a fi­catului etc. Datorită calităților enumerate reiese că aceste alimente sînt in­dispensabile organismului și nu pot lipsi din hrană. De aceea este indicat ca ele să compună 14-17 la sută din rația zilnică, iar fruc­tele să fie consumate la sfîrșitul meselor, deoarece curăță dinții și au un gust plăcut. Ele­­ nu tre­buie să lipsească nicidecum din alimentația copiilor, a femeilor în perioada maternității și la cei ce lucrează în mediu nociv. Avînd în vedere faptul că­ legu­mele și fructele se dezvoltă pe sol, in prezența apei, și deci exis­tă pericolul de a veni în contact cu diferiți germeni patogeni, se pot contamina cu germenii unor boli contagioase cum sunt febra tifoidă, dizenteria, hepatita virală și altele, este recomandabil ca înainte de a le folosi să fie bine curățate și spălate în jet de apă potabilă. Cînd apar focare epide­mice din aceste boli se impune consumarea lor numai fierte. Mai menționăm că unii sîmburi de fructe (piersici, prune) conțin o substanță toxică, numită amigda­­lină, cartofii încolțiți (mai ales spre primăvară) conțin tot o sub­stanță toxică numită solanină care, consumate în cantități mari, pot produce intoxicații. Se va evita deci consumul sîmburilor, iar cartofii încolțiți înainte de preparare se vor curăța cu atenție în strat gros, iar apa în care s-au fiert să fie aruncată. Prin condiții bune de păstrare, la temperaturi joase, în magazii aerisite, curate și văruite, și prin controlul periodic în scopul în­lăturării celor stricate legumele și fructele își vor putea menține multă vreme o înaltă valoarea nu­tritivă. Dr. Fior GRECII, medic specialist la Laboratorul de epidemiologie Sebeș (Urmate din pag. 1) teai afla cu ușurință diferite aspec­te ale­ procesului tehnologic sau alte relații direct de la acei care aveau obligația să te interogheze. Dar, nu numai atît. Deși se cunoș­tea cu certitudine faptul că acce­sul la unele puncte-cheie ale în­treprinderilor este limitat la cîțiva membri din conducere, pătrunde­rea­­ în interiorul lor se face fără nici o dificultate, deoarece nimeni nu are timp sau nu e dispus să te întrebe ce cauți acolo. Atitudinea salariaților din aceste locuri este cu atît mai agravantă, cu cât au în­ceput să furnizeze, fără nici o re­zervă, o serie de amănunte, date legate de funcționarea și rolul dis­pozitivelor încredințate. Astfel de „binevoitori“ indiferenți și pala­vragii am întîlnit îndeosebi S.M.A. (Alexandru Boancă, Alexan­da­dru Sim­andi) și I.I.L. Mureșul (Ba­­zil Ocneanu, Laurean Oancea). Cu totul condamnabilă a fost compor­tarea tovarășului Iosif Tengher, de la I.I.L. „Mureșul“, în acea zi ofi­țer de serviciu pe întreprindere, care nu numai că nu ne-a inter­pelat cine suntem­ și ce căutăm sea­ra târziu în incinta unității și cum am pătruns acolo, dar ne-a condus prin secții, ne-a oferit diferite ex­plicații, lămuriri, interesîndu-se la sfîrșit doar dacă nu suntem­ de la ceva întreprinderi care doresc să cumpere sîrmă de la ei. In ceea ce privește al treilea as­pect al problemei abordate în acest material, referitor la păstrarea și manipularea documentelor secrete sau interzise publicității, activitate reglementată prin H.C.M., trebuie să arătăm că este regretabil modul în care unii funcționari înțeleg să se achite de ea. Pătrunzînd în se­diul serviciului producție al I.I.L. „Mureșul“ am găsit unul din biro­uri deschise, iar în el o serie de documente de o deosebită valoare. La fel, am intrat fără nici un im­pediment în arhiva serviciului de investiții a I.P.B. De bună seamă că starea de lu­cruri relevată în aceste rînduri, nu poate decit să ne îngrijoreze și ne întrebăm cum de mai există astfel de cazuri, care sunt cauzele ce au gen­erat o atare lipsă de responsa­bilitate și seriozitate în îndeplini­rea unor sarcini de o asemenea importanță ? Cu toate că din discu­țiile purtate în urma investigațiilor făcute cu conducătorii unor unități susmenționate (I.P.B., I.M.A., I.I.L. „Mureșul“) și fiecare din ei după ce și-a manifestat surpriza și ne­dumerirea la constatările noastre a încercat să ne convingă că s-au fă­cut instructaje, că s-au prelucrat normele care prevăd astfel de în­datoriri și că de fiecare dată cînd a fost nevoie s-au dat aspre sanc­țiuni, credem că atît organizațiile de partid, U.T.C., sindicat cit și comitetele de direcții ale acestor întreprinderi au manifestat de răspundere, superficialitate lipsă dezinteres în organizarea de acți­și­uni cu caracter informativ, de lă­murire a membrilor de partid, a u­­teciștilor, a tuturor salariaților, în care să explice ce au de făcut fie­care, importanța activității pe care o desfășoară. CT de eficientă a fost în acest sens activitatea depusă de Comite­tul U.T.C. de la I.I.L. „Mureșul“, ne putem da seama dacă ne gîndim că însăși secretarul comitetului a ui­tat biroul în care avea documen­tele de organizație și unele instruc­țiuni de uz intern deschis. Pentru viitor se impune cu necesitate ca organizațiile de partid să desfășoa­re o susținută muncă de educare, de ridicare a conștiinței socialiste a comuniștilor, a tuturor oameni­lor muncii din unitățile lor, să dezbată în cadrul adunărilor gene­rale aspectele negative și încălcă­rile dispozițiilor privind o latură sau alta a pazei și vigilenței, să organizeze, în colaborare cu con­ducerile de întreprinderi, cu cele­lalte organizații obștești și de ma­să instructaje periodice în care să se informeze, lămurească și să se dea explicații amănunțite despre modul în care trebuie să se desfă­șoare paza obiectivelor, păstrarea și manipularea anumitor documen­te, ce este și cum trebuie să se manifeste vigile­nța. Oamenii tre­buie să-și dea seama că îndepli­nind aceste sarcini, nu fac altceva decit să-și facă datoria lor cetățe­nească, patriotică, de­fmită răspundere patriotică

Next