Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)
1971-10-27 / nr. 1144
PAGINA A II-A „COMORILE ALBEI-1971“ (Urmare din pa;. I) litica P.C.R. pentru întărirea unității și colaborării dintre țările socialiste", „înfrățiți în lupta, pentru înfăptuirea aceluiași ideal, înflorirea patriei — Romănia Socialistă" etc. In orașele Blaj, Sebeș, Abrud și Cîmpeni, comunele și Albac locuitorii vor Bucium putea răsfoi file de istorie și cultură națională, vor avea loc evocări ale unor figuri de seamă ale trecutului de luptă a poporului nostru pentru independență națională, dreptate și libertate națională, strălucirea geniului românesc născut dintr-o cultură de milenii care ne aparține în exclusivitate nouă. Amintim dintre acestea simpozionul „Dezvoltarea limbii și literaturii române" și expoziția de documente „Din istoria Blajului", care vor avea loc în orașul de la confluența celor două Tîrnave, „Buciumul — loc de popas al unor cărturari transilvăneni", „Poetul și literatul Lucian Blaga" la Sebeș, „Eroi de legendă ai Munților Apuseni“ la Albac și altele. Festivalul oferă acțiuni speciale pentru țăranii cooperatori începînd cu spectacolele folclorice ce se organizează la Roșia de Secaș și Pianu de Sus și terminînd cu mari serbări populare închinate cooperatorilor fruntași din Vințu de Jos, Șona și Galda de Jos. In cadrul festivalului un loc aparte îl ocupă manifestările educative pentru tineret. La Alba Iulia, Blaj, Cugir tinerii se vor întîlni cu conducători de partid și de stat, cu redactori de la diferite ziare și edituri, cu scriitori, poeți și alți oameni de cultură și artă. Orașul Aiud, pe lângă alte manifestări, va sărbători 175 ani de la înființarea muzeelor ,de istorie și de științele naturii, iar cetățenii orașului Cîmpeni se vor întîlni cu specialiști în etnografie și folclor de la filiala Academiei din Cluj. Alte localități din județ au în acest an prilejul găzduirii unor manifestări folclorice de mare anvergură : la Ampoița (Meteș) își dau întilnire cele mai bune formații de fluierași din județ, la Vinerea (Cugir) are loc o confruntare a echipelor de călușari din județ, pe valea Arieșului la Ocoliș, pe Tîrnave la Căpîlna (Jidvei) și Valea Lungă cetățenii acestor localități vor putea urmări spectacole folclorice de mare naturalețe, specifice acestor locuri. Dacă mai adăugăm la această listă de manifestări un tîrg de obiecte de artă populară și o expoziție de artă plastică în municipiul Alba Iulia, spectacolele date de Opera română și Teatrul Național din Cluj, de Teatrul de stat din Sibiu (secțiile română și germană), Teatrul de stat de păpuși din Alba Iulia, organizarea unor gale de filme artistice și documentare, nesocotind surprizele ce le oferă organizatorii, sperăm sa avem o imagine cel puțin sumară de ceea ce înseamnă pentru publicul larg din județul nostru prezentul festival. Simțul concret al perspectivei PROFIL CONTEMPORAN Auzisem despre una din echipele de instalatori de la I.J.C.M. Alba, că este formată din oameni destoinici, că alcătuiesc un nucleu fierbinte în jurul căruia gravitează întregul colectiv. Pe comunistul Gheorghe Turețchi, șeful de echipă, l-am întîlnit la noul hotel turistic, unde împreună cu oamenii săi execută lucrările de instalații. I-am surprins gestul, pornit de undeva din subconștient, un gest care nu poate să mintă, cu care mîngîia ușor o bucată de țeavă. — Țineți chiar așa de mult la meseria de instalator? — l-am întrebat brusc. Și-a frecat stînjenit fruntea sau realmente era încurcat... — De peste două decenii lucrez în aceeași meserie. Așa că, vă puteți închipui... Răspunsul acesta simplu arată ciă dragoste și mîndrie sînt concentrate în cîteva cuvinte care definesc un muncitor comunist, care se vrea reprezentat, ca om în primul rînd, prin roadele muncii sale. Era in 1949, atunci a făcut primii pași în meseria de instalator. Atunci s-a simțit mîndru că trăiește și muncește într-o țară liberă, cu oameni liberi, se angajase la Trustul 19 instalații din București. De atunci a fost mereu prezent pe marile șantiere ale reconstrucției și construcției din țara noastră. Anii au trecut. Dar faptele... au rămas concrete. O părticică din viața lui, din munca Lui, a rămas acolo la București în templul celui mai mare edificiu al țării — Casa Scînteii, la Combinatul chimic de la Făgăraș, la Hunedoara, la... Din anul 1957 a venit în Alba Iulia, unde participă la toate lucrările de instalații pentru aprovizionarea cu apă a orașului, la Fabricile „Sebeșul" și „Căprioara" din Sebeș, la noua fabrică de făinuri proteice din Teiuș, la cvartalul de blocuri din „Cetate" etc. In tot ceea ce a făcut, el și echipa lui, au avut o dăruire totală deviza care i-a însoțit întotdeauna și care pentru ei suna ca o poruncă, era să dea lucrări de cea mai bună calitate. Și roadele muncii n-au întîrziat să se arate. Ele au fost concretizate nu numai în lucrările de bună calitate, ci și în depășirea ritmică a sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Numai în ultimele două luni au depășit sarcinile de plan cu 1,28 la sută. De optsprezece ani, de cînd este șef de echipă, Turețchi a „crescut" nenumărați muncitori instalatori pricepuți și astăzi o parte din foștii lui „elevi" lucrează in echipa pe care o conduce Feiger Richard: Petru Matei, loan Crăciun, loan David. Iată numai cîteva nume care au învățat împreună cu ceilalți membri ai echipei de instalatori ce înseamnă simțul datoriei, exigența față de propria lor muncă, „sudura" organică între oameni. Conștiința de comunist, de om care-și iubește meseria l-a îndemnat pe Turețchi să facă așa. Pentru că și el, ca toți comuniștii posedă simțul concret al înfăptuirii perspectivei și pentru asta se consideră obligat, să crească o generație nouă, capabilă și harnică. Virgil CISTEIANU Aiud. Vedere exterioară a modernului complex meșteșugăresc. Ce 99 cauze“ încarcă activitatea comisiilor de judecată ? „Comisiile de judecată, expresie a democrației socialiste, a creșterii rolului opiniei publice în viața socială, sunt organe obștești de influențare și jurisdicție, alese în adunări generale ale oamenilor muncii sau în sesiuni ale consiliilor populare,prin care se realizează participarea maselor largi la înfăptuirea legalității și la educarea socialistă a cetățenilor în spiritul promovării unei atitudini corecte față de muncă, întăririi și dezvoltării avutului obștesc, precum și al asigurării unei bune comportări în societate. In îndeplinirea sarcinilor revin, comisiile de judecată ce le încearcă împăcarea părților în unele pricini și judecă abateri de la regulile de conviețuire socială, litigii de muncă, precum și unele litigii patrimoniale". Ne-am folosit de acest argument de text (art. 1 din Legea nr. 59/1968, privind comisiile de judecată), pentru că el definește în modul cel mai competent locul și rolul comisiilor de judecată în sistemul democrației noastre socialiste. Pornind de la această premisă teoretică, am asistat în două rînduri la ședințele comisiei de judecată nr. 1 de pe lingă Consiliul popular al orașului Zlatna, în scopul de a-i cunoaște activitatea practică, modul în care transpune în viață dezideratele legale. Pe ordinea de zi a ședințelor (21 august și 2 octombrie) figurau o mulțime de pricini (20 și respectiv 27 dosare), acoperind prin varietate întreaga arie a competenței. Proporția cea mai mare au reprezentat-o însă, cazurile de judecare a abaterilor de la regulile de conviețuire socială, de împăciuire în unele infracțiuni și judecarea unor fapte prevăzute de legea penală. Astfel, în ședința din 21 august, din cele 20 dosare, 15 pricini erau de această natură și numai 5 litigii patrimoniale. De cele mai multe ori este vorba de certuri izbucnite pentru fleacuri. Astfel, Crucița Cătărâmbă, l-a chemat la comisie pe ginerele său, Sevastian Toldea, pentru o straiță pe care i-a împrumutat-o și nu i-a mai fost restituită. Din cauza unui bici pe care l-a luat copilul Lucreției Tomuș, de la Petru Nistor, ultimul i-a adresat tot felul de cuvinte jignitoare și au ajuns la comisia de judecată pentru fapta calificată „abatere de insultă". Ana Nan, găsit de cuviință să-și facă singură a dreptate pentru lubenița luată de Ana Toldea, zvîrlind cu pietre și insulte în aceasta. Pentru „abatere de lovire“ și „insultă", Ana Toldea a chemat-o în fața comisiei de judecată. Iată deci, pentru ce fel de fapte vin unii oameni să se adreseze comisiei de judecată, unor alți oameni care pe lângă această activitate obștească mai desfășoară și o activitate productivă. Cele mai multe ar fi putut fi tranșate de cei împricinați dacă dădeau dovadă de mai mult spirit de înțelegere. Alteori, insultele și lovirile se grefează pe fondul unei moșteniri disputate, dar pentru care părțile nu au introdus acțiune la judecătorie. Certurile se țin lanț, la fel acțiunile la comisia de judecată, astfel nicit se ajunge la o supraaglomerare a acesteia. Este cazul lui Pamfil Pădurean și Aurel Bînzar. Abia acum, după mai multe acțiuni la comisia de judecată, în care au avut cînd unul, cînd celălalt rolul activ, de reclamant, au ajuns la concluzia că trebuie să rezolve la judecătorie cauza neînțelegerilor. De aceea, comisiile de judecată trebuie să aibă în atenție situațiile similare și să intervină dela început pentru înlăturarea cauzei generatoare de neînțelegeri. Răspunzînd eforturilor depuse de comisia de judecată și înțelegînd în mod just situația, unii împricinați s-au împăcat. Astfel, Petru Petraș și Petru Vințan, împricinați pentru „infarcțiunea de vite" s-au împăcat cu condițiileși și-au luat angajamentul că vor trăi in pace și bună înțelegere. La fel ca ei, au mai procedat : reclamanții Alexandru Bota și Cornel Laslău cu Vasile Coacăză, Vasile Amos cu Cornel Rușcău, Avram Perța cu Augustin Bolog. Am dat numai aceste exemple deoarece s-au înscris pe ordinea de zi celor două ședințe de judecată. De la începutul anului pînă la 2 octombrie a.c., în circa 42 de cauze a intervenit împăcarea. Tot ca, o notă bună pentru activitatea desfășurată de această comisie se înscriu și cele 44 de plîngeri retrase la cererea reclamantului sau prin neprezentarea acestuia. In aceste cazuri, acțiunile au fost introduse, de cele mai multe ori, sub imperiul miniei momentane. Judecata la rece și influența comisiei de judecată i-au determinat pe reclamanți să-și dea seama că nu au fost prea grav lezați și să-și retragă plîngerile fie în mod expres, fie tacit, prin neprezentare. Totuși, au fost și circa 44 de cazuri cînd părțile nu s-au împăcat la comisia de judecată, unii reclamanți cerînd proces verbal de constatare a neîmpăcării în vederea acțiunii la judecătorie. E drept că și dintre aceștia unii au renunțat pe drum, dar au fost cazuri cînd, minați de încăpățînare, de spiritul procesiv, s-au adresat judecătoriei. Datorită lipsei de importanță a obiectului unora dintre acțiuni, judecătoria le-a trimis spre rejudecare la comisia de judecată. Astfel, Vlad Ioniță și Valer Stan, nu au înțeles să se împace în cadrul procedurii de împăciuire pentru infracțiunea de „abuz de încredere". Ei s-au adresat instanței de judecată, contribuind astfel la încărcarea artificială a numărului de cauze , la acest grad de jurisdicție. Cauza fiind retrimisă spre judecare la comisia de judecată, cele două părți au renunțat subit la pretenții, de vreme ce nu s-au prezentat două termene de judecată. Lucruririle s-au petrecut cam la fel în cazul lui Ioan Boldaș contra lui Ilie Buciuman. Rejudecînd fapta de „abatere de lovire", comisia de judecată a sancționat ambele părți cu „mustrare cu avertisment". Asupra acestor cazuri trebuie să-și concentreze mai mult atenția comisiile de judecată. Astfel de oameni trebuie determinați să înțeleagă că ..este bine să pună capăt cit mai repede neînțelegerilor, așa incit, relațiile dintre ei să reintre în normal. Faptul că membrii comisiilor de judecată se cunosc cu împricinații din viața de toate zilele, este nu numai primul argument al existenței acestor organe, ci constituie, totodată, premisa pentru cea mai justă rezolvare a cauzelor ce cad în competența comisiilor de judecată Tocmai de accea, membrii comisiilor de judecată trebuie să depună toate eforturile pentru a afla calea și metoda cea mai potrivită pentru fiecare caz în parte. Simina Net TRIFA, jurist LA CONSILIUL POPULAR AL ORAȘULUI ZLATNA Vreme în general frumoasă și relativ călduroasă, cerul schimbător, vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordvest. Temperaturile maxime vor oscila intre 14 la 17 grade, iar cele minime între 1 la 4 grade. DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Datele furnizate de Ministerul Sănătății arată că, în ultimul timp, în cîteva județe din centrul Transilvaniei au apărut precoce îmbolnăviri de gripă, caracteristice sezonului rece. Pînă în prezent nu se remarca o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special persoanele adulte și adolescenții. In ultima săptămînă, asemenea cazuri au fost înregistrate și in Capitală. Tulpinile de virus gripal recoltat de la Unii bolnavi și izolate de laboratoare sunt asemănătoare celor din anii trecuți. Ministerul Sănătății, prin unitățile medico-sanitare din țară, a luat măsurile corespunzătoare asigurării asistenței medicale ambulatorii și spitalicești a cazurilor. Pentru unele grupe de populație mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea antigripală Totodată, s-a pus la dispoziția rețelei de farmacii și puncte farmaceutice medicamente antigripale în cantități suficiente. (Agerpres). UNIREA ••••••••••• •• •••••• ••••••••••••••••••őr••••••••! ALBA IULIA : Hello, Dolly! („Columna“); Alarmă în munți (, 23 August") ; SEBEȘ : Un italian in America („Sebeșul"); O floare și doi grădinari („Progresul") ; ZLATNA : Balada epocii de piatră („Muncitoresc“); TEIUȘ : Ultimul samurai; ROȘIA MONTANA : In ghiarele invizibile ale dr. Mabuse ; BLAJ : Brigada Diverse în alertă ; AIUD : Primul învățător; OCNA MUREȘ : Medicul de la asigurări ; CUGIR : O scrisoare pierdută („7 Noiembrie“) ; CIMPENI : Ziaristul ; ABRUD : Haiducii lui Șaptecai. 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari“ — Transmisiune de la Expoziția „Tineretul școlar și munca“, deschisă la Palatul Pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). In pauză, la ora 18,55 , 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta T.V. : „O întrebare despre tinerețe“. 20,50 Telecinemateca : Film artistic : „Porte des Lilas“. Cu Dany Carrel, Pierre Brasseur, Georges Brassens, Henri Vidal. 22.25 Teleglob • Teheran. 22.45 Telejurnalul de noapte, 22,55 Fotbal : Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european), înregistrare de la Praga. MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 CRONICĂ MOLIMĂ DIN 24 OCTOMBRIE A.C., IN COMUNA VINȚU DE JOS, s-a desfășurat simpozionul cu tema „Liniile directoare de dezvoltare a economiei naționale in noul cincinal“. La simpozionul organizat de căminul cultural comunal și susținut de profesoarele Xenia Stinca, Maria Simon și Maria Istrate, au participat numeroși locuitori, membri cooperatori, muncitori, tineri, elevi. • ORGANIZAREA UNEI EXCURSII TEMATICE IN MUNICIPIUL ALBA IULIA, a prilejuit unității de pionieri din cadrul Liceului din Cîmpeni, vizitarea unor importante obiective istorice, culturale și economice din localitate. In data de 24 octombrie a.c., după cum ne informează Ion Oneț, comandantul unității, pionierii au reușit să cunoască principalele monumente istorice, cetatea, muzeul de istorie, Fabrica „Refractara“, Stația C.F.R. etc., imbogățindu-și cunoștințele despre istoricul și prezentul capitalei județului nostru. • JOI, 21 OCTOMBRIE A.C., IN COMUNA VINȚU DE JOS, a avut loc un proces public în care au fost judecate trei cazuri de infracțiuni de furt de cereale, săvîrșite de trei locuitori din comună. Judecătorii din cadrul Judecătoriei locale Alba Iulia care s-au ocupait de aceste cauze au condamnat pe cei învinuiți la închisoare pe termene între 6 luni și 1 an. 0 ELEVII ROMUL FELEA, IOAN PETRI, MARCEL ACHIM, MOISE ACHIM, ZENO BALEA și alții, împreună cu profesorii lor, Dumitru Mîrza, Nicolae Oprean și Petre Toma, din Abrud, au participat, în data de 22 octombrie a.c., la o acțiune cetățenească demnă de laudă , intervenția promptă și eficace pentru localizarea unui incendiu care izbucnise în acea dată pe strada E. Varga, în locuința Iulianei Manițiu, împreună cu alți cetățeni care au sărit să dea și ei o mină de ajutor, elevii au reușit să stingă în mare proporție incendiul, care amenința și alte gospodării învecinate. Pentru fapta lor bună, le-am amintit, cu considerație, numele în aceste rînduri. 0 DUMINICA, 24 OCTOMBRIE A.C., IN COMUNA TEIUȘ, a avut loc o festivitate de premiere. Formației voluntare P.C.I. a cărei existență împlinește 81 de ani, i-a fost decernat drapelul de fruntașă și pentru activitate îndelungată. După decernarea drapelului, ne scrie corespondentul Adrian Oțoiu, festivitatea s-a încheiat cu defilarea veteranilor formației voluntare, a celor care compun actuala formație și a pionierilor, care alcătuiesc cea mai tinără formație din localitate. INVATATOAREA ELENA FUIOR, DIN BLAJ, ne face cunoscut într-o scrisoare emoționantă adresată redacției, că părinții ei, Maria și Constantin Suciu, vechi și pasionați cititori ai ziarului nostru, au aniversat luni, 25 octombrie a.c., 50 de ani de căsnicie, rugîndu-ne ca în numele ei, al surorii sale și a celor 8 nepoți, să le transmitem sărbătoriților un sincer „La mulți ani !“. Ne facem, ca și altă dată în asemenea cazuri, ecoul dorinței cititoarei noastre și adresăm soților mai sus amintiți, care au împlinit o jumătate de secol de căsnicie, urări de multă sănătate, viață îndelungată și fericire. LEGUMELE SI FRUCTELE ÎN ALIMENTAȚIE In grupul legumelor și fructelor sunt cuprinse aproape toate alimentele de origine vegetală bogate în apă (suculente). Cu toate că producția lor are un caracter sezonier, pentru asigurarea unei provizionări continue, în sezonul friguros, este necesară păstrarea lor în stare naturală, fie murături sau uscate, fie mai ales prin sterilizare (conserve), în alimentația rațională, adică alimentația care trebuie să conțină tot ce este necesar ca material energetic, plastic și catalitic, care asigură o bună dezvoltare fizică și mintală, legumele și fructele favorizează o bună adaptare a omului la factorii de mediu și la muncă, mărește puterea de apărare și rezistență față de boală, permițînd realizarea unui înalt nivel de sănătate. Prin valoarea lor nutritivă, ele constituie sursa principală de vitamina C a cărei contribuție la buna desfășurare a proceselor biologice și apărare infecțioasă este bine cunoscută. In legume și fructe, această vitamină se găsește în cantități mai mari în frunze, în special la cele colorate, în coaje și straturile periferice, în cele naturale și crescute la soare. De asemenea, fructele mici sunt mai bogate în vitamine ca de exemplu măceșele, ardeii, coacăzele negre etc. După recoltare, cantitatea conținută scade în funcție de păstrarea lor, însă se păstrează destul de bine în bulbi, tuberculi și rădăcini, iar prin metodele moderne de conservare se evită distrugerea ei prin prelucrare. Fructele și legumele conțin cea mai mare cantitate de caroten, din care apoi organismul sintetizează vitamina A, acoperă 20-30 la sută din necesarul pentru vitamine din grupul B, sunt o excelentă sursă de minerale (potasiu, calciu, sulf, clor, fier, cupru, iod, cobalt etc), prin glucidele pe care le conțin, din care multe cu molecula mică, deci ușor asimilabile, aduc material energetic organismului, acoperă 5-10 la sută din nevoile de proteine. Pe lîngă aportul nutritiv adus prin componentele pe care le-am descris, legumele și fructele influențează favorabil procesul digestiei în general. Astștfel prin faptul că sunt executanți SFATUL MEDICULUI alimentari olfactivi și vizuali, ajută la secreția sucurilor digestive, asigură variația în compunerea meniurilor, favorizează digestia hepatică, excită motilitatea intestinală prin glucidele nedigerabile (celuloza) pe care le conține. In compoziția lor intră și o serie întreagă de fitoncide care nu sunt altceva decit antibiotice de origine vegetală. Datorită efectelor menționate mai sus, au valoare curativă în diferite boli ca cele de rinichi, gută, boli cardiovasculare (hipertensiune, ateroscleroză), îmbunătățesc starea funcțională a ficatului etc. Datorită calităților enumerate reiese că aceste alimente sînt indispensabile organismului și nu pot lipsi din hrană. De aceea este indicat ca ele să compună 14-17 la sută din rația zilnică, iar fructele să fie consumate la sfîrșitul meselor, deoarece curăță dinții și au un gust plăcut. Ele nu trebuie să lipsească nicidecum din alimentația copiilor, a femeilor în perioada maternității și la cei ce lucrează în mediu nociv. Avînd în vedere faptul că legumele și fructele se dezvoltă pe sol, in prezența apei, și deci există pericolul de a veni în contact cu diferiți germeni patogeni, se pot contamina cu germenii unor boli contagioase cum sunt febra tifoidă, dizenteria, hepatita virală și altele, este recomandabil ca înainte de a le folosi să fie bine curățate și spălate în jet de apă potabilă. Cînd apar focare epidemice din aceste boli se impune consumarea lor numai fierte. Mai menționăm că unii sîmburi de fructe (piersici, prune) conțin o substanță toxică, numită amigdalină, cartofii încolțiți (mai ales spre primăvară) conțin tot o substanță toxică numită solanină care, consumate în cantități mari, pot produce intoxicații. Se va evita deci consumul sîmburilor, iar cartofii încolțiți înainte de preparare se vor curăța cu atenție în strat gros, iar apa în care s-au fiert să fie aruncată. Prin condiții bune de păstrare, la temperaturi joase, în magazii aerisite, curate și văruite, și prin controlul periodic în scopul înlăturării celor stricate legumele și fructele își vor putea menține multă vreme o înaltă valoarea nutritivă. Dr. Fior GRECII, medic specialist la Laboratorul de epidemiologie Sebeș (Urmate din pag. 1) teai afla cu ușurință diferite aspecte ale procesului tehnologic sau alte relații direct de la acei care aveau obligația să te interogheze. Dar, nu numai atît. Deși se cunoștea cu certitudine faptul că accesul la unele puncte-cheie ale întreprinderilor este limitat la cîțiva membri din conducere, pătrunderea în interiorul lor se face fără nici o dificultate, deoarece nimeni nu are timp sau nu e dispus să te întrebe ce cauți acolo. Atitudinea salariaților din aceste locuri este cu atît mai agravantă, cu cât au început să furnizeze, fără nici o rezervă, o serie de amănunte, date legate de funcționarea și rolul dispozitivelor încredințate. Astfel de „binevoitori“ indiferenți și palavragii am întîlnit îndeosebi S.M.A. (Alexandru Boancă, Alexandadru Simandi) și I.I.L. Mureșul (Bazil Ocneanu, Laurean Oancea). Cu totul condamnabilă a fost comportarea tovarășului Iosif Tengher, de la I.I.L. „Mureșul“, în acea zi ofițer de serviciu pe întreprindere, care nu numai că nu ne-a interpelat cine suntem și ce căutăm seara târziu în incinta unității și cum am pătruns acolo, dar ne-a condus prin secții, ne-a oferit diferite explicații, lămuriri, interesîndu-se la sfîrșit doar dacă nu suntem de la ceva întreprinderi care doresc să cumpere sîrmă de la ei. In ceea ce privește al treilea aspect al problemei abordate în acest material, referitor la păstrarea și manipularea documentelor secrete sau interzise publicității, activitate reglementată prin H.C.M., trebuie să arătăm că este regretabil modul în care unii funcționari înțeleg să se achite de ea. Pătrunzînd în sediul serviciului producție al I.I.L. „Mureșul“ am găsit unul din birouri deschise, iar în el o serie de documente de o deosebită valoare. La fel, am intrat fără nici un impediment în arhiva serviciului de investiții a I.P.B. De bună seamă că starea de lucruri relevată în aceste rînduri, nu poate decit să ne îngrijoreze și ne întrebăm cum de mai există astfel de cazuri, care sunt cauzele ce au generat o atare lipsă de responsabilitate și seriozitate în îndeplinirea unor sarcini de o asemenea importanță ? Cu toate că din discuțiile purtate în urma investigațiilor făcute cu conducătorii unor unități susmenționate (I.P.B., I.M.A., I.I.L. „Mureșul“) și fiecare din ei după ce și-a manifestat surpriza și nedumerirea la constatările noastre a încercat să ne convingă că s-au făcut instructaje, că s-au prelucrat normele care prevăd astfel de îndatoriri și că de fiecare dată cînd a fost nevoie s-au dat aspre sancțiuni, credem că atît organizațiile de partid, U.T.C., sindicat cit și comitetele de direcții ale acestor întreprinderi au manifestat de răspundere, superficialitate lipsă dezinteres în organizarea de acțișiuni cu caracter informativ, de lămurire a membrilor de partid, a uteciștilor, a tuturor salariaților, în care să explice ce au de făcut fiecare, importanța activității pe care o desfășoară. CT de eficientă a fost în acest sens activitatea depusă de Comitetul U.T.C. de la I.I.L. „Mureșul“, ne putem da seama dacă ne gîndim că însăși secretarul comitetului a uitat biroul în care avea documentele de organizație și unele instrucțiuni de uz intern deschis. Pentru viitor se impune cu necesitate ca organizațiile de partid să desfășoare o susținută muncă de educare, de ridicare a conștiinței socialiste a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din unitățile lor, să dezbată în cadrul adunărilor generale aspectele negative și încălcările dispozițiilor privind o latură sau alta a pazei și vigilenței, să organizeze, în colaborare cu conducerile de întreprinderi, cu celelalte organizații obștești și de masă instructaje periodice în care să se informeze, lămurească și să se dea explicații amănunțite despre modul în care trebuie să se desfășoare paza obiectivelor, păstrarea și manipularea anumitor documente, ce este și cum trebuie să se manifeste vigilența. Oamenii trebuie să-și dea seama că îndeplinind aceste sarcini, nu fac altceva decit să-și facă datoria lor cetățenească, patriotică, defmită răspundere patriotică