Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-28 / nr. 1145

\ ANUL IV, NR. 1145 JOI, 28 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI: 30 BANII n­\­­­­­­­­­­­­­N­­­­­­­­­­­^^­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\­^^^ ­­­t I ImportAntă rezervă de creștere a producției: generalizarea | (schimbului II și extINderea schimbului III |­­ ________________________ * - - - —------—-------------------— SPORIND CU 7 LA SUTA INDICII DE UTILIZARE AI MAȘINILOR SE OBȚINE O PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ DE 500000 LEI In urmă cu mai bine de patru luni, ziarul nostru a publicat un ciclu de articole pe tema generalizării schimbului II și extinderii schimbului III. Unul dintre acestea, cu titlul : „Imperative majore ce trebuie să se materializeze“, apărut la 18 iunie a.c., viza slaba pre­ocupare a conducerii Atelierelor centrale de reparații din municipiul Alba Iulia pentru îmbunătățirea coeficientului de utilizare a schim­burilor. Printre altele, se critica faptul că o parte din capacitățile de producție nu erau folosite judicios datorită unor deficiențe orga­nizatorice, se sublinia că o serie de mașini erau utilizate sub indicii planificați din cauza lipsei necesarului de forță de muncă și reparti­zării, uneori­­ nechibzuite a celei existente pe schimburi. Am revenit la Atelierele centrale din Alba Iulia, pe urmele ma­terialului publicat, cu scopul de a vedea ce s-a întreprins în inter­valul de timp amintit pentru îmbunătățirea coeficientului de utilizare a schimburilor. Constatările de acum diferă de cele găsite la finele primului, semestru, fapt ce denotă că articolul cu pricina, apărut în luna iunie, și-a atins scopul. Receptivi la criticile ziarului, tovarășii din conducerea tehnică a Atelierelor centrale, îndrumați de comite­tul de partid, au inițiat în trimestrul care a trecut o serie de ac­țiuni bine gîndite pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. In ultima decadă a lunii iunie au fost angajați mai devreme 54 elevi ai școlii profesionale. Acestora și ucenicilor din ultimii ani de școală li s-au asigurat S.D.V.-urile necesare execu­tării lucrărilor la timp și de calitate. In cadrul unității a fost ame­najat un atelier de sculărie care asigură aprovizionarea secțiilor productive cu scule, dispozitive și verificatoare. Marea majoritate a noilor angajați au fost repartizați în sectorul mașini-unelte,­­ unde in prima jumătate a anului se înregistraseră indici scăzuți în utilizarea mașinilor. Concomitent cu­ acestea au fost luate măsuri pentru întărirea formațiilor pe schimburi și îmbunătățirea lansării comenzilor în lucru, asigurarea unei asistențe tehnice cores­punzătoare la fiecare secție ș.a. Ca urmare, în ultimele luni s-au ob­ținut rezultate bune in creșterea coeficientului de utilizare a schim­burilor. Bunăoară, în primele trei luni ale anului coeficientul de utilizare a schimburilor era de 1,27 pe întreprindere, iar în trimes­trul încheiat recent de 2,25. O îmbunătățire substanțială s-a obținut în sectorul mașini-unelte. Dacă în primul trimestru coeficientul de schimburi la m­așini-unelte era 2, în cursul celui de al III-lea trimes­tru a ajuns la 2,5. Acțiunea de generalizare a schimbului II și de extindere a schimbului III a dus la realizarea, numai în ultimele șase luni, a unui spor la producția globală de circa 1 700 000 lei. In luna iunie, indicii de utilizare ai mașinilor se ridicaseră doar la 57,8, la activitatea de bază, față de 80 cit era planificat și res­pectiv 40 la cea auxiliară față de 60 planificat. Reamplasarea mai judicioasă a mașinilor, creșterea numărului mediu scriptic de mun­citori a dat posibilitatea creșterii coeficientului de schimburi și îm­bunătățirii indicilor de utilizare, în cursul ultimului trimestru, cu 15,5 la sută la activitatea de bază și 12 la sută la cea auxiliară. Prin creșterea indicilor de utilizare a mașinilor de la 57,8 la 73,3 s-a realizat în ultimele patru luni o producție globală suplimentară de 222 000 lei. Printre acțiunile întreprinse se numără și cooperarea cu Uzina mecanică din Cugir. In acest scop a fost amenajată o hală, care este destinată în exclusivitate executării centrifugei de la mașina de spă­lat rufe, „Alba-lux“ 2 și 3. O parte din mașini au fost montate și a început execuția unor repere de la subansamblul amintit. In viitor, L. DEMETER iCțicționare ■ [UNK] pag ( lll-a) Fabrica de porțelan din municipiul Alba Iulia se numără printre cele mai tinere unități de interes republican din județul nostru. înzestrată cu agregate, mașini și instalații deosebit de moderne, această fabrică produce o gamă variată de sortimente de porțelan de bună calitate destinate în cea mai mare parte utilizărilor casnice. In fotografie, aspect din secția cuptoare i 1 S PBotETAft» oro rotat. țfa*£t ucngH&l N 0 ü T A T I DE ULTIMA O R A PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A DELEGAȚIEI PARTIDULUI DEMOCRAT DIN GUINEEA Miercuri după-amiază, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii TOURE LAMINE, membru al MOHAMED Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, indus­triei și energiei, șeful delegației, Diakite Mat­ady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizației de partid din Conakry, Lylla Lan­­cine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Național al Tineretului Revoluțio­nar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patilineț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul mine­lor, petrolului și geologiei, Con­stantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost examinate pro­bleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două parti­de și țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale, ■ale luptei popoarelor Împotriva im­perialismului, colonialismului și macolonialismului, pentru libertate și independență națională, demo­crație, progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate și colaborare prie­tenească, multilaterală dintre cele două popoare și state­, întemeiate pe principiile respectării indepen­denței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecu­lui în treburile interne și avanta­jului reciproc. S-a reafirmat, tot­odată părerea comună că este ne­cesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bilate­rale, pe plan politic, economic, teh­­nico-științific și cultural în inte­resul celor două popoare, al cau­zei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. TIMPUL 1 ASHAPTA. AUGUISTAȚI TRANSPORTUL POOPUSITOR 01 CAMP SPRE BATTLE UE RECEPȚIE! Recolta bună de porumb din acest an, datorată timpului favorabil și aplicării la timp a tuturor lucră­rilor agrotehnice, a creat majori­tății cooperativelor agricole de producție posibilitatea de a-și achi­ta în scurt timp întreaga cantitate de produse datorate statului. Tot­odată, multe cooperative și-au a­­chitat deja și datoriile mai vechi rămase neonorate din cauza con­dițiilor nefavorabile ale anului tre­cut. Dar, deși in timpul recoltatu­lui condițiile meteorologice au fost deosebit de prielnice, se con­stată totuși că aceste zile nu au fost folosite din plin de către toa­te cooperativele agricole de pro­ducție pentru a-și transporta pro­dusele din cîmp la bazele de re­cepție și magazii, astfel că intre recoltat și transporturi s-a creat un decalaj foarte mare. Unele co­operative agricole de producție, deși au încheiat recoltatul po­rumbului, nu au transportat în ba­zele de recepție ale întreprinderii de valorificare a cerealelor, decit cantități foarte mici. Astfel de exemple ne oferă cooperativele ce iți transportă produsele in baza de recepție de la Sebeș. De re­marcat faptul că cu toată aglome­rarea mare de lucrări din zilele trecute, cooperatorii din Daia și Sebeș au reușit să transporte în bază întreaga cantitate de produ­se pentru a achita datoriile cu­rente. Totodată, deoarece produc­ția obținută a depășit cu mult pre­vederile inițiale, ei au hotărît să valorifice acest surplus la fondul de stat. O situație bună in ce privește stadiul achitării datoriilor la cultura porumbului se constată și la cooperativele agricole de pro­ducție din Pianul de Sus, Blandia­­na, Cugir, Săliștea, Balomir, Vi­nerea, Tărtăria, unități pe care le mai despart doar citeva tone de achitarea integrală a obligațiilor. Cu totul opusă este insă situația intîlnită la un număr destul de mare de cooperative cum sunt cele din Răhău, Cut, Vingard, Ungurei Roz, Șpring care de abia acum în­cep să transporte spre baza de re­cepție primele cantități de po­rumb. Desigur, pentru aceste întîr­­zieri se pot găsi o mulțime de justificări. O asemenea optică nu iși are însă locul acum cind fie­ G. BOGDAN (Continuare in pag. a tll-a) DE LA CONDUCEREA DIREC­ȚIEI DE POȘTA ȘI TELECOMU­NICAȚII ALBA, am aflat că nu­mărul abonaților telex din județul nostru a crescut cu încă 10. In perioada ce urmează, se vor monta și pune in funcțiune noi aseme­nea instalații care vor îmbunătăți considerabil sistemul informațio­nal intre unitățile și instituțiile din județ și forurile superioare, la întreprinderea de mo­­rărit din ALBA IULIA s-a conceput și a început să se exe­cute un sistem mecanizat de sti­­vuire a sacilor cu făină. Prin u­­tilizarea acestui sistem se va re­duce substanțial efortul fizic al muncitorilor, iar productivitatea va crește cu circa 25 la sută. Me­canizarea stivuirii sacilor va extinsă in toate halele întreprin­si­derii. IN COMUNA IGHIU S-A DES­CHIS UN MAGAZIN DE DESFA­CERE A PRODUSELOR DE ARTA POPULARA ȘI ARTIZANAT. Noua unitate, aparținind Cooperativei meșteșugărești „Mureșul“, din Alba Iulia, este dotată cu mobilier in stil adecvat și aprovizionată cu un bogat sortiment de articole și produse specifice. ZILELE TRECUTE. BRIGADA ARTISTICA A CASEI DE CUL­TURA din municipiul Alba Iulia, s-a deplasat în satul Micești, unde a susținut spectacolul „Povești“, inspirat din munca cooperatorilor de la C.A.P. Alba Iulia. In înche­iere, a avut loc un microconcert de muzică populară, la care și-au dat concursul orchestra și soliștii casei de cultură. IN COMUNA SINCEL SE DES­FĂȘOARĂ, IN ACEASTA PERIOA­DA, AMPLE LUCRĂRI EDILITAR­­GOSPODAREȘTI. Prin contribuția in muncă voluntară a cetățenilor, mobilizați de deputați, in satele comunei s-au construit 5 km tro­tuare, iar în satul Pănade s-au săpat 3 puțuri și amenajat un bazin de mare capacitate pentru captarea apei potabile. Tot aici s-au introdus 2­700 ml conductă și s-au instalat 20 cișmele in princi­palele puncte ale satului. IN CURIND, IN ORAȘUL BLAJ, va fi dat in folosință un depozit de legume-fructe, cu o capacitate de 700 tone. Asemenea depozite au mai fost construite și in ora­șele Aiud și Sebeș, asigurîndu-se astfel spațiile necesare pentru o mai bună păstrare a produselor. I.A CASA DE CULTURA DIN OCNA MUREȘ a fost organizată, la sfîrșitul săptămânii trecute, atractivă seară educativă și dis­o­tractivă pentru tineret pe tema „Ce ați dori să deveniți ”, bucu­­rindu-se de aprecierile participan­ților. IN URMA RESPINGERII RE­CURSULUI asupra sentinței de condamnare la pedeapsa cu mor­­tea a lui Sebestyen Dezideriu, fost gestionar șef la Magazinul alimen­tar nr. 58 din Reșița, care, în complicitate cu alții infractori, a delapidat peste 4 600 000 lei, a­­ceasta a rămas definitivă. Sentința a fost executată. IU LIPSA DL UCU­PAȚIL ȘI AȘTIPIARIA «II „PI­SI CĂIDUI“,CI INIMA IN MCA 1ST! DRUMUL MI AFIRMAM AL URILOR! O hală întinsă pe citeva mii de metri pătrați, scăldată în lumina filtrată de geamuri largi și înalte . In ea, strunguri, freze, raboteze cu în­tregile lor familii, mașini de rec­tificat, mașini de alezat și alte mașini-unelte sunt rinduite în și­ruri ample, orizontale, ce întăresc imaginea spațialității acestei con­strucții : secția sculărie a Uzinei mecanice din Cugir. Pentru noul venit în acest loc, elementul im­presionant il constituie nu atît dimensiunile fizice ale secției, care ne amintește de cele mai moderne și mari uzine ale țării, cu­ mai cu seamă atmosfera care domnește aici, climatul tonic, ambianța ei tinerească. Chipurile muncitorilor te surprind prin tinerețea lor. Mulți, foarte mulți dintre ei nu au împlinit încă 20 de ani. Un mai vîrstnic muncitor de aici îmi spu­nea cu mindrie și considerație pen­tru meseria pe care și-a ales-o și a practicat-o timp de 30 de ani în acest loc, că secția sculărie este inima, centrul vital al întregii u­­zine. Spre sculărie converg și de aici pleacă drumurile spre toate celelalte secții productive. Desigur, că profilul producției de aici a con­ferit in primul rîn­d secției acest nume metaforizant. Dar faptul se poate explica, cel puțin acum și prin prezența masivă a tineretului entuziast, care a venit aici, să deprin­dă una din cele mai frumoase și uti­le meserii, meseria de sculer. Am vizitat secția în schimbul I și am aflat că acești mulți tineri, dăruiți cu atenția și concentrarea­ mași­nilor ce modelează oțelul in cele mai felurite chipuri, sunt ucenici. Au venit din toate colțurile jude­țului, din Aiud, din Munții Apu­seni, din Alba Iulia, din Cugir, din Sebeș. Unii dintre ei urmează cursurile școlii profesionale, alții sunt ucenici la locul de muncă pe timp de doi ani, alții s-au înscris la cursurile de specializare post­­liceală. Alături de celelalte forme de școlarizare pe care uzina le-a dezvoltat de la un an la altul in­­tr-o complexă și largă rețea, ulti­ma — școala de specializare post­­lic­eală deschide noi posibilități de calificare profesională a tinerilor. Această nouă formă,­ care a debu­tat în acest an, în urmă cu cite­va luni, a adus în uzină, chiar in secția sculărie, un număr relativ­ mare de absolvenți de liceu. In pauza de masă am avut ocazia să stăm de vorbă cu cîțiva dintre ei, despre munca pe care o fac, des­pre dificultățile, dar și satisfacțiile pe care le au în efortul pe care ii depun alături de cei mai virstnici pentru deprinderea meseriei, pen­tru integrarea lor cit mai rapidă in procesul muncii productive. Ma­joritatea din cei aproape 30 de elevi ai școlii postliceale au venit aici la Cugir, nu imediat după absolvirea cursurilor, ci după un an, doi sau trei. Ce au făcut ei în A­ncheta zilei acești ani ? Cum s-au hotărît să se califice ca muncitori strungari, frezori, rectificatori ? De ce au re­nunțat la ocupațiile pe care le-au avut în anii precedenți ? Ce i-a de­terminat să facă acest lucru ? — înainte de a vă răspunde a­­cestor întrebări, fac precizarea că deocamdată nimic nu m-ar putea face să întrerup școala pe care o tum­ez, «l regret timpul ce s-a scurs fără rost, intre momentul absolvirii liceului și cel al intrării pe poarta uzinei din Cugir, ne spu­nea tînăra Viorica Duma, de loc, din Almașu Mare, îmi place în u­­zină pentru că aici voi căpăta o calificare profesională ce-mi va permite să prestez o muncă utilă în cel mai înalt înțeles al cuvîn­­tului, o muncă plăcută, ce nu-mi cere eforturi fizice. Asociam întot­deauna noțiunea de muncă produc­tivă celei de efort epuizant la care eu, ca fată, nu i-aș fi putut face față. Contactul cu realitatea din uzină mi-a înlesnit o nouă și reală înțelegere a acestor lucruri. Am lucrat in invățămînt, ca suplinitor, și cînd am ocupat această funcție m­-am bucurat nespus. Mi se pă­rea atunci că am realizat un lu­cru deosebit, cu timpul însă încetat să mă entuziasmeze, să mă a mulțumească situația mea, care de fapt nu era decit un provizorat, o permanentă incertitudine. O altă fată, Maria Pascu, după absolvirea liceului a lucrat pe postul de casieriță la magazinul autoservire din satul in care locu­iește. Era și ea nemulțumită de ceea ce făcea în raport cu posibi­litățile pe care le-ar fi avut in muncă, cu posibilitățile de califi­care ce existau aici în Cugir. — Am urmărit un curs de cali­ficare și cînd am auzit de deschi­derea acestei școli nu am intirziat o clipă. Am dat o dată admiterea la facultate și nu am reușit Ca­sieriță nu mai voiam să fiu. Mai bine să mă calific, doar uzina are nevoie de forțe de muncă și oa­menii de aici cîștigă foarte bine. De ce nu aș fi in rîndul lor ? Dialogul ar putea continua mult, vehiculînd aceleași idei de mai sus. Mai reținem însă doar o interven­ție. A Liviei Anghelescu din Ber­­ghin. — Eu am terminat liceul in 1969. Am dat examen de admitere la învățămîntul superior și nu am reușit. In disperare, pot spune, să nu rămîn fără vreo diplomă am devenit elevă la școala de ce­d astru din Sibiu. Am absolvit-o, am prac­ticat un timp această ocupație, dar pe întreg parcursul acestor ani am încercat numai sentimentul insatis­facției. Mi-am dat seama că impor­tant nu este să aduni la dosarul I, clinica (Continuate in pag a lll­ aj 1 SCHIMB DE EXPERIENȚA La Consiliul județean al sin­dicatelor a avut loc ieri un schimb de experiență pe tema „Folosirea opiniei de masă, a mijloacelor audio,vizuale, in scopul întăririi disciplinei so­cialiste a muncii”. Au participat membrii birourilor executive ale consiliilor municipal și oră­șenești ale sindicatelor, care răs­pund de munca politică și cul­­tural-educativă de masă, mem­bri ai comitetelor sindicatelor și ai birourilor grupelor sindi­cale din întreprinderi și insti­tuții, directorii de cluburi, res­ponsabili ai gazetelor satirice și instructori ai brigăzilor artistice de agitație din județ. Pe lângă referatele prezentate, în consfătuire s s-au făcut de­monstrații practice cu magneto­fonul, epidiascopul, au fost pre­zentate diferite caricaturi, cât și un program artistic dat de o brigadă de agitație din Alba Iu­lia, în vederea extinderii unor metode bune de combatere a manifestărilor negative, pentru întărirea disciplinei în unitățile economice. IA CUMPĂNA NOPȚII ÎNSEMNĂRI­ E simbată ! Slâ’șit de săptâminâ. Noaptea și-a țesut zadranicul ne­gru peste oraș, peste uzină peste Mureș, ceața a ajutat însu­și nericul sa învelească pină și pu­ternicele lămpi cu mercur intr-o priză mată, de un alb lăptos. La casa de cultură a orașului are loc un spectacol de teatru. La clu­bul „Salinei“, șahiștii nu și-au întrerupt inca... mutările. In sala mare a cantinei „Soda“, e nuntă mare. Oamenii se bucură din plin de timpul liber. Pe lingă sondele de sare, insă, trec umbre. Se aud din cînd in cinci comenzi scurte și se văd străfulgerări violete. In uzină, chimiștii atenți la aparate completează rapoarte, grafice, ra­portează dispecerului situația. Schimbul de noapte este la da­torie. Ritmul producției nu tre­buie să scadă nici cu o centină. Teoretic ar trebui ca totul să se desfășoare normal pentru că s-au luat măsuri corespunzătoare, pentru că oamenii aceștia in ani mulți lucrați, au­ acumulat o mare experiență, sunt uniți și hotârîți să facă față oricăror sarcini. Dar deodată un telefon alertează dispe­cerul ! Lucid, dovedind o mare stâpinire de sine, dispecerul de serviciu informează calm și ope­rativ pe Inginerul șef Vasile Mî­­născurtă, care vine urgent la u­­zină în toiul nopții. Văzînd situ­ația declanșează acel ’’dispozitiv“ de alarmă invizibil, dar mereu, gata oricînd și in orice împreju­rare, sa-și facă datoria pină la capăt. Ce se întimplase . La secția bicarbonat de sodiu trebuiau luate măsuri urgente pen­tru a nu opri fabricația In zori. Imn­ s-a stabilit cu precizie ca axa unei centrifuge — utilaj cheie — s-a îndoit și deci oprirea mași­nii erau urgentă. La o a doua cen­trifugă se dereglase instalația de au­tomatizare. Mai erau încă două mașini. A lăsa însă produc­ția numai pe seama acestora, era un risc evident, și a te încumeta să adopți o astfel de decizie nu era chiar simplu. In noaptea aceea cețoasă au por­nit spre oraș unul după altul me­sajele ; mașini, oameni pe bici­clete și pe jos. . . Care-i baiu 7, a întrebat mais­trul Gligor Com­șa, cind în toiul nunții a fost chemat la uzină. Păi daca asta-i situația, n-am ce face aici. Iată, vin acu... Ca el sau in condiții asemănă­toare cu el au fost găsiți mulți din cei căutați. Toți ca unul, au răspuns chemării. In toiul nopții s-au intilnit in uzină inginerii Avram Onoriu, Mircea Vodă, maistrul Ioan V. Popa, lăcătușii Vasile Cristea, Vasile Vancea, Ioa­­chim Popa, Sabin Lăpăzan, su­dorul Ludovic Achim și strungarii Gavrilă Fazekaș și Alexandru Ilieș. Cu­ poate dura demontarea unei centrifuge, scoaterea axului acela cu diametrul de 160 mm și lungi­mea de 1,ă m, strungirea lui remontarea . Nimeni nu s-a în­și trebat din cei veniți in miez de noapte in uzină, și in piila aceea neagră, care acoperea caile de acces dintre secții facind și mai anevoioasă orice intervenție, au început demontarea, transportul, prelucrarea și remontarea axului cu pricina. Minutele alergau ca de obicei, dar oamenii s-au luat la întrecere cu timpul. Și cei care au triumfat din această confrun­tare, au fost oamenii. Se estimase atunci, la cumpăna nopții, că a doua zi la ora 10 centrifuga va fi repusă în func­țiune. Murind insă, s-a constatat că soarele nu o să știe nimic din cele intimplate în uzină. Și așa a fost ! Gligor Comșa s-a reîntors la nunta de la care plecase. Îna­inte ca lăutării să-și contenească glasul strunelor. O dată cu el au ieșit pe poarta uzinei și ceilalți semnatari ai unei fapte lăudabile. Producția secției a III-a mixtă nu mai era periclitată. Centrifu­gele, utilaje-cheie în fabricarea bicarbonatului, funcționau normal înainte ca soarele să-și spele ra­zele in Mureș. Doar in raportul dispecerului se consemna lapidar că a fost nevoie de o intervenție operativă pentru repararea centri­fugelor de la bicarbonat, încolo, totul... normal. Ce seci sunt uneori cuvintele din rapoarte ! Nu menționează nici cel puțin­ faptul că în noaptea a­­ceea a fost evitată pierderea a cel puțin 10 tone bicarbonat... Ion SUCIU Ocna Mureș 3 •1 i L

Next