Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)
1971-10-28 / nr. 1145
\ ANUL IV, NR. 1145 JOI, 28 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI: 30 BANII n\N^^\^^^ t I ImportAntă rezervă de creștere a producției: generalizarea | (schimbului II și extINderea schimbului III | ________________________ * - - - —------—-------------------— SPORIND CU 7 LA SUTA INDICII DE UTILIZARE AI MAȘINILOR SE OBȚINE O PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ DE 500000 LEI In urmă cu mai bine de patru luni, ziarul nostru a publicat un ciclu de articole pe tema generalizării schimbului II și extinderii schimbului III. Unul dintre acestea, cu titlul : „Imperative majore ce trebuie să se materializeze“, apărut la 18 iunie a.c., viza slaba preocupare a conducerii Atelierelor centrale de reparații din municipiul Alba Iulia pentru îmbunătățirea coeficientului de utilizare a schimburilor. Printre altele, se critica faptul că o parte din capacitățile de producție nu erau folosite judicios datorită unor deficiențe organizatorice, se sublinia că o serie de mașini erau utilizate sub indicii planificați din cauza lipsei necesarului de forță de muncă și repartizării, uneori nechibzuite a celei existente pe schimburi. Am revenit la Atelierele centrale din Alba Iulia, pe urmele materialului publicat, cu scopul de a vedea ce s-a întreprins în intervalul de timp amintit pentru îmbunătățirea coeficientului de utilizare a schimburilor. Constatările de acum diferă de cele găsite la finele primului, semestru, fapt ce denotă că articolul cu pricina, apărut în luna iunie, și-a atins scopul. Receptivi la criticile ziarului, tovarășii din conducerea tehnică a Atelierelor centrale, îndrumați de comitetul de partid, au inițiat în trimestrul care a trecut o serie de acțiuni bine gîndite pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. In ultima decadă a lunii iunie au fost angajați mai devreme 54 elevi ai școlii profesionale. Acestora și ucenicilor din ultimii ani de școală li s-au asigurat S.D.V.-urile necesare executării lucrărilor la timp și de calitate. In cadrul unității a fost amenajat un atelier de sculărie care asigură aprovizionarea secțiilor productive cu scule, dispozitive și verificatoare. Marea majoritate a noilor angajați au fost repartizați în sectorul mașini-unelte, unde in prima jumătate a anului se înregistraseră indici scăzuți în utilizarea mașinilor. Concomitent cu acestea au fost luate măsuri pentru întărirea formațiilor pe schimburi și îmbunătățirea lansării comenzilor în lucru, asigurarea unei asistențe tehnice corespunzătoare la fiecare secție ș.a. Ca urmare, în ultimele luni s-au obținut rezultate bune in creșterea coeficientului de utilizare a schimburilor. Bunăoară, în primele trei luni ale anului coeficientul de utilizare a schimburilor era de 1,27 pe întreprindere, iar în trimestrul încheiat recent de 2,25. O îmbunătățire substanțială s-a obținut în sectorul mașini-unelte. Dacă în primul trimestru coeficientul de schimburi la mașini-unelte era 2, în cursul celui de al III-lea trimestru a ajuns la 2,5. Acțiunea de generalizare a schimbului II și de extindere a schimbului III a dus la realizarea, numai în ultimele șase luni, a unui spor la producția globală de circa 1 700 000 lei. In luna iunie, indicii de utilizare ai mașinilor se ridicaseră doar la 57,8, la activitatea de bază, față de 80 cit era planificat și respectiv 40 la cea auxiliară față de 60 planificat. Reamplasarea mai judicioasă a mașinilor, creșterea numărului mediu scriptic de muncitori a dat posibilitatea creșterii coeficientului de schimburi și îmbunătățirii indicilor de utilizare, în cursul ultimului trimestru, cu 15,5 la sută la activitatea de bază și 12 la sută la cea auxiliară. Prin creșterea indicilor de utilizare a mașinilor de la 57,8 la 73,3 s-a realizat în ultimele patru luni o producție globală suplimentară de 222 000 lei. Printre acțiunile întreprinse se numără și cooperarea cu Uzina mecanică din Cugir. In acest scop a fost amenajată o hală, care este destinată în exclusivitate executării centrifugei de la mașina de spălat rufe, „Alba-lux“ 2 și 3. O parte din mașini au fost montate și a început execuția unor repere de la subansamblul amintit. In viitor, L. DEMETER iCțicționare ■ [UNK] pag ( lll-a) Fabrica de porțelan din municipiul Alba Iulia se numără printre cele mai tinere unități de interes republican din județul nostru. înzestrată cu agregate, mașini și instalații deosebit de moderne, această fabrică produce o gamă variată de sortimente de porțelan de bună calitate destinate în cea mai mare parte utilizărilor casnice. In fotografie, aspect din secția cuptoare i 1 S PBotETAft» oro rotat. țfa*£t ucngH&l N 0 ü T A T I DE ULTIMA O R A PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A DELEGAȚIEI PARTIDULUI DEMOCRAT DIN GUINEEA Miercuri după-amiază, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii TOURE LAMINE, membru al MOHAMED Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei și energiei, șeful delegației, Diakite Matady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizației de partid din Conakry, Lylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Național al Tineretului Revoluționar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului și geologiei, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide și țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale, ■ale luptei popoarelor Împotriva imperialismului, colonialismului și macolonialismului, pentru libertate și independență națională, democrație, progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate și colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare și state, întemeiate pe principiile respectării independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată părerea comună că este necesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cultural în interesul celor două popoare, al cauzei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. TIMPUL 1 ASHAPTA. AUGUISTAȚI TRANSPORTUL POOPUSITOR 01 CAMP SPRE BATTLE UE RECEPȚIE! Recolta bună de porumb din acest an, datorată timpului favorabil și aplicării la timp a tuturor lucrărilor agrotehnice, a creat majorității cooperativelor agricole de producție posibilitatea de a-și achita în scurt timp întreaga cantitate de produse datorate statului. Totodată, multe cooperative și-au achitat deja și datoriile mai vechi rămase neonorate din cauza condițiilor nefavorabile ale anului trecut. Dar, deși in timpul recoltatului condițiile meteorologice au fost deosebit de prielnice, se constată totuși că aceste zile nu au fost folosite din plin de către toate cooperativele agricole de producție pentru a-și transporta produsele din cîmp la bazele de recepție și magazii, astfel că intre recoltat și transporturi s-a creat un decalaj foarte mare. Unele cooperative agricole de producție, deși au încheiat recoltatul porumbului, nu au transportat în bazele de recepție ale întreprinderii de valorificare a cerealelor, decit cantități foarte mici. Astfel de exemple ne oferă cooperativele ce iți transportă produsele in baza de recepție de la Sebeș. De remarcat faptul că cu toată aglomerarea mare de lucrări din zilele trecute, cooperatorii din Daia și Sebeș au reușit să transporte în bază întreaga cantitate de produse pentru a achita datoriile curente. Totodată, deoarece producția obținută a depășit cu mult prevederile inițiale, ei au hotărît să valorifice acest surplus la fondul de stat. O situație bună in ce privește stadiul achitării datoriilor la cultura porumbului se constată și la cooperativele agricole de producție din Pianul de Sus, Blandiana, Cugir, Săliștea, Balomir, Vinerea, Tărtăria, unități pe care le mai despart doar citeva tone de achitarea integrală a obligațiilor. Cu totul opusă este insă situația intîlnită la un număr destul de mare de cooperative cum sunt cele din Răhău, Cut, Vingard, Ungurei Roz, Șpring care de abia acum încep să transporte spre baza de recepție primele cantități de porumb. Desigur, pentru aceste întîrzieri se pot găsi o mulțime de justificări. O asemenea optică nu iși are însă locul acum cind fie G. BOGDAN (Continuare in pag. a tll-a) DE LA CONDUCEREA DIRECȚIEI DE POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚII ALBA, am aflat că numărul abonaților telex din județul nostru a crescut cu încă 10. In perioada ce urmează, se vor monta și pune in funcțiune noi asemenea instalații care vor îmbunătăți considerabil sistemul informațional intre unitățile și instituțiile din județ și forurile superioare, la întreprinderea de morărit din ALBA IULIA s-a conceput și a început să se execute un sistem mecanizat de stivuire a sacilor cu făină. Prin utilizarea acestui sistem se va reduce substanțial efortul fizic al muncitorilor, iar productivitatea va crește cu circa 25 la sută. Mecanizarea stivuirii sacilor va extinsă in toate halele întreprinsiderii. IN COMUNA IGHIU S-A DESCHIS UN MAGAZIN DE DESFACERE A PRODUSELOR DE ARTA POPULARA ȘI ARTIZANAT. Noua unitate, aparținind Cooperativei meșteșugărești „Mureșul“, din Alba Iulia, este dotată cu mobilier in stil adecvat și aprovizionată cu un bogat sortiment de articole și produse specifice. ZILELE TRECUTE. BRIGADA ARTISTICA A CASEI DE CULTURA din municipiul Alba Iulia, s-a deplasat în satul Micești, unde a susținut spectacolul „Povești“, inspirat din munca cooperatorilor de la C.A.P. Alba Iulia. In încheiere, a avut loc un microconcert de muzică populară, la care și-au dat concursul orchestra și soliștii casei de cultură. IN COMUNA SINCEL SE DESFĂȘOARĂ, IN ACEASTA PERIOADA, AMPLE LUCRĂRI EDILITARGOSPODAREȘTI. Prin contribuția in muncă voluntară a cetățenilor, mobilizați de deputați, in satele comunei s-au construit 5 km trotuare, iar în satul Pănade s-au săpat 3 puțuri și amenajat un bazin de mare capacitate pentru captarea apei potabile. Tot aici s-au introdus 2700 ml conductă și s-au instalat 20 cișmele in principalele puncte ale satului. IN CURIND, IN ORAȘUL BLAJ, va fi dat in folosință un depozit de legume-fructe, cu o capacitate de 700 tone. Asemenea depozite au mai fost construite și in orașele Aiud și Sebeș, asigurîndu-se astfel spațiile necesare pentru o mai bună păstrare a produselor. I.A CASA DE CULTURA DIN OCNA MUREȘ a fost organizată, la sfîrșitul săptămânii trecute, atractivă seară educativă și disotractivă pentru tineret pe tema „Ce ați dori să deveniți ”, bucurindu-se de aprecierile participanților. IN URMA RESPINGERII RECURSULUI asupra sentinței de condamnare la pedeapsa cu mortea a lui Sebestyen Dezideriu, fost gestionar șef la Magazinul alimentar nr. 58 din Reșița, care, în complicitate cu alții infractori, a delapidat peste 4 600 000 lei, aceasta a rămas definitivă. Sentința a fost executată. IU LIPSA DL UCUPAȚIL ȘI AȘTIPIARIA «II „PISI CĂIDUI“,CI INIMA IN MCA 1ST! DRUMUL MI AFIRMAM AL URILOR! O hală întinsă pe citeva mii de metri pătrați, scăldată în lumina filtrată de geamuri largi și înalte . In ea, strunguri, freze, raboteze cu întregile lor familii, mașini de rectificat, mașini de alezat și alte mașini-unelte sunt rinduite în șiruri ample, orizontale, ce întăresc imaginea spațialității acestei construcții : secția sculărie a Uzinei mecanice din Cugir. Pentru noul venit în acest loc, elementul impresionant il constituie nu atît dimensiunile fizice ale secției, care ne amintește de cele mai moderne și mari uzine ale țării, cu mai cu seamă atmosfera care domnește aici, climatul tonic, ambianța ei tinerească. Chipurile muncitorilor te surprind prin tinerețea lor. Mulți, foarte mulți dintre ei nu au împlinit încă 20 de ani. Un mai vîrstnic muncitor de aici îmi spunea cu mindrie și considerație pentru meseria pe care și-a ales-o și a practicat-o timp de 30 de ani în acest loc, că secția sculărie este inima, centrul vital al întregii uzine. Spre sculărie converg și de aici pleacă drumurile spre toate celelalte secții productive. Desigur, că profilul producției de aici a conferit in primul rînd secției acest nume metaforizant. Dar faptul se poate explica, cel puțin acum și prin prezența masivă a tineretului entuziast, care a venit aici, să deprindă una din cele mai frumoase și utile meserii, meseria de sculer. Am vizitat secția în schimbul I și am aflat că acești mulți tineri, dăruiți cu atenția și concentrarea mașinilor ce modelează oțelul in cele mai felurite chipuri, sunt ucenici. Au venit din toate colțurile județului, din Aiud, din Munții Apuseni, din Alba Iulia, din Cugir, din Sebeș. Unii dintre ei urmează cursurile școlii profesionale, alții sunt ucenici la locul de muncă pe timp de doi ani, alții s-au înscris la cursurile de specializare postliceală. Alături de celelalte forme de școlarizare pe care uzina le-a dezvoltat de la un an la altul intr-o complexă și largă rețea, ultima — școala de specializare postliceală deschide noi posibilități de calificare profesională a tinerilor. Această nouă formă, care a debutat în acest an, în urmă cu citeva luni, a adus în uzină, chiar in secția sculărie, un număr relativ mare de absolvenți de liceu. In pauza de masă am avut ocazia să stăm de vorbă cu cîțiva dintre ei, despre munca pe care o fac, despre dificultățile, dar și satisfacțiile pe care le au în efortul pe care ii depun alături de cei mai virstnici pentru deprinderea meseriei, pentru integrarea lor cit mai rapidă in procesul muncii productive. Majoritatea din cei aproape 30 de elevi ai școlii postliceale au venit aici la Cugir, nu imediat după absolvirea cursurilor, ci după un an, doi sau trei. Ce au făcut ei în Ancheta zilei acești ani ? Cum s-au hotărît să se califice ca muncitori strungari, frezori, rectificatori ? De ce au renunțat la ocupațiile pe care le-au avut în anii precedenți ? Ce i-a determinat să facă acest lucru ? — înainte de a vă răspunde acestor întrebări, fac precizarea că deocamdată nimic nu m-ar putea face să întrerup școala pe care o tumez, «l regret timpul ce s-a scurs fără rost, intre momentul absolvirii liceului și cel al intrării pe poarta uzinei din Cugir, ne spunea tînăra Viorica Duma, de loc, din Almașu Mare, îmi place în uzină pentru că aici voi căpăta o calificare profesională ce-mi va permite să prestez o muncă utilă în cel mai înalt înțeles al cuvîntului, o muncă plăcută, ce nu-mi cere eforturi fizice. Asociam întotdeauna noțiunea de muncă productivă celei de efort epuizant la care eu, ca fată, nu i-aș fi putut face față. Contactul cu realitatea din uzină mi-a înlesnit o nouă și reală înțelegere a acestor lucruri. Am lucrat in invățămînt, ca suplinitor, și cînd am ocupat această funcție m-am bucurat nespus. Mi se părea atunci că am realizat un lucru deosebit, cu timpul însă încetat să mă entuziasmeze, să mă a mulțumească situația mea, care de fapt nu era decit un provizorat, o permanentă incertitudine. O altă fată, Maria Pascu, după absolvirea liceului a lucrat pe postul de casieriță la magazinul autoservire din satul in care locuiește. Era și ea nemulțumită de ceea ce făcea în raport cu posibilitățile pe care le-ar fi avut in muncă, cu posibilitățile de calificare ce existau aici în Cugir. — Am urmărit un curs de calificare și cînd am auzit de deschiderea acestei școli nu am intirziat o clipă. Am dat o dată admiterea la facultate și nu am reușit Casieriță nu mai voiam să fiu. Mai bine să mă calific, doar uzina are nevoie de forțe de muncă și oamenii de aici cîștigă foarte bine. De ce nu aș fi in rîndul lor ? Dialogul ar putea continua mult, vehiculînd aceleași idei de mai sus. Mai reținem însă doar o intervenție. A Liviei Anghelescu din Berghin. — Eu am terminat liceul in 1969. Am dat examen de admitere la învățămîntul superior și nu am reușit. In disperare, pot spune, să nu rămîn fără vreo diplomă am devenit elevă la școala de ced astru din Sibiu. Am absolvit-o, am practicat un timp această ocupație, dar pe întreg parcursul acestor ani am încercat numai sentimentul insatisfacției. Mi-am dat seama că important nu este să aduni la dosarul I, clinica (Continuate in pag a lll aj 1 SCHIMB DE EXPERIENȚA La Consiliul județean al sindicatelor a avut loc ieri un schimb de experiență pe tema „Folosirea opiniei de masă, a mijloacelor audio,vizuale, in scopul întăririi disciplinei socialiste a muncii”. Au participat membrii birourilor executive ale consiliilor municipal și orășenești ale sindicatelor, care răspund de munca politică și cultural-educativă de masă, membri ai comitetelor sindicatelor și ai birourilor grupelor sindicale din întreprinderi și instituții, directorii de cluburi, responsabili ai gazetelor satirice și instructori ai brigăzilor artistice de agitație din județ. Pe lângă referatele prezentate, în consfătuire s s-au făcut demonstrații practice cu magnetofonul, epidiascopul, au fost prezentate diferite caricaturi, cât și un program artistic dat de o brigadă de agitație din Alba Iulia, în vederea extinderii unor metode bune de combatere a manifestărilor negative, pentru întărirea disciplinei în unitățile economice. IA CUMPĂNA NOPȚII ÎNSEMNĂRI E simbată ! Slâ’șit de săptâminâ. Noaptea și-a țesut zadranicul negru peste oraș, peste uzină peste Mureș, ceața a ajutat însuși nericul sa învelească pină și puternicele lămpi cu mercur intr-o priză mată, de un alb lăptos. La casa de cultură a orașului are loc un spectacol de teatru. La clubul „Salinei“, șahiștii nu și-au întrerupt inca... mutările. In sala mare a cantinei „Soda“, e nuntă mare. Oamenii se bucură din plin de timpul liber. Pe lingă sondele de sare, insă, trec umbre. Se aud din cînd in cinci comenzi scurte și se văd străfulgerări violete. In uzină, chimiștii atenți la aparate completează rapoarte, grafice, raportează dispecerului situația. Schimbul de noapte este la datorie. Ritmul producției nu trebuie să scadă nici cu o centină. Teoretic ar trebui ca totul să se desfășoare normal pentru că s-au luat măsuri corespunzătoare, pentru că oamenii aceștia in ani mulți lucrați, au acumulat o mare experiență, sunt uniți și hotârîți să facă față oricăror sarcini. Dar deodată un telefon alertează dispecerul ! Lucid, dovedind o mare stâpinire de sine, dispecerul de serviciu informează calm și operativ pe Inginerul șef Vasile Mînăscurtă, care vine urgent la uzină în toiul nopții. Văzînd situația declanșează acel ’’dispozitiv“ de alarmă invizibil, dar mereu, gata oricînd și in orice împrejurare, sa-și facă datoria pină la capăt. Ce se întimplase . La secția bicarbonat de sodiu trebuiau luate măsuri urgente pentru a nu opri fabricația In zori. Imn s-a stabilit cu precizie ca axa unei centrifuge — utilaj cheie — s-a îndoit și deci oprirea mașinii erau urgentă. La o a doua centrifugă se dereglase instalația de automatizare. Mai erau încă două mașini. A lăsa însă producția numai pe seama acestora, era un risc evident, și a te încumeta să adopți o astfel de decizie nu era chiar simplu. In noaptea aceea cețoasă au pornit spre oraș unul după altul mesajele ; mașini, oameni pe biciclete și pe jos. . . Care-i baiu 7, a întrebat maistrul Gligor Comșa, cind în toiul nunții a fost chemat la uzină. Păi daca asta-i situația, n-am ce face aici. Iată, vin acu... Ca el sau in condiții asemănătoare cu el au fost găsiți mulți din cei căutați. Toți ca unul, au răspuns chemării. In toiul nopții s-au intilnit in uzină inginerii Avram Onoriu, Mircea Vodă, maistrul Ioan V. Popa, lăcătușii Vasile Cristea, Vasile Vancea, Ioachim Popa, Sabin Lăpăzan, sudorul Ludovic Achim și strungarii Gavrilă Fazekaș și Alexandru Ilieș. Cu poate dura demontarea unei centrifuge, scoaterea axului acela cu diametrul de 160 mm și lungimea de 1,ă m, strungirea lui remontarea . Nimeni nu s-a înși trebat din cei veniți in miez de noapte in uzină, și in piila aceea neagră, care acoperea caile de acces dintre secții facind și mai anevoioasă orice intervenție, au început demontarea, transportul, prelucrarea și remontarea axului cu pricina. Minutele alergau ca de obicei, dar oamenii s-au luat la întrecere cu timpul. Și cei care au triumfat din această confruntare, au fost oamenii. Se estimase atunci, la cumpăna nopții, că a doua zi la ora 10 centrifuga va fi repusă în funcțiune. Murind insă, s-a constatat că soarele nu o să știe nimic din cele intimplate în uzină. Și așa a fost ! Gligor Comșa s-a reîntors la nunta de la care plecase. Înainte ca lăutării să-și contenească glasul strunelor. O dată cu el au ieșit pe poarta uzinei și ceilalți semnatari ai unei fapte lăudabile. Producția secției a III-a mixtă nu mai era periclitată. Centrifugele, utilaje-cheie în fabricarea bicarbonatului, funcționau normal înainte ca soarele să-și spele razele in Mureș. Doar in raportul dispecerului se consemna lapidar că a fost nevoie de o intervenție operativă pentru repararea centrifugelor de la bicarbonat, încolo, totul... normal. Ce seci sunt uneori cuvintele din rapoarte ! Nu menționează nici cel puțin faptul că în noaptea aceea a fost evitată pierderea a cel puțin 10 tone bicarbonat... Ion SUCIU Ocna Mureș 3 •1 i L