Unirea, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1150-1173)

1971-11-26 / nr. 1170

PAGINA A Il-A i O INIȚIATIVĂ ȘCOLARĂ: COLȚUL MINERILOR Niciodată, ca atunci, în dimineața aceea de noiembrie, Buciumul nu mi s-a părut mai răscolit de razele multicolore ale soarelui, îmbrățișînd prin sute de mătase infinite emoții ca dezmierdarea unei imagini de frumuseți continuie. Broderii somptuoase de aburi se ridicau de-a lungul văii peste stratul de brumă identic aurului alb, ondulat peste crengile pădurii părăsite de păsări și de frunze. Coborau pe cărări întortochiate de ascunzișurile brazilor, de sub tîmplele de arșiță ale Detunatei, cu tălpile bătătorite de ape, cu brize culcate în priviri, școlarii ca niște semne încifrate de lumina cărții și intrau rînd pe rîmd pe porțile școlii generale de 8 ani. Acolo, la capătul drumului, începea, un alt drum în care se desfac și se unesc toate cărările ce duc spre viață, ca o dragoste veșnică din inima pâmîntului. I-am vizitat la școală împreună cu Traian Chira, secretarul Consiliului popular comunal. Erau tocmai în pauză de după o oră de laborator în care tînăra absolventă a Universității din Timișoara, profesoara Elena Pienaru, făcuse cîteva experiențe de fizică. Ne-au condus la colțul minerului, vibrînd la fiecare cuvînt lingă mîngîierea caldă a profesorilor Marilena Macavei și Voicu Moldovan. „E un colț al bucuriei noastre, al palmelor în care am adunat gîndurile frunții pe fir de legendă“ afirma eleva Rodica Crainic "din clasa a VII-a , „am vrut să se vadă cit mai departe zbuciumul immuului aspru prin care au trecut părinții, acești mineri ce cunosc muntele pe de rost, precum păsările adîncurile pădurilor“ interveni sfios elevul Trifa Mircea, clasa a VIII-a. Un pietrar cu roci auro-argintifere (cuarț, pirită etc.), adunate în timpul excursiilor și cercetărilor făcute de elevi, răsfrângeri ale adincurilor, completează buciumanilor ca un vad biografic cald al timpului. O galerie în miniatură, din care nu lipsesc cele mai mici obiecte folosite la spălatul aurului , șteampuri cu care sfărîmau minereul, în care atâtea ore și-au frînt aripile la primul zbor ; lăzi pentru cărat piatra la șteampuri ; spălatul la hurcă ; lămpi de mineri ; zeci de ciocane, linguri pentru ars aurul, tîrnăcoape, ștearțuri... Obiecte ale unei galerii frumos construite din lemn, în care-i încrustat numele unor elevi harnici, pasionați fii de mineri, — David Dorin, Trifa Mircea, din clasa a VIII-a, Ionuț Marius, Augustin Jurcă, din clasa a VII-a și alții — obiecte confecționate cu migală, păstrînd atmosfera și coloritul marilor bătălii ale moților pentru existență, alături de aparate moderne de fizică și chimie, de planșete, cărți, material didactic foarte variat, etc. Am plecat de la școală tîrziu, purtînd în inimă toate aceste verbe ale muntelui, toate aceste nume ale școlarilor răsfrînte intr-un singur nume : acela de elev al patriei socialiste, Ion MARGINEANU Un grup de muncitori ai fabricii „Ardeleana“ Alba Iulia. Curățirea locului de muncă este o atribuție ce revine fiecărui muncitor, timpul afectat curățeniei fiind inclus în normativele de timp elaborate de Ministerul Industriei ușoare, respectiv, în cele 8 ore de lucru. In consecință, fiecare muncitor este obligat și plătit pentru a-și întreține curățenia la locul de muncă. Șipoș Ștefan — Ocna Mureș. 1) Conform dispozițiilor art. 4 din Statutul C.A.P., lotul individual se atribuie în mod diferențiat numai familiilor care au efectuat cel puțin numărul minim de zile-muncă stabilit de către adunarea generală a cooperatorilor. Deci persoana reclamată de dv. deține ilegal acest lot, ea nefiind îndreptățită să i se atribuie lot individual. 2) Nu aveți dreptul la folosința prunilor, deoarece întreaga suprafață de teren plantată cu pruni este proprietate cooperatistă și deci trebuie folosită exclusiv de C.A.P. Coroiu Eugenia — Sebăș. In legătură cu sesizarea dv., ce s-a dovedit a fi îndreptățită, I.P.V.E.F. Alba ne răspunde că : „Responsabilul unității a fost amendat cu suma de 200 lei conform prevederilor H.C.M. 2053/1970 și s-a pus în vederea organelor de control și conducerii centrului de a urmări zilnic cum se face deservirea consumatorilor“. Un grup de cetățeni — Săsciori. In urma cercetărilor întreprinse s-a dovedit că sesizarea dv. nu este întemeiată deoarece persoana în cauză a respectat întrutotul instrucțiunile privind funcționarea cazanelor de fabricat rachiu. In legătură cu expunerea acestor instrucțiuni pentru a fi cunoscute de producători, nu se poate aduce nici o învinuire, pentru că ele au fost afișate la locul de fabricație. Maria RANTA Oră de laborator la liceul agricol din Ciumbrud. i UNIREA VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 In atelierul de țesătorie al școlii generale nr. 1 Aiud. In excursie Nu demult, pionierii Școlii generale nr. 3 din Sebeș, au făcut o frumoasă excursie in depresiunea Hațegului. Intre noi, supraveghindu-ne și mișcîndu-se ca niște părinți plini de căldură și atenție, erau tovarășii comandanți de detașamente, Eugeniu Mugescu, Maria Pavel, Doina Vintilă și Nicolae Henegariu. Drumul l-am parcurs intr-o atmosferă plăcută, entuziastă, primind in suflet impresiile proaspete, limpezi, de neuitat ale imaginilor, ale locurilor pe unde treceam, in cintec și in voie bună traversam cu ochii mari de uimire și de bucurie, țarinile patriei. In tot cuprinsul călătoriei am primit explicații in detaliu despre locurile istorice, despre istoria acelor ținuturi pe care le-am parcurs. Frumoasa Țară a Hațegului ne primea cu toată bogăția ei de urme străvechi, multe din vremea Îndepărtată a stăpînirii romane. Din Cetatea Sarmisegetuzei, printre multe ale vestigii, am rămas cu amintirea marelui amfiteatru roman, cu pietrele lui șterse și tocite de veacuri și de urmele întimplărilor, acum neștiute. Pe acolo vor fi fost jucate tragedii antice sau vor fi luptat gladiatorii intru satisfacția mai marilor... Trăinicia Cetății, atestată de încă viguroasele urme, ne-a dus cu gindul, acum in secolul nostru, la știința arhitecților, care, poate n-au fost toți romani, vor fi fost și mari meșteri daci printre ei. Aicfel n-am fi avut, 14 secole mai tîrziu, măiastră mănăstire a Argeșului, „loc de pomenire și de amintire"... La întoarcere am trecut prin altă Cetate, de foc, cea a Hunedoarei, unde se durează ceva din destinul înalt al țării noastre, al nostru înșine. Și ciți dintre noi nu vom fi gîndit, privind giganticile coșuri și cuptoare, că vom fi purtătorii pe umeri ai acestui destin. Explicațiile primite, realitatea pe care am trăit-o, pentru noi uluitoare și nouă, vie, a făcut să ne vibreze inimile și determine ca, prin întreaga să ne noastră activitate de elevi și pionieri, să dovedim că suntem descendenții acelor vremi viteze și mărețe și că vom clădi mereu, cu toată puterea noastră, o vreme la fel de măreață și de frumoasă, vremea patriei comuniste. Un grup de pionieri ai Școlii generale nr. 3 din Sebeș .Târmâ Lăi Ridiâiu* 18,00 — Deschiderea emisiunii. — Căminul. — Od 8 contra os . 18,50 — Lumea copiilor. — Povestea bătrînului cedru. 19,10 — Tragerea Loto. 19,20 — Coci de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 —Cronica politică internă de Eugen Mândric. 20,15 — Intermezzo muzical cu orchestra Valențiu Grigorescu. Solist Ion Ulmeanu. 20,25 — Film artistic . Nemurire. O producție a studiourilor Albania Nouă 1970. Regia Viktor Ghika. 22,05 — Panoramic științific. — Noutăți științifice din lumea întreagă prezentate de Andrei Bacalu și Dumitru Cucu. 22,35 — Telejurnalul de noapte. Vremea se menține umedă, cu cerul mai mult noros. Temporar vor cădea precipitații sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla slab din sectorul vestic. Temperaturile minime vor oscila între minus 1 și plus grad, iar maximele între 4 și <î 1 grade. 33338888883888838888333338888*338333883333338333333 CASA CORPULUI DIDACTIC - INSTITUILOL PL RISCPML MULTILATERAL AL PERSONALULUI DIDACTIC Creată la indicația conducerii partidului, ca expresie a grijii și atenției pe care partidul o acordă slujitorilor învățămîntului, corpului didactic — instituție Casa cu accentuat caracter metodic, științific, cultural-educativ — este menită să contribuie la informarea și perfecționarea cadrelor didactice în domeniul pregătirii politico-ideologice, de specialitate, metodice și pedagogice. In felul acesta, prin conținutul activităților sale, Casa corpului didactic se înscrie pe linia perfecționării permanente a cadrelor, care datorită înaltei competențe și receptivități a partidului nostru față de tot ce e nou. Se realizează într-o formă instituționalizată prin organizarea periodică a cursurilor postuniversitare. Indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, documentele de partid evidențiază cu pregnanță deosebită sarcinile care revin școlii în etapa actuală : ridicarea nivelului educației politico-ideologice și moral cetățenești a elevilor ; învățământ în vederea formării unei concepții științifice despre lume; întărirea caracterului partinic, militant, creator și combativ al predării științelor sociale ; îmbunătățirea metodologiei și tehnologiei didactice în scopul activizării în cel mai înalt grad a elevilor ; legarea organică a învățămîntului de toate gradele de practica construirii socialismului, crearea atelierelor școală, accentuarea caracterului de profesionalizare al activității tehnico-productive a elevilor, cultivarea spiritului aplicativ, educarea elevilor prin și pentru muncă , intensificarea acțiunii de orientare școlară și profesională prin introducerea în toate școlile generale și licee a fișei psihopedagogice ; ridicarea nivelului pregătirii ideologice, de specialitate și pedagogice a personalului didactic. Venind in întîmpinarea dorinței personalului din învățămînt de a-și consacra energiile pregătirii și educării tinerelor generații. ‘ Casa corpului didactic și-a propus de la început să facă tot ce este posibil pentru sprijinirea și traducerea în fapte a nobilelor străduințe a celor ce lucrează pe acest tărîm, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce revin învățămîntului. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu in expunerea prezentată la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. : „Avem datoria să creștem un tineret cu un larg orizont spiritual, înarmat cu tot ceea ce a creat mai bun omenirea în domeniul cunoașterii, cu cele mai noi cuceriri ale științei universale. Fiecare educator, învățător și profesor din întregul sistem de învățămînt trebuie să fie atît un bun specialist în domeniul său, cit și un bun educator comunist“. Urmărind să-și aducă o contribuție cit mai substanțială la realizarea acestor deziderate in vederea ridicării activității din școli la nivelul cerințelor actuale ale modernizării învățămîntului, consiliul de conducere al Casei corpului didactic și-a stabilit în programul său de activitate prezentarea organizarea unor expuneri, dezbașiteri pedagogice, schimburi de experiență, consultații, întilniri cu cadre universitare, excursii și vizite documentare etc. Preocupîndu-se de cultivarea la cadrele didactice a unei atitudini științifice față de problematica modernizării învățămîntului, de înarmarea și perfecționarea lor cu tehnica muncii de cercetare științifică. Casa corpului didactic a cuprins in programul său o expunere documentată pe această temă pentru stimularea interesului și angajarea fermă a cadrelor din învățămînt în acțiunea complexă a modernizării, așa cum s-a subliniat acest lucru și la simpozionul județean din aprilie cu tema „Directorul de școală — factor de bază în procesul modernizării învățămîntului". Expunerile „Filozofia, omul și societatea contemporană“, psihopedagogică — instrument „Fișa de cunoaștere a elevului“ și schimburile de experiență organizate pe tema dotării, organizării și desfășurării activității în ateliereleșcoală de la Liceul din Sebeș Școala generală nr. 1 Aiud, cu disirectorii liceelor și ai școlilor generale din oraș, precum și altele in curs de organizare cu cei de la sate, sunt edificatoare in acest sens. Pentru a veni în sprijinul studiului individual al cadrelor didactice Casa corpului didactic editează buletinul de informare metodico-pedagogică și bibliografică, care vor constitui un eficient instrument de lucru pentru cei care lucrează la catedră. Biblioteca și sala de lectură, cu un apreciabil fond de cărți și cu cele 24 publicații periodice abonate, se află la dispoziția tuturor cadrelor didactice interesate. De asemenea, Casa corpului didactic se preocupă de constituirea unui cerc foto-cineclub, unde cadrele didactice își vor putea valorifica talentele și aptitudinile prin realizarea unor diafilme, dispozitive și filme didactice, care să îmbogățească fondul de material didactic utilizat în școlile județului nostru și care să popularizeze în rîndul elevilor și educatorilor realizările, monumentele istorice, activitatea social-economică, frumusețile și bogățiile județului și ale țării noastre. Preluînd o valoroasă tradiție progresistă a școlii românești dezvoltată creator în condițiile soșicialismului. Casa corpului didactic ce funcționează pe lingă Inspectoratul școlar al județului Alba își va îmbogăți și diversifica activitatea devenind o instituție de perfecționare multilaterală a pregătirii personalului didactic de toate gradele, o tribună de răspîndire a experienței înaintate a practicii instructiv-educative. Realizarea obiectivelor propuse în programele elaborate vor putea fi înfăptuite cu succes numai printr-o participare largă și activă a tuturor cadrelor didactice de la toate școlile din județ, prin sprijinirea efectivă a acțiunilor întreprinse de Casa corpului didactic, cunoscînd că prin aceasta contribuie la îndeplinirea sarcinilor stabilite de partid pentru dezvoltarea, modernizarea și perfecționarea învățămîntului nostru. Prof. Nicolae OTA. (directorul Casei corpului didactic de pe lângă Inspectoratul școlar al județului Alba 0000000000000000000000000000000 00000000000000000000 CRONICĂ DE LIBRĂRIE Adrian Păunescu „SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII“ încă din perioada în care interviurile luate unor personalități politice, literare, din lumea teatrului sau filmului, din viața socială a țării, de autorul volumelor de poezii „Fîntâna somnambulă“ și „Mieii primi“, apăreau în „România literară“ și mai apoi in „Luceafărul“ se răspîndise credința că acestea, interviurile, sunt un mare succes de public sau, așa cum spunea însuși autorul lor, poetul Adrian Păunescu, un succes al publicului asupra autorului. Reunite acum într-o masivă culegere, „Sub semnul întrebării“, interviurile au ciștigat evident, în totalitate dar și separat în valoare. Și documentară, dar și o alta, o valoare a gestului scriitoricesc atît a celui ce întreabă cit și a celor ce răspund. Și dacă tot vorbim de valoare este nevoie să amintim că ea rezidămn faptul de a aduna între copertele unui volum distinct, opinii ale unor cetățeni, oameni ai cetății, de primă strălucire în efervescența acestor ani — 60-70 — in politică, litere, film, agricultură, sport, școală etc. Și încă nu s-ar explica îndeajuns valoarea cărții dacă n-am adăuga că înțelesurile, sensurile și semnificațiile răspunsurilor sînt generate — la modul insistenței uneori obstinate — de întrebare. Căci Adrian Păunescu nu procedează, metodic vorbind, ca înaintașii săi — lăsîndu-și interlocutorul în voia exprimării libere, asociative — ci îl hărțuie neîncetat cu noi puncte de vedere, imperios (și cunoscător), curios fără limită, lăsînd să transpară, abia în finalul interviului, în finalul confruntării, ideea că, mai mult poate decit însuși conținutul răspunsului, este semnificativă, sinceritatea frapantă a oferirii lui ; spontaneitatea — chiar provocată — a răspunsului. Toate interviurile sau aproape toate sunt sintetice (și uneori extinse), oricum esențiale, sunt confruntări de poziție pe teme politice, ideologice, culturale, literare sau etice. Care este sensul cărții? După lectură ai impresia panoramei, a unei cuprinzătoare priveliști, in suprafață dar mai ales în adîncime, a cîmpului actualității socialculturale din țara noastră. Este, astfel, la modul confesiei directe, frapant sincere, imortalizat întreg deceniul 7 pentru posteritate, cu toate sau aproape toate — cele existente sunt acut semnificative — zbaterile, încercările, reușitele și căutările lui în domeniile investigate. Ar fi să amintim aici profesiunile de credință, aparținind unor personalități politice, crezurile literare, artistice ale unor scriitori de primă mărime ca Marin Preda („atunci va fi terminat romanul „Moromeții“ cînd și destinul povestitorului va fi relevat“) sau Eugen Barbu („avem mari modele literare aici, și... nu e nevoie să căutăm modele străine“), ale unui regizor ca Lucian Pintilie, ale criticilor Eugen Simion, Ov. S. Crohmălniceanu sau N. Manolescu, ale unor vîrstnici scriitori ca Ștefan Roll etc. Farmecul adevărului, spune autorul, nu e mai mic decît farmecul spontaneității. Că Adrian Păunescu absoarbe și impune, că domină sau este dominat, că e malițios sau abil asta ține de personalitate și de intenție, în fine asta nu are importanță decit prin realizare, [ar cartea sa devine astfel un valoros dialog intre o conștiință deși tînără totuși lucidă, a publicistului și poetului (limbajul o mărturisește tensionată spre cunoaștere și conștiințele personalităților numite, chemate și ele, angajate in efortul unitar de înălțare a destinelor țârii noastre pe culmi și mai înalte. Faptul este știut și consemnat de autor, poetul de fapt Păunescu, in „Introducere“ Adrian cînd notează: „Oamenii cunoscuți sau străini de mine au oferit... pilda unei nestinse solidarități de ideal și de muncă, mărturisindu-se acestor pagini“. Ion DIȚOIU prestată sintem retribuiți, furăm bacșișul!“. — Pentru că prin bacșiș trebuie să se înțeleagă următorul lucru : orice cîștig personal (in afara salariului) care nu depășește suma de 100 lei zilnic se numește bacșiș. La medici nu e cazul. — Dar cîștigurile peste 100 lei zilnic au și ele o denumire ? — Pînă acum nimeni au avut fantezia să se găsească o denumire adecvată. Cîștigurile mărunte pot fi botezate oricum. La medici nu este cazul. — Există un risc oarecare pentru cel care are fantezia să găsească o denumire la asemenea cîștiguri și ar afișa lozinci adecvate pe pereții cabinetelor de consultații și în birourile unor șefi de servicii ? — Riscul despre care vorbiți nu s-ar resimți asupra persoanei în speță, ci asupra pacienților noștri care doresc să fie consultați. De altfel, noi medicii suntem foarte ocupați. Cîteva secunde in cabinet se făcu o liniște de mormînt, după care medicul continuă : — Este ora 9 și 15 minute, să vedem ce a făcut mecanicul. Știți că mașina îmi este defectă ? Ușa cabinetului se deschise și așteptam să fiu invitat pentru a fi consultat, dar spre regretul meu, medicul apăru fără halat, cu servieta în mină, și comunică pacienților săi : — Domnilor, sínt chemat la un caz deosebit de grav. ...O bolnavă... (Se referea probabil la mașina defectă). —Mă grăbesc, este vorba de conștiință. Am așteptat cu sufletul la gură pînă la orele 11,25, cînd plictisindu-mă mă pregăteam să plec, însă, am fost țintuit locului, căci la parcare a tras o mașină elegantă din care coborîră medicul și interlocuto r-ați convins și dv., grozav. NU ? După ce ușa cabinetului se închise în urma celor doi, aveam vaga impresie că așteptările au luat sfîrșit și mă bucuram că s-a întors binefăcătorul. De altfel, pe fețele celor 21 pacienți care așteptau la ușa cabinetului se citea aceeași bucurie. Dar am fost dezamăgiți cu toții. După o așteptare care mi-a pus nervii la grele încercări, bat discret la ușa cabine însemnările unui pacient tului și o întredeschid, prin crăpătură mi-am introdus mina dreaptă în care țineam o bancnotă de 50, și capul, corpul, rămînîndu-mi în întregime pe sală în așteptarea deciziei medicului. Pentru că nu l-am zărit pe interlocutor, cu vocea coborîtă îl întreb pe medic : — Tovarășe doctor pot intra ? Cred că mina mea a fost văzută înaintea capului care era cu un butoi din cauza bolii de care sufeream. — Poftiți, poftiți domnule, mă invită medicul amabil. Eram aproape convins că „taxa de intrare“ a fost acceptată. Am rămas totuși surprins că nu-l vedeam pe interlocutor, dar m-am liniștit repede, văzînd un paravan, după care mi-am închipuit că interlocutorul așteaptă să fie consultat. Medicul îmi oferi foarte politicos un scaun. — Tovarășe doctor mă doare... — Da, intr-adevăr se observa, însă acum sînt foarte ocupat, mai așteptați un moment, chip ventilație, pentru că. . începuse să mi se facă rău. Nu știu ce am mai spus, probabil am leșinat gîndindu-mă că de la ultimii bani va trebui să-mi iau adio. M-am pomenit însă dezarmat, în mîini nu mai aveam nimic, ori să nu mint, aveam totuși în mină o rețetă. La „casa“ farmaciei mi se încasează 23 lei contravaloarea medicamentelor prescrise de medicul care m-a consultat. Am stat și am reflectat. Am fost dezarmat de 150 lei, medicamentele 23 lei Hm, îmi zisei, foarte bine, va trebui să mă fac bine fără discuție, dacă eventual nu va trebui să fiu consultat de un medic neurolg. Nu, mi-am spus hotărit, voi renunța la serviciile medicilor, îi las să se ocupe de mașinile lor care sunt reparate fără bacșiș. De altfel, nu vreau sa mă pun rău cu medicii, nu vreau să mă consulte în doi peri, adică nu vrea să se uite unul la mine dacă vor fi întrebați de unde au avut bani pentru mașini, îmi este teamă că voi da cu ochii de cine știe ce lozincă în cabinetele medicale, dar... cazul la medici nu C. GHEORGHE corespondent N. R. Firește, relatarea corespondentului nostru este imaginară. Dacă unii medici se simt vizați, le recomandăm să-și revizuiască întreaga comportare etică și profesională. Cit despre modalitățile atenționării pacienților și a personalului medical asupra interzicerii bacșișului în cabinetele medicale de la circumscripții, policlinici, spitale, ș.a.m.d. Direcția sanitară județeană este în măsură să le găsească pe cele mai corespunzătoare. <'..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXVXXXXXXXXVXXVXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXNXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXVXXXNXXXXXXXX>>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXVkÎ IN VEDEREA REDUCERII CONSUMULUI SPECIFIC DE COCS. In industria siderurgică se aplică cu succes o serie de metode eficiente menite să reducă actualele consumuri specifice sub normele tehnice stabilite prin plan. Astfel, față de realizările anului trecut, consumul de cocs a fost redus cu 19 kg pe tona de fontă. Ca atare numai cu economiile de cocs realizate pînă acum, pe ansamblul industriei siderurgice, se pot elabora în plus 45 000 tone de fontă. Institutul de Cercetări Metalurgice (ICEM) din București întreprinde noi investigații în vederea gospodării judicioase a cocsului Intre altele se studiază extinderea metodei de preîncălzire a gazului metan introdus în furnale, concomitent cu sporirea temperaturii, tehnologia de utilizare a aerului îmbogățit cu oxigen. In atenția cercetătorilor se află de asemenea problema minereului preredus și folosirea acestuia, precum și cea a insuflării in furnal a gazelor reducătoare obținute din gaz metan. Urmărind în continuare, cu aceeași rigurozitate reducerea consumurilor specifice, în perioada actualului plan cincinal, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din industria siderurgică vor diminua cheltuielile de producție cu circa 2 miliarde lei, în comparație cu normele de consum realizate în anul 1970. Specialiști din cadrul Ministerului Minelor și de la întreprinderea minieră „Dobrogea“ fac studii ample asupra rezervelor de nisipuri aluvionare existente de-a lungul litoralului nostru, bogate în diferite minerale grele, importante, necesare, îndeosebi, pentru industria metalurgică și chimică. S-au și obținut experimental primele cantități de oxid de titan cu caracteristici asemănătoare celui importat. ALBA IULIftt: Tick... tick... tick („Columna”) ; Povestea pantofiorilor de aur („23 August") ; SEBEȘ : Vîrstele omului („Sebeșul“) ; Floarea soarelui („Progresul“) ; AIUD : Asediul; BLAJ 1 Articolul 420 J OCNA MUREȘ : Nume străin : CUGIR: Ambasador al U.R.S.S. („Muncitoresc“) ; Cerul n-are gratii („7 Noiembrie") : ZLATNA : Profesioniștii ; TEIUȘ : Arșița ; CIMPENI : Trandafiri roșii pentru Angelica ; ABRUD : Vremea zăpezilor ; ROȘIA MONTANA : La patru pași de infinit ; BAIA DE ARIEȘ : Șarada.