Unirea, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)

1971-12-08 / nr. 1180

\ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV, NR. 1180 MIERCURI, 8 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANII Au mai rămas 22 de zile pînă la finele anului minm— — « — |____________________________________ Se impun măsuri urgente pen­tru îndeplinirea exemplară a planului la export Ne apropiem cu pași repezi de sfîrșitul primului an al actualului cincinal. Fiecare zi, fiecare ceas și minut trebuie să fie folosit cu randament maxim. Este o cinste și o îndatorire de onoare pentru fiecare colectiv să se achite în mod onorabil de toate obligațiile con­tractuale și angajamentele asumate in întrecere. In ansamblul activității productive la loc de frunte trebuie să se situeze preocuparea pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export. Faptul că planul aferent celor 11 luni a fost îndeplinit în proporție de 107,5 la sută, livrîndu-se suplimentar 525 tone sare, peste 10 000 tone sodă caustică, 81 tone hîrtie, mai mult de 2 700 mp uși și ferestre, constituie un puternic factor mobilizator pentru colectivele din unitățile noastre economice. De altfel, majoritatea unităților productive și-au onorat in bune condițiuni livrările către toți beneficiarii externi. Rezultate meritorii au obținut, în activitatea de comerț exterior, Uzina mecanică Cugir, Uzina de produse sodice Ocna Mureș, I.A.S. Aiud, fabrica de încălțăminte „Ardeleana“ Alba Iulia și colectivele altor unități economice. Există așadar, cum spuneam, un motiv in plus de a ne mobiliza toate forțele și capacitatea pentru a putea spune la sfîrșitul anului că ne-am făcut pe deplin datoria. De aceea, va trebui ca ritmul producției să nu slăbească nici un moment. De la muncitori pină la directorul unității, este necesar să se acționeze cu maximum de răspundere in fiecare compartiment al activității productive. Urmă­rirea zilnică a modului de Îndeplinire a sarcinilor de export trebuie făcută pe fiecare contract, sortiment și produs în parte și acolo unde se constată unele anomalii să se intervină cu operativitate și răspun­dere pentru a asigura îndeplinirea necondiționată a obligațiilor con­tractuale la export. Din experiența de pînă acum ne-am convins că nu este suficient să livrăm în timp util produsele și să spunem că ne-am făcut datoria. Este necesar să se intensifice urmărirea produsului pînă ajunge la beneficiar și furnizorul­­ să încaseze contravaloarea mărfii livrate. Ana BEBEȘ, inspector la Direcția județeană de statistică Alba (Continuate to­pag a Ul-a) Lună de lună, Francisc Cociș se înscrie printre muncitorii fruntași ai I.I.L. „Mureșul“, din Aiud. PROltTAR» gw« TOSTE f&RUE, Din noul peisaj industrial al județului. O INTERESANTA ACȚIUNE INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ Zilele trecute peste 1­000 pio­nieri și școlari au făcut o en­tuziastă primire a celui care cu 30 de ani în urmă absolvea aici, la Blaj, Școala de învățători­­ și deținea normală titlul de campion național la juniori în probele de viteză, maestrul emerit al sportului Ion Moina. Cu acest prilej pionierul Stanciu Călin de la Școala ge­nerală nr. 4 a propus ca anual, in luna mai, să se organizeze la Blaj finala pe județ la te­­tra t­ron, pentru a se continua o tradiție sportivă frumoasă a a­­cestui oraș, iar pionierul Biriș Tiberiu de la Școala generală nr. 1 a propus ca, începînd cu această dată, să se instituie ,,Cupa Ion Moina“ la probele de viteză. Ion Moina a primit cu deosebită satisfacție pro­punerile, angajîndu-se în pionierilor să fie prezent fața în fiecare an la această finală ju­dețeană de tetratlon. După prezentarea unui fru­mos program cultural sportiv de către pionierii din Blaj, Ion Moina a avut o întîlnire cu profesorii de educație fizică din localitate, cărora le-a făcut o serie de recomandări privind impulsionarea mișcării sportive, depistarea, creșterea și cultiva­rea talentelor sportive încă de la cea mai fragedă virstă. Prof. Emil JURCA, Vicepreședinte al Consiliului județean al organizației pionie­rilor Alba ACTIVITĂȚI CU ADINCI­TE ÎN CONȘTIINȚA După cum se știe, munca de partid este, prin excelență, o mun­că politică cu oamenii, ea avînd menirea să acționeze în principal pe tărîmul conștiinței, al convin­gerii oamenilor, să determine la aceștia un anume m­od de a gindi, de a acționa in conformitate cu cerințele eticii noastre socialiste. In acest sens, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, atrăgea atenția in re­petate rînduri că societatea socia­listă, făurirea acesteia, implică e­­forturi nu numai în domeniul construcției economice, ci și pe tărîmul plămădirii unui om nou, cu o concepție înaintată, marxist­­leninistă, a unui cetățean cu înalte calități morale, devotat trup și suflet partidului și patriei noastre socialiste, capabil să acționeze și să răspundă ci­ mai bine proble­melor ce se cer rezolvate in a­­ceastă etapă. Obținerea unor astfel de dezi­derate majore este pe deplin po­sibilă, cu condiția să se acționeze cît mai hotărît, să se organizeze și să se desfășoare o permanentă activitate politică-educativă în masa largă de oameni ai muncii, pentru a face cunoscute și a lă­muri cit mai bine hotărîrile, mă­surile, legile adoptate de partidul și statul nostru, fie ajutat fie­care cetățean răTnițeleagă ce loc ocupă și ce rol are de Îndeplinit în angrenajul activității pentru realizarea practică a liniei politi­ce și economice a partidului. Un rol însemnat în această privință îl au organizațiile de partid, iar sub directa lor conducere și or­ganizațiile de masă și obștești­i sindicatele, organizațiile comisiile și comitetele de U.T.C., femei șa. Este binecunoscut faptul că forța educativă a unei organizații de partid este dependentă in foar­te­­ mare măsură de modul cum funcționează viața ei interioară, de valențele educative ale adunării generale, ale sarcinii de ale invățămîntului ideologic, partid, ale întregii munci de propagandă și agitație, ale controlului și disci­plinei, într-un cuvint, de„ ansam­blul muncii de partid, muncă ce are, așa cum spuneam, un carac­ter educativ. Din acest punct de vedere, în cele mai multe întreprinderi, uni­tăți agricole, instituții din județ REZONAN se observă o vie activitate îndrep­tată spre obținerea unor rezultate mereu­ mai bune nu numai pe tă­­râm economic, ci și pe cel al muncii cu oamenii, pentru educa­rea partinică și patriotică a a­­cestora, o atenție sporită a orga­nizațiilor de partid, a birourilor și comitetelor acestora pentru a an­cora activitatea politico-educativă in realitățile concrete­ din unități­le de producție respective. Multe birouri ale organizațiilor de bază, printre­ care cele de la secția a III-a mixtă a Uzinei de produse sodice Ocna Mureș, secția sîrmă­­rie a întreprinderii de locală Aiud, de la C.A.P. industrie Șona, Șard și altele se ocupă cu grijă de Întărirea vieții interne de par­tid, aleg cu discernămînt proble­mele care se dezbat in adunări și ședințe, militează pentru a impri­ma fermitate și intransigență fa­ță de orice manifestări care con­travin eticii socialiste. In foarte multe locuri există o preocupare crescindă pentru activizarea mem­brilor de partid, multiplicindu-se căile și mijloacele prin care a­­ceștia sunt atrași la realizarea Șt. BARBULESCU (Continuare in pag­a III-a) , mumm­um DU­BL­AIA DI MASURI EBICIEIUIE Nivelul producțiilor animaliere, ălitatea lor, depind în mare ma­ură de felul cum se desfășoară ac­­iivitatea fiecărei ferme zootehnice, de felul cum conducerea coopera­tivei, fermierul și ajutoarele sale reușesc să imprime acestei activi­tăți un caracter ritmic atît în ceea ce privește orarul propriu-zis cit și furajarea, mulsul etc. In dorin­ța de a găsi la lucru colectivele fermelor zootehnice am efectuat zilele trecute un raid matinal in trei cooperative agricole de pro­ducție. La ferma zootehnică a C.A.P. Sebeș era de începere a progra­mului îi găsește pe toți Îngrijitorii la posturile lor. După terminarea mulsului se continuă cu furajarea, curățenia etc, toate însă fără a fi supravegheate de cineva din con­ducerea cooperativei .. Șeful de fermă, inginerul Ino­­cențiu Floca, sosește la ora 6,45. Este adevărat, la timp pentru a putea participa la livrarea lapte­lui către I.C.I.L., dar prea tîrziu­­pentru a putea afirma că coordo­nează întreaga activitate a fermei. La sediul fermei există un gra­fic ce prevede prezența în fiecare zi a cîte unui membru din consi­liul de conducere la toate activită­țile ce se desfășoară și ferma zoo­tehnică. In ziua de 6 decembrie prevederile graficului au rămas doar prevederi ... In aceste con­diții lucrătorii fermei își permit întîrzieri care variază între limite foarte largi. Ne-a convins de a­­ceasta întârzierea, cu peste 3 ore, de la program a tovarășilor Lau­­renri Cristea ajutorul șefului de fermă, și Maria Cristea, economista fermei. Prezentându-se la serviciu de abia la ora 8,25 ei nu au mai putut lua practic parte la progra­mul­ de dimineață, nu și-au mai putut exercita atribuțiunile atît de importante pentru bunul mers al fermei. Am constatat aici și prevederi ce se respectă întocmai. Este vor­ba de prezența zilnică a cite unui membru al colectivului circum­scripției sanitare veterinare t­ibeș. I­n general și furajarea se desfă­șoară respectând rațiile corect calculate și expuse la loc vizibil în toate grajdurile. Remarcăm, de asemenea, existența unei echipe de furajare care își desfășoară ac­tivitatea în bune­­ condițiuni. Credem că pentru îmbunătățirea producțiilor fermei zootehnice C.A.P. Sebeș se mai pot face încă­­ lucruri bune. Este vorba, în pri­mul rând, de o organizare și o su­praveghere m­ai atentă a activității fermei în perioada de stabulație,­­sarcină de care, sperăm, tovarășii din consiliul de conducere se vor achita pe viitor cu mai multă con­știinciozitate. La sectorul zootehnic al C.A.P. Răhău ajungem în timpul mulsu­lui, care se desfășoară sub directa supraveghere a președintelui­ Ioan Popa și a brigadierului Ioan Moga. Rezultatul acestei activități era in­să destul de slab. Ni s-a explicat că pășunatul s-a desfășurat în a­­ceastă toamnă în condiții precare, producția de lapte scăzînd deci la un nivel care nu mai garantează realizarea prevederilor planului. In mod normal acest fapt impune o dată cu intrarea în stabulație e­­forturi susținute pentru redresarea producției. In realitate Insă, nu s-au luat măsurile cele­­ mai adec­vate. Rațiile furajere au fost co­rect întocmite dar furajele care ajung in iesle nu respectă întoc­mai cantitățile și sortimentele pre­văzute. Ori numai cu fin și grosie­re nu se­­ poate stimula producția de lapte. Totala lipsă de suculente din hrana ce se administrează ani­malelor, nu e însă de loc justifi­cată. Din motive de economie (nu s-a realizat planul de însilozări decit în proporție de 60 la sută) în hrana animalelor nu se admi­nistrează încă siloz. Cocenii de porumb, tocați și preparați, ar pu­tea substitui în mare măsură a­­ceastă lipsă dar ei sînt administrați atît vacilor cu lapte cit și tinere­tului, întregi așa cum au fost a­­duși din timp. Toate acestea în timp ce tocătoarea se odihnește la cițiva pași de grajduri... Este intr-adevăr păcat că tova­rășii din consiliul de conducere lasă nefolosită o asemenea șansă de a administra furajele cu un plus de eficiență. Coceni există, tocătoare cu motor electric de ase­menea, sarea sau melasa se pot Ing. Gelu BOGDAN (Continuare în pag. a III-a) RAID MATINAL PRIN FERME ZOOTEHNICE Cuvîn­tar­ea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ____ .­­ . . _______ Congresul al V- lea al PMU P Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez și să vă a­­dresăm dumneavoastră, participan­ți­lor la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Po­lonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate inter­­naționalistă din partea Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregu­lui­ popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncito­resc Polonez sporește mai mult însemnătatea Congresu­­i­lui, îi conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru . Insta­urarea puterii populare, cit și al activității desfășurate în anii con­strucției socialiste. Raportul Co­mitetului Central și raportul pre­zentat Congresului de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine realizărilor pe care clasa munci­a­toare, oamenii muncii polonezi le-au dobindit — sub conducerea partidului — ln construcția socie­tății­ socialiste, precum și a pro­gramului de dezvoltare multilate­rală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund in­teres cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez pentru soluționarea proble­melor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea eco­nomiei, științei și culturii, crește­rea bunăstării poporului, pen­tru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidu­lui și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea lar­gă, nemijlocită a oamenilor mun­cii la conducerea vieții politice­­sociale a întregii țări. Ca prie­teni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reu­șit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvolta­rea cu succes a orânduirii socialis­te, progresul economic și social — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă In decursul istoriei pentru libertate și independență naționa­lă, împotriva imperialismului fascismului, a exploatării și asu­și­enirii ; aceste relații au dobîndit un conținut nou in anii socialis­mului, avînd drept fundament trai­nic noua orînduire socială, ideo­logia marxist-leninistă, aspirațiile și țelurile comune in lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obți­nute de țările noastre în construc­ția­ socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Populară Polo­nă deschid largi perspective pen­tru intensificarea acestei colabo­rări. O contribuție însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-po­­lone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Parti­dul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de in­formații, contactele pe­­ linie de partid înlesnind mai buna cunoa­ștere reciprocă a experienței și re­zultatelor obținute în construcția socialistă, intensificarea colaboră­rii pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și gu­vernul Republicii Socialiste Româ­nia vor acționa cu consecvență și în viitor pentru dezvoltarea con­tinuă a relațiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta cores­punde intereselor ambelor popoare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru po­­por înfăptuiește neabătut progra­mul adoptat de Congresul al X- lea al partidului în vederea fău­ririi societății socialiste multilate­ral dezvoltate — program care prevede continuarea in­ ritm sus­ținut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii e­­conomii în vederea creșterii avu­ției naționale, a apropierii de ță­rile dezvoltate din punct de vede­re economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creșterea pro­ducției industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvolta­rea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de prim or­din ridicarea sistematică a nivelu­lui de trai al­­ întregului popor, planul prevede creșterea însemna­tă a salariilor și a veniturilor oa­menilor muncii, în primul rând a salariilor mici, precum și sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obținute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu nu­mai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrează realismul prevederi­lor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acționează pentru transpunerea lui în viață. Dezvoltăm economia națională în strînsă colaborare cu țările so­cialiste, acordăm o atenție deo­sebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanța gramului complex al adîncirii Pro­și perfecționării în continuare colaborării și dezvoltării integr­­a­rii economice socialiste adoptat în vara acestui an la București. In­tensificăm, totodată, relațiile noa­stre cu toate țările, participînd ac­tiv la diviziunea internațională a muncii, la schimbul m­ondial de valori. In ultimii ani, partidul­ nostru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea conducerii econo­miei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat, în toate întreprinderile și unită­țile economico-sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit in producție ( asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a ma­selor populare la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe, dezvoltăm în forme noi democrația socialistă. Acordînd o atenție deosebită ridicării conști­inței socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al par­tidului a elaborat un program de îmbunătățire a activității ideolo­gice și de educație socialistă, de așezare a relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. In același timp, asigurăm condiții pentru dezvoltarea mai rapidă a învățămîntului, științei, culturii — ca factori de prim ordin ai pro­gresului rapid și multilateral al întregii­ societăți socialiste. Acționînd pentru desfășurarea cu succes a întregii opere de con­strucție socialistă, partidul­ nostru iși îndeplinește atît înaltele sale îndatoririi față de propriul popor, cit și datoria internationalistă, de răspundere față de clasa muncitoa­re de pretutindeni, față de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianța și colaborarea cu toate țările socialiste. Relațiile de tip nou, internaționaliste, din­tre țările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea și progre­sul fiecărei națiuni socialiste, tuturor țărilor socialiste — ca sta­­­te suverane, egale în drepturi — (Continuare ta pac a IV-a) N­OUTĂȚI D­IVERSE ASTAZI, IN MUNICIPIUL ALBA IULIA SE DESCHIDE O NOUA UNITATE COMERCIALA : magazinul de prezentare și des­facere a mobilei. Situată în Piața 1 Mai, în această unitate vor fi prezentate și vîndute garnituri și piese de mobilă, produse ale uni­tăților de producție din cadrul Centralei de exploatare și indus­trializarea lemnului .Sebeș. AMATORII DE MUZICA POPU­LARA ȘI UȘOARA din orașele Sebeș, Abrud, Câmpeni, Alba Iulia și Cugir, vor avea prilejul să vizioneze concertele extraordi­nare pe care le va susține în aceste localități ansamblul artis­tic județean „Țarina". In afara soliștilor ansamblului vor susține recitaluri cîntăreții Dan Spătaru și Anca Agemolu. Concertele vor avea loc la Sebeș (8 decembrie, de la orele 17 și 20), la Abrud și Câmpeni (9 decembrie, Orele 17 și respectiv 20,30), la Alba Iu­li­a (12 decembrie, orele 17, 20) și Cugir (14 decembrie de la orele 17, 20). ÎNCEPÎND DIN LUNA IANUA­RIE A ANULUI VIITOR, Opera Română din Cluj organizează la Casa municipală de cultură Alba Iulia, o microstagiune permanen­tă. Spectacolele, care vor fi pre­zentate în fiecare lună, cuprind lucrări din repertoriul național și universal. DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE POȘTA a fost dotată recent cu șase­ noi motoscutere pentru a colecta corespondența de la cutiile poștale din orașele județului și a distribui presa la chioșcuri și nn întreprinderi. In felul acesta co­lectarea corespondenței și distri­buirea presei vor ciștiga în ope­rativitate. ÎN ORAȘUL MIERCUREA CIUC a intrat în funcțiune parțial fi­latura de lină pieptănată. In a­­ceastă primă etapă a fost pusă­ în funcțiune o capacitate de 1 500 tone fire. Peste 70 la sută din utilajele cu care este dotată noua unitate, sunt realizate de industria constructoare de mașini din țară. In anul viitor vor intra în func­țiune și celelalte capacități pre­văzute pentru ultima etapă de construcție a acestui important obiectiv. Pe aceeași platformă industria­­­­lă au mai fost construite și puse in funcțiune alte două mari uni­tăți industriale­­— fabrica de tri­cotaje și fabrica de confecții. t UN OII CA ATITIA Mill... PROFIL CONTEMPORAN La I.I.L. „Mureșul” din Aiud, am ascultat mai zilele trecute, re­latările unor muncitori, ale unor maiștri și ingineri, care întregeau un portret luminos, portretul unui coleg al lor de muncă, al unui tovarăș cu aceleași năzuințe și preocupări, comunistul loan Iuga• șirul unei echipe de lăcătuși din secția construcții metalice. Ia­­tă-le : Inginer Grigore Retegan, direc­torul întreprinderii : „Tot ce al­tora li se pare ieșit din sfera o­­bișnuitului, a cotidianului, pentru loan Iuga se înscrie în limitele datoriei de muncitor, în limitele firescului. Deci să nu-­ întreba­i cum își explică succesele sale, ale echipei sale. Din acest motiv ii va fi greu să vă răspundă... Banu/ Răduleț, secretarul comi­tetului de partid : „Iuga este unul dintre muncitorii bine pregătiți din punct de vedere profesional. Este perseverent, nu se mul­țum­eș­te numai cu ce­lfie, tocmai de aceea învață. Cunoștințele sale sunt folositoare întregii echipe. Și nu numai acesteia. A impus în echipă un spirit de colectivitate, de întrajutorare Dacă actuala formație tovărășească, activează cu aceeași componență de mai mulți ani, adică de atunci de cînd el este șef de echipă, ex­plicațiile mi se par de prisos. A­­preciindu-i rezultatele bune, dar­, oicia, omenia, comuniștii din sccția construcții metalice, sec­ție de bază a întreprinderii noas­tre, l-au ales in unanimitate se­cretar al organizației de bază. han Maier, maistru in secția construcții metalice : „Lucrez îm­preună cu fuga de cițiva ani. A­­preciez la el concordanța dintre vorbă și faptă. Dacă primește dispoziție, o sarcină pe linie de o producție, poți să fi sigur că ea va fi îndeplinită la timp, in li­mitele calității maxime. Colegii lui de muncă sunt toți foarte buni muncitori. Majoritatea dintre învață la liceul seral... Lipsuri ne­ei motivate, acte de indisciplină in echipa pe care o conduce ? Cred că așa ceva nu este posibili De ce? Opinia echipei este mereu trează, Ioan Iuga are energie mo­lipsitoare, insuflă muncitorilor în­credere, optimism. Dacă este ex­trem de exigent, și este, cel pu­țin mie mi se pare ca un lucru cit se poate de normal. Ștefan Szekey, muncitor : „Je­­s­tul nostru de echipă este un om­­ serios, nu-i lipsește insă veselia, " umorul, știe să lucreze cu fie­­r­care în parte, celor mai tineri le dă sfaturi, ii ajută cu vorba și fapta. Uneori, în secție avem co­­­­menzi urgente. Umăr la umăr i muncim fiecare chiar dacă au fost „ încheiate orele de program. Este­­ drept că noi suntem­ plătiți pen­­­­tru munca prestată, însă așa nu­ ■­țelegem să ne afirmăm demnita­­­­tea de muncitori ; toate lucrări­­­ ie să fie executate in termenul­­ planificat. loan Mesarosiu, muncitor : „loan ■ fuga este un om ca alifia alții «3 din întreprinderea noastră. Dacă­ i ■ stimez, o fac pentru faptele sale,­­ pentru exemplul ce-i oferă ti­­­­nerilor atît la locul de muncă, cit și pe stradă, în familie"". Cu Ioan Iuga am discutat la locul de muncă. Și-a lăsat pentru cîteva clipe lucrul, și-a șters fața transpirată de căldura arcului voltaic al aparatului de sudură. A zîmbit cind i-am citit însem­nările din carnet. Cele ce au spus oamenii despre el l-au emo­ționat. V. GORONEA

Next