Unirea, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-14 / nr. 1210

IN CLIMATUL DEMOCRAȚIEI COOPERATISTE, ADUNAREA GENERALA A DEZBĂTUT proble­me importante pentru activitatea economică: H CREȘTEREA POTENȚIALULUI PRODUCTIV AL PĂMÎNTULUI , 0 APLICAREA CORECTĂ A ACORDULUI GLOBAL , ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI ȘI RĂSPUNDERII ÎN MUNCĂ Adunarea generală de dare de seamă și alegeri a Cooperativei a­­gricole de producție Bucerdea Vi­­noasă, desfășurată într-un cli­mat de adîncă democrație cooperatistă, miercuri, 12 ia­nuarie a.c., a supus unei a­­nalize temeinice — în spiritul înaltei responsabilități, al comba­tivității și exigenței reieșite din programul de­­ educație comunistă adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 și Cuvînta­­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la prima conferință pe țară a secretarilor comitetelor comu­nale de partid și președinților consiliilor populare comunale — activitatea depusă de consiliul de conducere, de toți cooperatorii în primul an al acestui cincinal și a stabilit sarcinile planului de pro­ducție și financiar pentru anul 1972 precum și o serie de măsuri menite să asigure obținerea de rezultate­­ superioare în toate sec­toarele de activitate din cadrul cooperativei. La adunare a participat tovară­șul GEORGE HOMOȘTEAN, prim­­secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean. Făcînd bilanțul activității des­fășurate in anul 1971 de consiliul de conducere și cooperatori, darea de seamă prezentată de tovarășul Aurel Benicean, președintele coo­perativei, a evidențiat atît rezul­tatele bune obținute în sporirea producțiilor vegetale și animale, in celelalte domenii de activitate din cadrul cooperativei, ci­, mai ales, unele lipsuri și neajunsuri ce au existat în munca consiliului de conducere, a formațiilor de lucru și a unor cooperatori, nea­junsuri care au influențat negativ asupra rezultatelor obținute, subliniat, într-un spirit critic c­a și autocritic, îndeosebi în cuvîntul celor 18 participanți la discuții, faptul că deși cooperativa a be­neficiat anul trecut de un sprijin substanțial din partea statului, ca urmare a măsurilor luate de con­ducerea superioară de partid pen­tru îmbunătățirea organizării, pla­nificării și conducerii agriculturii, a condițiilor de viață a țăranilor cooperatori (numai în urma Ho­­tărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 21 decembrie 1971, cooperativa a beneficiat de un ajutor de peste 230 000 lei), realizările obținute nu sunt pe de­plin satisfăcătoare. Aceasta, așa cum­ s-a arătat în darea de seamă cât și în discuții, datorită unor neajunsuri existente în organiza­rea muncii, a lipsei de disciplină și responsabilitate manifestate în activitatea unor brigăzi și echipe, a unei participări la muncă destul de reduse și a unui slab control asupra calității executării lucrări­lor agricole. De altfel, marea pon­dere a discuțiilor au vizat tocmai aceste aspecte, deficiențele ce există în unitate, măsurile care trebuiesc stabilite acum, la înce­put de an, pentru înlăturarea nea­junsurilor. Concludente sunt în a­­ceastă privință și opiniile expri­mate de cei mai mulți participanți la discuții, criticile deschise mutate la adresa consiliului lor­de conducere, a președintelui, a ingi­nerului șef, a unor­ brigadieri și cooperatori. — Consider — spunea bunăoară, în cuvîntul său tovarășul Bolea, secretarul Comitetului Ioan de partid din C.A.P. — că rezultatele obținute anul trecut de cooperati­va noastră nu sunt pe măsura po­sibilităților, a bazei tehnico-mate­­riale și a forței de muncă de care dispunem. E adevărat, la cultura griului și porumbului, producțiile obținute sunt superioare celor pla­nificate. Ele puteau fi însă mult mai bune, dacă, la porumb, de e­­xemplu, nu ar fi rămas neprășite unele suprafețe cum sunt cele din „Dealul sec“ și „Grădinuță“, iar pe alte 20 de hectare lucrările de întreținere nu s-au efectuat în perioada optimă. Și, bineînțeles, că aceasta „a contribuit“ ca în unele brigăzi producțiile obținute să fie mici, fapt ce a afectat pro­ducția medie la hectar pe ansam­blul cooperativei. In campania de recoltare a griului unii cooperatori au plecat în alte părți la coasă sau cositul finului, deși această lucrare nu era de primă urgență, iar pe unele suprafețe plantate cu vie s-au efectuat lucrări de mîntuială , fapt ce a făcut să ob­ținem o producție slabă, care bi­neînțeles nu ne face de loc cinste. Aceasta, în timp ce pe loturile personale ale unor cooperatori s-au obținut producții mult mai mari la ha. Rezultate nesatisfăcă­toare s-au înregistrat și în zooteh­nie și nu este de mirare acest lucru din moment ce pășunea noastră seamănă mai mult cu o pădure de spini , iar noi stăm și așteptăm să se curețe de la sine. Iată, deci, doar cîteva din cauzele care au determinat obținerea unor rezultate nesatisfăcătoare în anul care a trecut. De toate aceste neajunsuri se face vinovat în pri­mul rînd, consiliul de conducere a­ cooperativei care s-a limitat doar la organizarea muncii, neur­mărind dacă acțiunile preconizate s-au dus sau nu la bun sfîrșit. S-a manifestat totodată prea multă în­găduință față de unii cooperatori care nu au muncit de fel în coo­perativă, dar care au beneficiat de ajutoarele primite de la stat, ui­ti­nd însă de îndatoririle pe care le au. Am convingerea că aceste neajunsuri nu se vor toate mai repeta în anul acesta și că prin aplicarea acordului global la cul­tura porumbului și a viței de vie vom obține rezultate mai bune, ceea ce, implicit, va duce la creș­terea veniturilor cooperativei și ale membrilor ei. Alți tovarăși, între care Florian Truță, Nicolae Miclea, Vasile Mi­­clea și alții au adresat critici con­siliului de conducere pentru fap­tul că a procedat „prea blând“ față de acei cooperatori care nu și-au întreținut suprafețele repar­tizate cu porumb și nu a făcut apel la ceilalți membri cooperatori pentru a se executa și lucrările de pe aceste terenuri în perioada op­timă. Ei au arătat totodată că nu s-a manifestat suficientă exigență față de calitatea lucrărilor execu­tate, îndeosebi în vii, unii coope­ratori efectuînd lucrări superficiale ceea ce dovedește că mai sunt încă multe de făcut și pe linia dezvol­tării conștiinței socialiste a coope­ratorilor și a sentimentului de responsabilitate a acestora. Toto­dată, cooperatorul Nicolae Bolea a propus ca suprafețele de pămînt existente între vii să fie desfun­date și lucrate, pentru a se putea cultiva, dacă nu grîu și porumb, alte plante pentru asigurarea de nutrețuri sectorului zootehnic. Evident, climatul democratic ln care s-a desfășurat adunarea a stimulat inițiativa creatoare prezenți, astfel că s-au făcut celor și numeroase alte propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea pla­nului de producție și financiar pe anul 1972 precum și a celui de măsuri tehnico-organizatorice, pre­zentate de tovarășul Tiberiu Tru­th, inginerul șef al cooperativei. Astfel, cooperatorul Vasile Beni­cean a propus să se treacă neîn­­tîrziat la mobilizarea oamenilor pentru curățirea pășunii de spini și repartizarea suprafețelor respec­tive pe familii, iar alții au cerut ca toți locuitorii satului să parti­cipe la această acțiune. De altfel, așa cum s-a subliniat și în rapor­tul comisiei de revizie prezentat de tovarășul Eugen Totoian, slaba calitate a pășunii, proasta gospo­dărire a acesteia precum și a fî­­nețelor, a constituit una din cau­zele rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la producția de lapte, în general în zootehnie, așa cum de altfel au arătat și tovarășii Ni­colae Nistor, brigadier zootehnic, și Ioan Bîrz, îngrijitor. Mai mult decit atît, o parte din suprafețele de pășunat au fost distruse de că­tre unii dintre ciobanii coopera­tivei. Dezvoltarea sentimentului de responsabilitate și grijă față de avutul obștesc va trebui deci să constituie o preocupare permanen­ta a consiliului de conducere și a organizației de partid întrucît în sectorul zootehnic s-au înregistrat un mare număr de mortalități, în­deosebi la oi, îngrijitorii respec­tivi neacordînd atenția cuvenită furajării corespunzătoare a efecti­velor de animale. De asemenea, în unele perioade, nu s-au­­ asigurat îngrijitorii necesari pentru toate animalele cooperativei. Merită relevată și o altă iniția­tivă izvorîtă din dezbateri și a­­nume chemarea la întrecere între brigăzile de cîmp, lansată de bri­gadierul Ioan Miclea care s-a an­gajat să obțină un spor de pro­ducție de 100 kg la fiecare cultură de cîmp, peste sarcinile de plan, chemare îmbrățișată cu entuziasm de cei prezenți. Dar, problema principală care a stat în centrul dezbaterilor adunării pentru dare de seamă și alegeri a cooperatori­lor din Bucerdea Vinoasă a con­stituit-o cea referitoare la aplica­rea sistemului muncii în acord glo­bal în cadrul cooperativei, la cul­tura porumbului precum și în vi­ticultură. Cooperatorii Florea Cor­nel, Maria Gan, Cornel Miclea și mulți alții au manifestat mult interes față de acest sistem de co­interesare materială, exprimîndu­­și convingerea că aplicarea acor­dului global, formă deosebit de stimulativă și echitabilă a muncii cooperatorilor, va duce la o mai bună participare a acestora la lu­crările agricole, la obținerea unor producții sporite și creșterea ve­niturilor proprii. Desigur, aria problemelor discu­tate în adunarea generală a coope­ratorilor în Bucerdea Vinoasă a fost mult mai largă, ele vizînd și alte aspecte organizatorice, econo­­mico-financiare, politice și cultu­ral-educative ale activități din co­operativă. Considerăm însă că cele mai importante au fost redate în rîndurile de față și că modul în care au fost analizate dovedește spiritul de responsabilitate ce a caracterizat dezbaterile, h­otărîrea omului nou al satului contemporan de a face totul pentru a-și înde­plini exemplar sarcinile încredin­țate. In încheiere a luat cuvîntul to­varășul GEORGE HOMOȘTEAN. Apreciind spiritul democratic și climatul combativ în care s-au desfășurat dezbaterile, s-a referit pe larg la obținute în anul 1971 tara județului nostru, faptul că ele se datoresc măsuri­lor luate de conducerea partidului și statului nostru pentru îmbună­­tățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, și respectiv a condițiilor de viață a țăranilor cooperatori, eforturilor depuse de toți lucrătorii ogoarelor nostru. Se poate afirma, a județului tovarășul George Homoștean, arătat că anul 1971 reprezintă un an de co­titură și pentru agricultura coope­ratistă a județului,­­ obținîndu-se producții sporite la majoritatea culturilor de­ cîmp, fapt ce a dus la creșterea veniturilor cooperati­velor și a țăranilor cooperatori, li­­vrîndu-se, în același timp, supli­mentar, cantități însemnate de produse agricole peste la fondul centralizat al prevederi statului. Totodată au crescut și veniturile Gheorghe CIUL (Continuare în pag. a 111-a) vorbitorul realizările în agricul­­subliniind JAlllltilIlllllilil I I I I NI Willllllllil I I I I I I I I I I I I I I I I I I III W iif.i !!;!lllll«li:ililllllil!l !l!llllii!ll!!i!lllllll'!ll: ECHIPA DE NOAPTE Ora 2 noaptea. Andrei Szabó un om între două vîrste, cu fa­ța arsă de dogoarea fierbinte a cuptoarelor, mai privește o da­tă ceasul, apoi se îndreaptă spre cei trei cocători care aș­teaptă în fața vetrelor. — începeți ! Cocătorii, cu gesturi ritmice, calculate, de o rapiditate uimi­toare, scot din cuptoare recile, sutele de pîini, rumene și coap­te. Aburul cald învăluie hala, oamenii, ade­menitor. Pîinile mari și albe de cite 3 kg și alte intermediare umplu, în scurt timp, rafturile maga­ziei de depozitare. Schimbul condus de echipa de noapte condusă Szabó, de el, a dat cea de a doua șarjă de pîine pînă la ora aceasta și acum o pregătesc pe­ a treia. Procesul de producție e ace­lași, continuu. Făina cernută, după ce a curs în cuve pînte­coase, a fost frământată de ne­obositul malaxor, apoi lăsată să dospească. Intre timp cucă­torii pregătesc arderea lor. Jeturile de foc vuiesc vetre­la toate cele trei vetre, te asur­zesc. Modelatorii Nistor Mar­tin și Nicolae Oargă, cu o dex­teritate ce-i caracterizează, di­vizează aluatul în bucăți, 11 rup, îl aruncă pe cîntar, apoi dau aluatului forma rotundă a plinii. Aluatul zace inert, o­­bosit parcă, așteptînd trecerea lui prin foc. Proces invers scoaterii nii, cucătorii Viorel Benșuț pli­și Iosif Vereș, introduc pîinea crudă în vetre, cu aceleași rit­muri­ rapide, cu același ritual, luîndu-se la întrecere. O echipă de 9 oameni (atît numără schimbul de noapte al secției de fabricat pline din Alba Iulia) produc în fiecare noapte 5 tone de pîine, a treia parte din întreaga capacitate a secției. Există la secția aceasta un proces de producție bine defi­nit și el constituie baza activi­tății muncii. Dar uneori, toiul nopții, nu­in­tervine neprevă­zutul și a­­tunci ... — Nu putem lăsa populația fără pîine, spu­ne Szabó Andrei. — La ce vă referiți ? — Să vă dau un exemplu. Intr-o noapte s-a întrerupt cu­rentul electric. Cuptoarele e­­rau amenințate cu răcirea. Ce era de făcut ? Să oprim blocația ? In nici un caz ! fa­ci Corneliu BUBA (Continuare la pag. a 11-a) A­C)ei Noutăți diverse PENTRU A ÎMBOGĂȚI GAMA SORTIMENTALA A PRODUSE­LOR destinate pieții, conducerea cooperativei meșteșugărești ..Pro­gresul“ din municipiul­­ Alba Iulia a pus în fabricație noi modele. Este vorba de următoarele arti­cole : imitație blană bufale pen­tru copii, cojoace brodate cu mo­tive naționale și 4 modele de par­­desie femei din dozvelur. IERI, 13 IANUARIE A.C., în ca­drul acțiunii de popularizare a frumuseților naturale ale județu­lui, la Aiud, a avut loc o expu­nere pe tema "..Monumente ale naturii din județul Alba“ susți­nută de un grup de cercetători științifici de la Muzeul de știin­țele naturii din localitate. Expu­nerea a fost însoțită de proiecții de diapozitive. IN CADRUL PREGĂTIRILOR PENTRU ETAPA A DOUA A CONCURSULUI „CANTARE PA­TRIEI", corul Casei de cultură din orașul Blaj­ a susținut zilele trecute un frumos program de cîntece patriotice și populare. Spectacolul s-a bucurat de mare succes fiind mult aplaudat de cei prezenți. A VALORIFICAREA SUPERIOARA RESURSELOR NATURALE DIN NORDUL MOLDOVEI va o­cupa și in acest an un loc central în activitatea unităților industriei locale sucevene. Astfel, se va am­plifica acțiunea­­ de prospectare și identificare a rezervelor de turbă din Bazinul Dornelor, a cuarțite­­lor de la Delnița și a nisipului cuarțos de la Budeni, precum și a calcarelor dolomitice și produ­selor de balastieră de pe Valea Moldovei. In depozitul de materii prime a Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș, utilaje și instalații­­ moderne de mare productivitate execută operațiile de încărcare și descărcare. Foto . Ioan DOBOCAN Ce măsuri ați luat pentru îndeplinirea ritmică a planului la toate sortimentele ? PENTRU A NU MAI CĂUTA SUBTERFUGII, SĂ ACȚIONĂM CU FERMITATE DE PE ACUM ! Primul an al cincinalului a în­semnat, pentru colectivul Fabricii de produse refractare din munici­piul Alba Iulia, o perioadă de in­tense eforturi pentru menținerea unui ritm normal al activității productive, în condițiile în care a trebuit finalizat un program com­plex de investiții. Marea operație de mărire a capacității existente cu 25 000 tone cărămizi refractare pe an a fost însoțită de o largă acțiune de reutilare și perfecțio­nare a fluxurilor tehnologice de fabricație. Se poate aprecia, deci, că anul 1971 a confruntat colectivul celei mai mari unități economice produse refractare din țară cu de o problematică majoră deosebit de complexă și eterogenă. Prin efor­turi comune au fost găsite soluții eficiente pentru o bună parte din obiectivele anului trecut. Judecind după bilanțul sfîrșitului de an este și mai evident faptul că tot ceea ce s-a realizat poartă pecetea u­­nei mature și responsabile anga­jări a muncitorilor. Cîteva exem­ple sînt concludente. Planul pro­ducției globale a fost depășit cu aproape 15 milioane lei, iar la pro­ducția marfă proporția îndeplinirii planului este de 109,1 la sută. Ni­velul calitativ al activității produc­tive este în bună măsură exprimat in reducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă cu 14 lei față de plan. Succesele meritorii, înscrise în cronica primului an al cincinalu­lui, oferă suficiente argumente ca­re ne determină să credem că in ’72 activitatea economico-financia­­ră a fabricii se va înscrie pe co­ordonatele unei eficiențe superioa­re. Aceasta nu este o formulă de circumstanță ci o necesitate vitală dictată de ritmurile și nivelele su­perioare stabilite pentru acest an. „Planul pe 1972 — sublinia tovară­șul Nicolae Ceaușescu — prevede continuarea un ritm înalt a indus­trializării, diversificarea și moder­nizarea și mai accentuată a pro­ducției, creșterea eficienței econo­mice, ridicarea calității produselor și sporirea productivității muncii“ In direcția înfăptuirii acestor o­­biective va trebui­­ să se acționeze cu toată energia și fermitatea. Neîndoielnic că rezultatele bune obținute în toate compartimentele activității productive, experiența dobîndită, se vor regăsi amplifica­te la scara sarcinilor mult sporite pe care partidul le pune în fața realizatorilor de produse refracta­re. Creșterea producției de oțeluri speciale cu însușiri chimico-fizice superioare reclamă în mod impe­rios diversificarea­ producției, creș­terea durabilității și îmbunătățirea calității cărămizilor refractare. Concretizat la. „Refractara", pro­ducția globală crește în acest an cu 10 milioane lei față de nivelul anului­ 1971, producția marfă vîn­­dută și încasată înregistrează un spor de 3,5 la sută, iar cheltuielile la 1 000 lei producție marfă vor trebui să scadă cu 17 lei. Ținîn­­du-se seama de rezervele și posi­bilitățile existente se prevede un spor al beneficiilor cu 25 la sută și o creștere a productivității muncii cu aproape 11 la sută față de primul an al cincinalului. La „Refractara“ va trebui să­ se realizeze, așadar, un apreciabil spor de producție în condiții­­ de calitate mult superioare, inci după plusul înregistrat Apreci­anul trecut, se pare că nu există nici o incertitudine în accelerarea pulsu­lui activității productive. Colecti­vul­ fabricii și-a dovedit priceperea și hărnicia și cu alte prilejuri, când a găsit cele mai potrivite­­ so­luții și modalități de rezolvare a numeroaselor probleme ivite în practica muncii de fiecare zi. Investigație mai largă ne dovedeș­­­te că ar fi o mare greșeală dacă salariații fabricii s-ar culca pe la­urii anului trecut. Există suficien­te motive să afirmăm că este prea devreme să ne declarăm satisfă­cuți, întrucît optimismul întîlnit la unele eșaloane de conducere nu-și are, deocamdată, acoperirea în lapte. Să exemplificăm: In tot cursul lunii decembrie s-a reali­zat în medie zilnic o producție de 274 tone cărămizi refractare, mult sub nivelul prevederilor. Ca ur­mare, planul ultimei luni a anului 1971 nu a fost îndeplinit cu 292 to­ne cărămizi refractare. Continuînd în același ritm, cum se va reali­za, oare, în această lună o produc­ție medie zilnică cu aproape 10 la sută mai mare, așa cum prevede planul de stat ? — In luna decembrie — ne spu­nea economistul Ioan Banu, șeful serviciului planificare din cadrul Centralei industriale de produse refractare — au trebuit soluționa­te unele probleme tehnologice și de organizare care, pentru mo­ment, au diminuat productivitatea. De aceea, ultima lună a anului trecut nu poate fi luată drept ela­ s­­truța (Continuare in pag a 111-a) Dotări cu utilaje noi Secția mecanică III de la U.M. Cugir a fost dotată de, cu­­rînd cu încă două mășini de rectificat. Integrarea In fluxul productiv a acestor utilaje va servi la realizarea­­ sarcinilor sporite de plan ce revin secției în acest an. Parametri tehnico­­constructivi și funcționari supe­riori ai mașinilor dau posibili­tatea prelucrării unor piese de înaltă precizie­­ și de calitate superioară. In anul trecut, prin acțiunea de autoutilaje secțiile uzinei au fost dotate cu 45 strunguri, 25 piese de găurit, 23 freze versate, 25 mașini de recht­uri­și alte tipuri de utilaje care au ridicat în mod deosebit gra­dul tehnic al producției. R. ION ! )_ , W.WWWJ PE MARGINEA RECENTELOR LEGI ADOPTATE DE­­ MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ FIECARE CETĂȚEAN, HOTĂRÂT SĂ Înfrumusețeze chipul comunei In aceste zile în localități rurale și urbane ale județului au loc adu­nări pe circumscripții electorale în cadrul cărora cetățenii, deputații hotărăsc activitățile obștești la care vor participa în acest an. Legea organizării contribuției bănești și în muncă, pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, adoptată la recenta Sesiune a Marii Adu­nări Naționale creează un juridic și organizatoric nou, cadru in care participarea cetățeanului la inițierea și materializarea unor acțiuni gospodărești de larg inte­res va fi mai intensă, se va ex­tinde competența de decizie a ce­tățenilor asupra executării unor obiective care pînă acum în mod obișnuit erau hotărîte la alte ni­vele. Explicarea prevederilor le­gii organizării contribuției bă­nești și în muncă pentru efectua­rea unor lucrări de interes ob­ștesc, aplicarea ei în activitatea reală și concretă se înscriu în preocupările imediate ale organe­lor locale ale puterii de stat atît de la orașe cît și de la sate. Ne-am adresat tovarășului Iuliu Popa, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal Galda de Jos, solicitîndu-i cîteva date despre modul în care s-a fă­cut cunoscută, înțeleasă și aplicată legea mai sus amintită . Cetățenii comunei au luat la cunoștință prevederile legii privind organizarea contribuției bănești și în muncă prin presa locală și centrală unde ea a fost publicată; deja, în comună se desfășoară a­­dunări generale pe circumscripții electorale, în cadrul cărora, așa cum prevede legea, cetățenii își spun cuvîntul propunînd obiective, in vederea mai bunei gospodări­­­ a localității, pentru ridicarea ca­litativă, a cadrului material în cere convorbire consemnată de Ileana DINICA (Continuare în pag. a ll-a) s­i 9999999999990999­09909990099999099309 j La C.A.P. Jidvei, după două luni și jumătate­­ SECTORUL ZOOTEHNIC REGISTRAZĂ BI­FIC La sfirșitul lunii octombrie 1971, în coloanele ziarului „Unirea“ a fost publicat articolul „Deficiențele organizatorice se reflectă în pro­ducția scăzută de lapte", în care se critica, printre altele, slaba preocupare a consiliului de condu­cere al C.A.P. Jidvei pentru îm­bunătățirea activității fermei de animale. Se arăta atunci că, da­torită îngrijirii și furajării neco­respunzătoare a animalelor, pro­ducția de lapte este cu mult sub cea planificată, unitatea­­ livrîrda statului cu circa 520 lei­lapte mai puțin decît prevede contractul. S-a produs revirimentul promis atunci de către tovarășii din con­ducerea unității? Ca să ne con­vingem de realitate am revenit, după aproape două luni și jumă­tate, la C.A.P. Jidvei. Intr-adevăr, lucrurile­­ s-au schimbat mult în bine, lipsurile semnalate în arti­col fiind, în mare parte, lichidate Din discuțiile pe care le-am pur­­tat cu șefa fermei de animale, to­varășa Felicia Vaida, cu președin­tele și inginerul șef al unității, a reieșit hotărîrea comuniștilor, a întregului colectiv de­­ aici de a redresa activitatea sectorului zoo­tehnic, astfel ca acesta să nu mai aducă pierderi, ci beneficii.­­Mă­surile care s-au luat în acest sens vizează, în primul rînd, asigurarea in întregime a furajelor necesare și mai buna lor gospodărire, com­pletarea efectivelor cu animale de producție și îngrijirea lor­­ cores­punzătoare. Dacă la începutul lunii ianuarie 1971, de exemplu, rezervele de furaje erau pe terminate, la ora actuală unitatea dispune de 580 tone fînuri, 1340 tone suculente, 1050 tone grosiere și 200 tone con­centrate, cantități suficiente pen­tru a putea întocmi rații echili­brate. Trebuie să arătăm că pen­tru folosirea mai eficientă a fu­rajelor, cocenii și paiele se admi­nistrează tocate, în amestec cu sfeclă furajeră, ceea ce duce atît, la evitarea risipei cit și la creș­­tere­a producțiilor. Spre deosebire de anul trecut, în prezent toate grupele de animale sînt asigurate cu îngrijitori, forma de retribuire a muncii­ acestora fiind stimulato­­rie. Măsurile luate de organizația dan partid și consiliul de conduce­re din C.A.P., dintre care am a­­mintit doar cîteva, își dovedesc Gh­­ERCEA (Cuahouait >• pag a III-a)

Next