Unirea, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-14 / nr. 1210
IN CLIMATUL DEMOCRAȚIEI COOPERATISTE, ADUNAREA GENERALA A DEZBĂTUT probleme importante pentru activitatea economică: H CREȘTEREA POTENȚIALULUI PRODUCTIV AL PĂMÎNTULUI , 0 APLICAREA CORECTĂ A ACORDULUI GLOBAL , ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI ȘI RĂSPUNDERII ÎN MUNCĂ Adunarea generală de dare de seamă și alegeri a Cooperativei agricole de producție Bucerdea Vinoasă, desfășurată într-un climat de adîncă democrație cooperatistă, miercuri, 12 ianuarie a.c., a supus unei analize temeinice — în spiritul înaltei responsabilități, al combativității și exigenței reieșite din programul de educație comunistă adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 și Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la prima conferință pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și președinților consiliilor populare comunale — activitatea depusă de consiliul de conducere, de toți cooperatorii în primul an al acestui cincinal și a stabilit sarcinile planului de producție și financiar pentru anul 1972 precum și o serie de măsuri menite să asigure obținerea de rezultate superioare în toate sectoarele de activitate din cadrul cooperativei. La adunare a participat tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, primsecretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Făcînd bilanțul activității desfășurate in anul 1971 de consiliul de conducere și cooperatori, darea de seamă prezentată de tovarășul Aurel Benicean, președintele cooperativei, a evidențiat atît rezultatele bune obținute în sporirea producțiilor vegetale și animale, in celelalte domenii de activitate din cadrul cooperativei, ci, mai ales, unele lipsuri și neajunsuri ce au existat în munca consiliului de conducere, a formațiilor de lucru și a unor cooperatori, neajunsuri care au influențat negativ asupra rezultatelor obținute, subliniat, într-un spirit critic ca și autocritic, îndeosebi în cuvîntul celor 18 participanți la discuții, faptul că deși cooperativa a beneficiat anul trecut de un sprijin substanțial din partea statului, ca urmare a măsurilor luate de conducerea superioară de partid pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, a condițiilor de viață a țăranilor cooperatori (numai în urma Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 21 decembrie 1971, cooperativa a beneficiat de un ajutor de peste 230 000 lei), realizările obținute nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Aceasta, așa cum s-a arătat în darea de seamă cât și în discuții, datorită unor neajunsuri existente în organizarea muncii, a lipsei de disciplină și responsabilitate manifestate în activitatea unor brigăzi și echipe, a unei participări la muncă destul de reduse și a unui slab control asupra calității executării lucrărilor agricole. De altfel, marea pondere a discuțiilor au vizat tocmai aceste aspecte, deficiențele ce există în unitate, măsurile care trebuiesc stabilite acum, la început de an, pentru înlăturarea neajunsurilor. Concludente sunt în această privință și opiniile exprimate de cei mai mulți participanți la discuții, criticile deschise mutate la adresa consiliului lorde conducere, a președintelui, a inginerului șef, a unor brigadieri și cooperatori. — Consider — spunea bunăoară, în cuvîntul său tovarășul Bolea, secretarul Comitetului Ioan de partid din C.A.P. — că rezultatele obținute anul trecut de cooperativa noastră nu sunt pe măsura posibilităților, a bazei tehnico-materiale și a forței de muncă de care dispunem. E adevărat, la cultura griului și porumbului, producțiile obținute sunt superioare celor planificate. Ele puteau fi însă mult mai bune, dacă, la porumb, de exemplu, nu ar fi rămas neprășite unele suprafețe cum sunt cele din „Dealul sec“ și „Grădinuță“, iar pe alte 20 de hectare lucrările de întreținere nu s-au efectuat în perioada optimă. Și, bineînțeles, că aceasta „a contribuit“ ca în unele brigăzi producțiile obținute să fie mici, fapt ce a afectat producția medie la hectar pe ansamblul cooperativei. In campania de recoltare a griului unii cooperatori au plecat în alte părți la coasă sau cositul finului, deși această lucrare nu era de primă urgență, iar pe unele suprafețe plantate cu vie s-au efectuat lucrări de mîntuială , fapt ce a făcut să obținem o producție slabă, care bineînțeles nu ne face de loc cinste. Aceasta, în timp ce pe loturile personale ale unor cooperatori s-au obținut producții mult mai mari la ha. Rezultate nesatisfăcătoare s-au înregistrat și în zootehnie și nu este de mirare acest lucru din moment ce pășunea noastră seamănă mai mult cu o pădure de spini , iar noi stăm și așteptăm să se curețe de la sine. Iată, deci, doar cîteva din cauzele care au determinat obținerea unor rezultate nesatisfăcătoare în anul care a trecut. De toate aceste neajunsuri se face vinovat în primul rînd, consiliul de conducere a cooperativei care s-a limitat doar la organizarea muncii, neurmărind dacă acțiunile preconizate s-au dus sau nu la bun sfîrșit. S-a manifestat totodată prea multă îngăduință față de unii cooperatori care nu au muncit de fel în cooperativă, dar care au beneficiat de ajutoarele primite de la stat, uitind însă de îndatoririle pe care le au. Am convingerea că aceste neajunsuri nu se vor toate mai repeta în anul acesta și că prin aplicarea acordului global la cultura porumbului și a viței de vie vom obține rezultate mai bune, ceea ce, implicit, va duce la creșterea veniturilor cooperativei și ale membrilor ei. Alți tovarăși, între care Florian Truță, Nicolae Miclea, Vasile Miclea și alții au adresat critici consiliului de conducere pentru faptul că a procedat „prea blând“ față de acei cooperatori care nu și-au întreținut suprafețele repartizate cu porumb și nu a făcut apel la ceilalți membri cooperatori pentru a se executa și lucrările de pe aceste terenuri în perioada optimă. Ei au arătat totodată că nu s-a manifestat suficientă exigență față de calitatea lucrărilor executate, îndeosebi în vii, unii cooperatori efectuînd lucrări superficiale ceea ce dovedește că mai sunt încă multe de făcut și pe linia dezvoltării conștiinței socialiste a cooperatorilor și a sentimentului de responsabilitate a acestora. Totodată, cooperatorul Nicolae Bolea a propus ca suprafețele de pămînt existente între vii să fie desfundate și lucrate, pentru a se putea cultiva, dacă nu grîu și porumb, alte plante pentru asigurarea de nutrețuri sectorului zootehnic. Evident, climatul democratic ln care s-a desfășurat adunarea a stimulat inițiativa creatoare prezenți, astfel că s-au făcut celor și numeroase alte propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea planului de producție și financiar pe anul 1972 precum și a celui de măsuri tehnico-organizatorice, prezentate de tovarășul Tiberiu Truth, inginerul șef al cooperativei. Astfel, cooperatorul Vasile Benicean a propus să se treacă neîntîrziat la mobilizarea oamenilor pentru curățirea pășunii de spini și repartizarea suprafețelor respective pe familii, iar alții au cerut ca toți locuitorii satului să participe la această acțiune. De altfel, așa cum s-a subliniat și în raportul comisiei de revizie prezentat de tovarășul Eugen Totoian, slaba calitate a pășunii, proasta gospodărire a acesteia precum și a fînețelor, a constituit una din cauzele rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la producția de lapte, în general în zootehnie, așa cum de altfel au arătat și tovarășii Nicolae Nistor, brigadier zootehnic, și Ioan Bîrz, îngrijitor. Mai mult decit atît, o parte din suprafețele de pășunat au fost distruse de către unii dintre ciobanii cooperativei. Dezvoltarea sentimentului de responsabilitate și grijă față de avutul obștesc va trebui deci să constituie o preocupare permanenta a consiliului de conducere și a organizației de partid întrucît în sectorul zootehnic s-au înregistrat un mare număr de mortalități, îndeosebi la oi, îngrijitorii respectivi neacordînd atenția cuvenită furajării corespunzătoare a efectivelor de animale. De asemenea, în unele perioade, nu s-au asigurat îngrijitorii necesari pentru toate animalele cooperativei. Merită relevată și o altă inițiativă izvorîtă din dezbateri și anume chemarea la întrecere între brigăzile de cîmp, lansată de brigadierul Ioan Miclea care s-a angajat să obțină un spor de producție de 100 kg la fiecare cultură de cîmp, peste sarcinile de plan, chemare îmbrățișată cu entuziasm de cei prezenți. Dar, problema principală care a stat în centrul dezbaterilor adunării pentru dare de seamă și alegeri a cooperatorilor din Bucerdea Vinoasă a constituit-o cea referitoare la aplicarea sistemului muncii în acord global în cadrul cooperativei, la cultura porumbului precum și în viticultură. Cooperatorii Florea Cornel, Maria Gan, Cornel Miclea și mulți alții au manifestat mult interes față de acest sistem de cointeresare materială, exprimînduși convingerea că aplicarea acordului global, formă deosebit de stimulativă și echitabilă a muncii cooperatorilor, va duce la o mai bună participare a acestora la lucrările agricole, la obținerea unor producții sporite și creșterea veniturilor proprii. Desigur, aria problemelor discutate în adunarea generală a cooperatorilor în Bucerdea Vinoasă a fost mult mai largă, ele vizînd și alte aspecte organizatorice, economico-financiare, politice și cultural-educative ale activități din cooperativă. Considerăm însă că cele mai importante au fost redate în rîndurile de față și că modul în care au fost analizate dovedește spiritul de responsabilitate ce a caracterizat dezbaterile, hotărîrea omului nou al satului contemporan de a face totul pentru a-și îndeplini exemplar sarcinile încredințate. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN. Apreciind spiritul democratic și climatul combativ în care s-au desfășurat dezbaterile, s-a referit pe larg la obținute în anul 1971 tara județului nostru, faptul că ele se datoresc măsurilor luate de conducerea partidului și statului nostru pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, și respectiv a condițiilor de viață a țăranilor cooperatori, eforturilor depuse de toți lucrătorii ogoarelor nostru. Se poate afirma, a județului tovarășul George Homoștean, arătat că anul 1971 reprezintă un an de cotitură și pentru agricultura cooperatistă a județului, obținîndu-se producții sporite la majoritatea culturilor de cîmp, fapt ce a dus la creșterea veniturilor cooperativelor și a țăranilor cooperatori, livrîndu-se, în același timp, suplimentar, cantități însemnate de produse agricole peste la fondul centralizat al prevederi statului. Totodată au crescut și veniturile Gheorghe CIUL (Continuare în pag. a 111-a) vorbitorul realizările în agriculsubliniind JAlllltilIlllllilil I I I I NI Willllllllil I I I I I I I I I I I I I I I I I I III W iif.i !!;!lllll«li:ililllllil!l !l!llllii!ll!!i!lllllll'!ll: ECHIPA DE NOAPTE Ora 2 noaptea. Andrei Szabó un om între două vîrste, cu fața arsă de dogoarea fierbinte a cuptoarelor, mai privește o dată ceasul, apoi se îndreaptă spre cei trei cocători care așteaptă în fața vetrelor. — începeți ! Cocătorii, cu gesturi ritmice, calculate, de o rapiditate uimitoare, scot din cuptoare recile, sutele de pîini, rumene și coapte. Aburul cald învăluie hala, oamenii, ademenitor. Pîinile mari și albe de cite 3 kg și alte intermediare umplu, în scurt timp, rafturile magaziei de depozitare. Schimbul condus de echipa de noapte condusă Szabó, de el, a dat cea de a doua șarjă de pîine pînă la ora aceasta și acum o pregătesc pe a treia. Procesul de producție e același, continuu. Făina cernută, după ce a curs în cuve pîntecoase, a fost frământată de neobositul malaxor, apoi lăsată să dospească. Intre timp cucătorii pregătesc arderea lor. Jeturile de foc vuiesc vetrela toate cele trei vetre, te asurzesc. Modelatorii Nistor Martin și Nicolae Oargă, cu o dexteritate ce-i caracterizează, divizează aluatul în bucăți, 11 rup, îl aruncă pe cîntar, apoi dau aluatului forma rotundă a plinii. Aluatul zace inert, obosit parcă, așteptînd trecerea lui prin foc. Proces invers scoaterii nii, cucătorii Viorel Benșuț pliși Iosif Vereș, introduc pîinea crudă în vetre, cu aceleași ritmuri rapide, cu același ritual, luîndu-se la întrecere. O echipă de 9 oameni (atît numără schimbul de noapte al secției de fabricat pline din Alba Iulia) produc în fiecare noapte 5 tone de pîine, a treia parte din întreaga capacitate a secției. Există la secția aceasta un proces de producție bine definit și el constituie baza activității muncii. Dar uneori, toiul nopții, nuintervine neprevăzutul și atunci ... — Nu putem lăsa populația fără pîine, spune Szabó Andrei. — La ce vă referiți ? — Să vă dau un exemplu. Intr-o noapte s-a întrerupt curentul electric. Cuptoarele erau amenințate cu răcirea. Ce era de făcut ? Să oprim blocația ? In nici un caz ! faci Corneliu BUBA (Continuare la pag. a 11-a) AC)ei Noutăți diverse PENTRU A ÎMBOGĂȚI GAMA SORTIMENTALA A PRODUSELOR destinate pieții, conducerea cooperativei meșteșugărești ..Progresul“ din municipiul Alba Iulia a pus în fabricație noi modele. Este vorba de următoarele articole : imitație blană bufale pentru copii, cojoace brodate cu motive naționale și 4 modele de pardesie femei din dozvelur. IERI, 13 IANUARIE A.C., în cadrul acțiunii de popularizare a frumuseților naturale ale județului, la Aiud, a avut loc o expunere pe tema "..Monumente ale naturii din județul Alba“ susținută de un grup de cercetători științifici de la Muzeul de științele naturii din localitate. Expunerea a fost însoțită de proiecții de diapozitive. IN CADRUL PREGĂTIRILOR PENTRU ETAPA A DOUA A CONCURSULUI „CANTARE PATRIEI", corul Casei de cultură din orașul Blaj a susținut zilele trecute un frumos program de cîntece patriotice și populare. Spectacolul s-a bucurat de mare succes fiind mult aplaudat de cei prezenți. A VALORIFICAREA SUPERIOARA RESURSELOR NATURALE DIN NORDUL MOLDOVEI va ocupa și in acest an un loc central în activitatea unităților industriei locale sucevene. Astfel, se va amplifica acțiunea de prospectare și identificare a rezervelor de turbă din Bazinul Dornelor, a cuarțitelor de la Delnița și a nisipului cuarțos de la Budeni, precum și a calcarelor dolomitice și produselor de balastieră de pe Valea Moldovei. In depozitul de materii prime a Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș, utilaje și instalații moderne de mare productivitate execută operațiile de încărcare și descărcare. Foto . Ioan DOBOCAN Ce măsuri ați luat pentru îndeplinirea ritmică a planului la toate sortimentele ? PENTRU A NU MAI CĂUTA SUBTERFUGII, SĂ ACȚIONĂM CU FERMITATE DE PE ACUM ! Primul an al cincinalului a însemnat, pentru colectivul Fabricii de produse refractare din municipiul Alba Iulia, o perioadă de intense eforturi pentru menținerea unui ritm normal al activității productive, în condițiile în care a trebuit finalizat un program complex de investiții. Marea operație de mărire a capacității existente cu 25 000 tone cărămizi refractare pe an a fost însoțită de o largă acțiune de reutilare și perfecționare a fluxurilor tehnologice de fabricație. Se poate aprecia, deci, că anul 1971 a confruntat colectivul celei mai mari unități economice produse refractare din țară cu de o problematică majoră deosebit de complexă și eterogenă. Prin eforturi comune au fost găsite soluții eficiente pentru o bună parte din obiectivele anului trecut. Judecind după bilanțul sfîrșitului de an este și mai evident faptul că tot ceea ce s-a realizat poartă pecetea unei mature și responsabile angajări a muncitorilor. Cîteva exemple sînt concludente. Planul producției globale a fost depășit cu aproape 15 milioane lei, iar la producția marfă proporția îndeplinirii planului este de 109,1 la sută. Nivelul calitativ al activității productive este în bună măsură exprimat in reducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă cu 14 lei față de plan. Succesele meritorii, înscrise în cronica primului an al cincinalului, oferă suficiente argumente care ne determină să credem că in ’72 activitatea economico-financiară a fabricii se va înscrie pe coordonatele unei eficiențe superioare. Aceasta nu este o formulă de circumstanță ci o necesitate vitală dictată de ritmurile și nivelele superioare stabilite pentru acest an. „Planul pe 1972 — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — prevede continuarea un ritm înalt a industrializării, diversificarea și modernizarea și mai accentuată a producției, creșterea eficienței economice, ridicarea calității produselor și sporirea productivității muncii“ In direcția înfăptuirii acestor obiective va trebui să se acționeze cu toată energia și fermitatea. Neîndoielnic că rezultatele bune obținute în toate compartimentele activității productive, experiența dobîndită, se vor regăsi amplificate la scara sarcinilor mult sporite pe care partidul le pune în fața realizatorilor de produse refractare. Creșterea producției de oțeluri speciale cu însușiri chimico-fizice superioare reclamă în mod imperios diversificarea producției, creșterea durabilității și îmbunătățirea calității cărămizilor refractare. Concretizat la. „Refractara", producția globală crește în acest an cu 10 milioane lei față de nivelul anului 1971, producția marfă vîndută și încasată înregistrează un spor de 3,5 la sută, iar cheltuielile la 1 000 lei producție marfă vor trebui să scadă cu 17 lei. Ținîndu-se seama de rezervele și posibilitățile existente se prevede un spor al beneficiilor cu 25 la sută și o creștere a productivității muncii cu aproape 11 la sută față de primul an al cincinalului. La „Refractara“ va trebui să se realizeze, așadar, un apreciabil spor de producție în condiții de calitate mult superioare, inci după plusul înregistrat Aprecianul trecut, se pare că nu există nici o incertitudine în accelerarea pulsului activității productive. Colectivul fabricii și-a dovedit priceperea și hărnicia și cu alte prilejuri, când a găsit cele mai potrivite soluții și modalități de rezolvare a numeroaselor probleme ivite în practica muncii de fiecare zi. Investigație mai largă ne dovedește că ar fi o mare greșeală dacă salariații fabricii s-ar culca pe laurii anului trecut. Există suficiente motive să afirmăm că este prea devreme să ne declarăm satisfăcuți, întrucît optimismul întîlnit la unele eșaloane de conducere nu-și are, deocamdată, acoperirea în lapte. Să exemplificăm: In tot cursul lunii decembrie s-a realizat în medie zilnic o producție de 274 tone cărămizi refractare, mult sub nivelul prevederilor. Ca urmare, planul ultimei luni a anului 1971 nu a fost îndeplinit cu 292 tone cărămizi refractare. Continuînd în același ritm, cum se va realiza, oare, în această lună o producție medie zilnică cu aproape 10 la sută mai mare, așa cum prevede planul de stat ? — In luna decembrie — ne spunea economistul Ioan Banu, șeful serviciului planificare din cadrul Centralei industriale de produse refractare — au trebuit soluționate unele probleme tehnologice și de organizare care, pentru moment, au diminuat productivitatea. De aceea, ultima lună a anului trecut nu poate fi luată drept ela struța (Continuare in pag a 111-a) Dotări cu utilaje noi Secția mecanică III de la U.M. Cugir a fost dotată de, curînd cu încă două mășini de rectificat. Integrarea In fluxul productiv a acestor utilaje va servi la realizarea sarcinilor sporite de plan ce revin secției în acest an. Parametri tehnicoconstructivi și funcționari superiori ai mașinilor dau posibilitatea prelucrării unor piese de înaltă precizie și de calitate superioară. In anul trecut, prin acțiunea de autoutilaje secțiile uzinei au fost dotate cu 45 strunguri, 25 piese de găurit, 23 freze versate, 25 mașini de rechturiși alte tipuri de utilaje care au ridicat în mod deosebit gradul tehnic al producției. R. ION ! )_ , W.WWWJ PE MARGINEA RECENTELOR LEGI ADOPTATE DE MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ FIECARE CETĂȚEAN, HOTĂRÂT SĂ Înfrumusețeze chipul comunei In aceste zile în localități rurale și urbane ale județului au loc adunări pe circumscripții electorale în cadrul cărora cetățenii, deputații hotărăsc activitățile obștești la care vor participa în acest an. Legea organizării contribuției bănești și în muncă, pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, adoptată la recenta Sesiune a Marii Adunări Naționale creează un juridic și organizatoric nou, cadru in care participarea cetățeanului la inițierea și materializarea unor acțiuni gospodărești de larg interes va fi mai intensă, se va extinde competența de decizie a cetățenilor asupra executării unor obiective care pînă acum în mod obișnuit erau hotărîte la alte nivele. Explicarea prevederilor legii organizării contribuției bănești și în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc, aplicarea ei în activitatea reală și concretă se înscriu în preocupările imediate ale organelor locale ale puterii de stat atît de la orașe cît și de la sate. Ne-am adresat tovarășului Iuliu Popa, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal Galda de Jos, solicitîndu-i cîteva date despre modul în care s-a făcut cunoscută, înțeleasă și aplicată legea mai sus amintită . Cetățenii comunei au luat la cunoștință prevederile legii privind organizarea contribuției bănești și în muncă prin presa locală și centrală unde ea a fost publicată; deja, în comună se desfășoară adunări generale pe circumscripții electorale, în cadrul cărora, așa cum prevede legea, cetățenii își spun cuvîntul propunînd obiective, in vederea mai bunei gospodări a localității, pentru ridicarea calitativă, a cadrului material în cere convorbire consemnată de Ileana DINICA (Continuare în pag. a ll-a) si 999999999999099909909990099999099309 j La C.A.P. Jidvei, după două luni și jumătate SECTORUL ZOOTEHNIC REGISTRAZĂ BIFIC La sfirșitul lunii octombrie 1971, în coloanele ziarului „Unirea“ a fost publicat articolul „Deficiențele organizatorice se reflectă în producția scăzută de lapte", în care se critica, printre altele, slaba preocupare a consiliului de conducere al C.A.P. Jidvei pentru îmbunătățirea activității fermei de animale. Se arăta atunci că, datorită îngrijirii și furajării necorespunzătoare a animalelor, producția de lapte este cu mult sub cea planificată, unitatea livrîrda statului cu circa 520 leilapte mai puțin decît prevede contractul. S-a produs revirimentul promis atunci de către tovarășii din conducerea unității? Ca să ne convingem de realitate am revenit, după aproape două luni și jumătate, la C.A.P. Jidvei. Intr-adevăr, lucrurile s-au schimbat mult în bine, lipsurile semnalate în articol fiind, în mare parte, lichidate Din discuțiile pe care le-am purtat cu șefa fermei de animale, tovarășa Felicia Vaida, cu președintele și inginerul șef al unității, a reieșit hotărîrea comuniștilor, a întregului colectiv de aici de a redresa activitatea sectorului zootehnic, astfel ca acesta să nu mai aducă pierderi, ci beneficii.Măsurile care s-au luat în acest sens vizează, în primul rînd, asigurarea in întregime a furajelor necesare și mai buna lor gospodărire, completarea efectivelor cu animale de producție și îngrijirea lor corespunzătoare. Dacă la începutul lunii ianuarie 1971, de exemplu, rezervele de furaje erau pe terminate, la ora actuală unitatea dispune de 580 tone fînuri, 1340 tone suculente, 1050 tone grosiere și 200 tone concentrate, cantități suficiente pentru a putea întocmi rații echilibrate. Trebuie să arătăm că pentru folosirea mai eficientă a furajelor, cocenii și paiele se administrează tocate, în amestec cu sfeclă furajeră, ceea ce duce atît, la evitarea risipei cit și la creșterea producțiilor. Spre deosebire de anul trecut, în prezent toate grupele de animale sînt asigurate cu îngrijitori, forma de retribuire a muncii acestora fiind stimulatorie. Măsurile luate de organizația dan partid și consiliul de conducere din C.A.P., dintre care am amintit doar cîteva, își dovedesc GhERCEA (Cuahouait >• pag a III-a)